1,163 matches
-
care se retrăgeau. Poetul rămâne în Kameneț-Podolsk până în martie 1944, când reușește, în sfârșit, să vină în Berhomet. La scurtă vreme, nordul Bucovinei a fost ocupat, din nou, de către sovietici. Familia Borodai, compusă din cei doi soți, copil, soacră și cumnata Maria (Marusia), s-au îmbarcat într-un vagon de marfă, plecând în refugiu spre Oltenia, unde se afla deja refugiat prof. dr. Vladimir Copaciuc, fratele defunctului Ioan Copaciuc. Maria (Marusia) Copaciuc avusese cu câțiva ani în urmă strânse legături de
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
vâstă de 18 ani, Leopold al Belgiei, moștenitor al tronului, la 22 august 1853. Leopold era cel mai mare fiu în viață al regelui Leopold I al Belgiei și a soției lui, franțuzoaica Louise de Orléans; Marie Henriette a fost cumnata Charlottei a Belgiei, viitoarea "împărăteasă a Mexicului" și verișoară prin căsătorie cu Victoria a Regatului Unit și Maria a II-a a Portugaliei. Căsătoria a fost aranjată pentru a consolida statutul monarhiei belgiene: regele belgian și-a dorit ca singurul
Marie Henriette de Austria () [Corola-website/Science/320788_a_322117]
-
fiu, Ducele de Sussex, era nulă deoarece s-a căsătorit în contravenție cu Actul de Căsătorie Regal din 1772). Din partea sa, Ducele de Kent, în vârstă de 50 ani, deja luând în considerare căsătoria și încurajat în această partidă cu cumnata nepoatei sale decedate Prințesa Charlotte, s-a logodit cu Prințesa Victoria de Saxe-Coburg-Saalfeld (17 august 1786 - 16 martie 1861) cuplul căsătorindu-se pe 29 mai 1818 la Schloss Ehrenburg, Coburg (în religia Luterană) și din nou pe 11 iulie 1818
Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn () [Corola-website/Science/315397_a_316726]
-
locului unde stăteau regele, regina Elisabeta și regina Mary. În 1960 ea a vizitat India, la invitația fostei ministru al sănătății Rajkumari Amrit Kaur, care a fost impresionată de interesul prințesei pentru gândirea indiană. Vizita a fost scurtată brusc iar cumnata ei, Edwina Mountbatten, care întâmplător trecea prin Delhi în propriul ei tur a trebuit să discute cu gazdele indiene care nu înțelegeau scgimbarea de plan a prințesei. Mai târziu prințesa a povestit că a avut o experiență de "ieșire din
Prințesa Alice de Battenberg () [Corola-website/Science/315434_a_316763]
-
devenit doamna cu cel mai înalt rang de la curte, până când fratele ei mai mare, regele Pedro al V-lea al Portugaliei s-a căsătorit cu Prințesa Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen în 1858. Deși în primele etape de cunoaștere ale acestora, ambele cumnate au avut o relație bună, într-o scrisoare scrisă în 1859 Prințului Albert de Saxa-Coburg și Gotha, când Ștefania era deja moartă, regele Pedro menționează că sora lui a făcut comentarii neflatante în ceea ce a privit-o pe soția sa
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]
-
de Saxa-Coburg și Gotha, când Ștefania era deja moartă, regele Pedro menționează că sora lui a făcut comentarii neflatante în ceea ce a privit-o pe soția sa ""din cauza vanității ei feminine cauzate de un statut inferior (...)"". Relația dintre cele două cumnate pare să fi avut suișuri și coborâșuri de la sosirea Stephaniei în mai 1858 și nunta Mariei Ana în mai 1859. Regina a scris despre cumnata sa: ""Ea este, în toate privințele, cea care se aseamănă cel mai mult cu Pedro
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]
-
soția sa ""din cauza vanității ei feminine cauzate de un statut inferior (...)"". Relația dintre cele două cumnate pare să fi avut suișuri și coborâșuri de la sosirea Stephaniei în mai 1858 și nunta Mariei Ana în mai 1859. Regina a scris despre cumnata sa: ""Ea este, în toate privințele, cea care se aseamănă cel mai mult cu Pedro (...)"", ""Ea este o persoană fermecătoare, bună, generoasă, extrem de sensibilă pentru vârsta ei, cu nici o urmă de egoism, respectată și iubită de noi toți" (...)" George de
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]
-
(24 august 1855 - 12 februarie 1944) a fost infantă a Portugaliei, membră a Casei de Bragança. Prin căsătorie a devenit Arhiducesă de Austria și cumnata împăratului Franz Joseph I al Austriei. Maria Tereza s-a născut la Kleinheubach, regatul Bavariei ca a doua fiică a regelui detronat Miguel I al Portugaliei și a Adelaide de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg. Tatăl ei a devenit rege al Portugaliei în 1828
Maria Tereza de Bragança () [Corola-website/Science/321986_a_323315]
-
a Curții anti-britanice o aproba pe Maria care spunea că ar fi fost mai bine ca această căsătorie să nu fi avut loc. Într-o scrisoare, Victoria a scris mama sale declarând că a auzit-o pe Maria spunându-i cumnatei ei, Marii Ducese de Mecklenburg-Schwerin, că "ea nu a încetat niciodată să regrete faptul că există o englezoaică în familie". Maria a murit la 18 ianuarie 1877 la Berlin, la vârsta de 69 de ani. Soțul ei i-a supraviețuit
Prințesa Maria de Saxa-Weimar-Eisenach (1808–1877) () [Corola-website/Science/322011_a_323340]
-
evitând viața publică. Și-a dedicat timpul pentru religie și medicină. Ea a fost, de asemenea, un pictor talentat. Nu a fost frumoasă dar sinceritatea ei și manierele plăcute au făcut să câștige multe simpatii. Era plăcută de cele două cumnate ale ei Maria Alexandrovna și Alexandra Iosifovna. La început, soțul ei a luat ideile ei în serios și a finanțat un spital din oraș în care teoriile Alexandrei au putut fi dezvoltate și puse în practică iar pacienții săraci au
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
șase luni, la 4 octombrie, la vârsta de 19 ani. Margareta era însărcinată. La 8 decembrie, ea a dat naștere unei fiice care a murit. Prințesa văduvă de Asturia a revenit în Olanda la începutul anului 1500, când fratele și cumnata ei au invitat-o să fie nașa fiului lor nou-născut, Carol de Austria. În 1501, Margareta s-a căsătorit cu Filibert al II-lea, Duce de Savoia (1480-1504), care a murit trei ani mai târziu. Din căsătorie nu au rezultat
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia () [Corola-website/Science/321452_a_322781]
-
prințesă de Saxa-Gotha, Carol s-a căsătorit cu Prințesa Friederike de Hesse-Darmstadt, fiica lui George William de Hesse-Darmstadt la 18 septembrie 1768 la Darmstadt. Împreună au avut zece copii. După decesul soției sale în 1782, Carol s-a recăsătorit cu cumnata sa, sora soției sale, Prințesa Charlotte de Hesse-Darmstadt (1755-1785) la 28 septembrie 1784 în Darmstadt. Charlotte a murit la 12 decembrie 1785 la scurt timp după ce l-a născut pe fiul lor.
Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/322421_a_323750]
-
(; 17 aprilie 182312 martie 1870) a fost membru al Casei de Bourbon, infante al Spaniei și Duce de Sevilla, nepot al regelui Carol al IV-lea al Spaniei. Este cunoscut pentru ideile sale revoluționare, progresive în timpul domniei verișoarei și cumnatei sale, Isabela a II-a a Spaniei. Infantele Enrique s-a născut la Sevillia, Spania, ca al patrulea copil și al doilea fiu al Infantelui Francisco de Paula al Spaniei (1794-1865), (fiu al regelui Carol al IV-lea al Spaniei
Infantele Enrique, Duce de Sevilla () [Corola-website/Science/322486_a_323815]
-
a fost Duce de Savoia din 1553 până în 1580. Născut la Chambéry, Emanuel Filibert a fost singurul copil care a atuns vârsta adultă al Ducelui Carol al III-lea de Savoia și a Infantei Beatrice a Portugaliei. Mama lui era cumnata împăratului Carol Quintul iar viitorul Duce a servit în armata lui Carol în timpul războiului împotriva regelui Francisc I al Franței distingându-se prin capturarea comunei Hesdin în iulie 1553. O lună mai târziu el a devenit Duce de Savoia, la
Emanuel Filibert, Duce de Savoia () [Corola-website/Science/322491_a_323820]
-
cu fiii lor, Infanții Don Francisco de Asís și Don Enrique. La 29 ianuarie 1844, Luisa Carlotta a murit brusc de rujeolă, la vârsta de 39 de ani. Infantele și-a dorit să se recăsătorească și a cerut-o pe cumnata și nepoata lui, Prințesa Maria Carolina de Bourbon-Două Sicilii, însă planul s-a fructificat. Și-a reînnoit planul de a-și căsători nepoatele cu fiii săi, însă nu a avut succes. Sub presiunea diplomației franceze, Maria Cristina, care personal îl
Infantele Francisco de Paula al Spaniei () [Corola-website/Science/322485_a_323814]
-
angajată a ei. De asemenea, Lady Milford Haven a apărut la proces ca martor. Înainte de a pleca în Statele Unite să depună mărturie, Lady Milford Haven a denunțat public mărturia servitoarei ca ""un set de minciuni rău intenționate, groaznice"". Nada și cumnata ei, Edwina Mountbatten (soția Lordului Louis Mountbatten), au fost prietene foarte apropiate și cele două mergeau frecvent împreună în aventuri îndrăznețe, călătorind în părțile dificile și de multe ori periculoase ale lumii. Zvonurile din jurul naturii relației lor s-a înmulțit
Nadejda Mountbatten, Marchiză de Milford Haven () [Corola-website/Science/325375_a_326704]
-
12 noiembrie 1547 - 21 februarie 1575) a fost a doua fiică a regelui Henric al II-lea al Franței și a soției acestuia, Caterina de Medici. Claude a fost crescută alături de sora ei Elisabeta, viitoare regină a Spaniei și de cumnata ei, Maria Stuart. S-a căsătorit la vârsta de 11 ani, la 19 ianuarie 1559 cu Carol al III-lea, Duce de Lorena. Claude a fost victimă a trăsăturilor nesănătoase pe care Caterina le-a transmis copiilor ei (cu excepția Margaretei
Claude de Valois () [Corola-website/Science/325964_a_327293]
-
Carol, în vârstă de unsprezece ani, și Blanche, care era cu doi ani mai mare, au încheiat un contract de căsătorie. Ceremonia de căsătorie a fost realizată în grabă la castelul contesei Mahaut din Hesdin, în ianuarie 1308. În 1313 cumnata și cumnatul contesei dela Marche, regina Isabela și regele Eduard al II-lea al Angliei, au efectuat o vizită regelui Filip. Isabela a făcut cadou fraților și cumnatelor portmonee brodate. Mai târziu în același an, la întoarcerea lor la Londra
Blanche de Burgundia () [Corola-website/Science/325963_a_327292]
-
grabă la castelul contesei Mahaut din Hesdin, în ianuarie 1308. În 1313 cumnata și cumnatul contesei dela Marche, regina Isabela și regele Eduard al II-lea al Angliei, au efectuat o vizită regelui Filip. Isabela a făcut cadou fraților și cumnatelor portmonee brodate. Mai târziu în același an, la întoarcerea lor la Londra, Isabelei și Eduard au ținut un bal în timpul căruia regina a observat că portmoneele pe care ea le-a dăruit Blanchei și Margaretei erau acum în posesia cavalerilor
Blanche de Burgundia () [Corola-website/Science/325963_a_327292]
-
au ținut un bal în timpul căruia regina a observat că portmoneele pe care ea le-a dăruit Blanchei și Margaretei erau acum în posesia cavalerilor Gautier și Philippe d'Aunay. Din asta ea a concluzionat că frații aveau relații cu cumnatele ei. Când ea a vizitat Parisul din nou în 1314, l-a informat pe regele Filip în legătură cu suspiciunile ei. Curând Blanche și Margaret au fost acuzate de comportament neportivit, cum ar fi băutul și mănâncarea alături de cavaleri, și în cele
Blanche de Burgundia () [Corola-website/Science/325963_a_327292]
-
în 1925 s-a mutat la Tel Aviv. Restul zilelor și l-a petrecut la Tel Aviv, la început în casa fratelui ei mai mare Yaakov Bluwstein, pe care, însă,a fost nevoită s-o părăsească din cauza relațiilor încordate cu cumnata ei și din îngrijorare pentru sănătatea fetei acestora, Aviva. Ea a locuit în ultimii ani într-o căsuță pe strada Bograshov nr.5, aproape de Marea Mediterană. Anii 1925-1931 din viața ei au fost cei mai prolifici din punctul de vedere al
Rahel Bluwstein () [Corola-website/Science/327502_a_328831]
-
anii 1514-1519) găsise biserica neterminată, a fost nevoie de o regrupare a forțelor ctitoricești, continuatoare fiind următoarele trei generații ale familiei: Ioan Sărăcin II (fratele), Fărcaș (fiul acestuia), Ioan Sărăcin III (nepot de frate), Marghita (mama), Anca (soția) și Dorca-Doroteea (cumnata). Aceștia au târnosit biserica și au așezat pisania, eveniment petrecut cândva între anii 1519 și 1536, dacă se ține cont de faptul că în 1519 murea Mihail Sărăcin, iar în 1536 Ioan Sărăcin II. După stingerea ultimului reprezentant al acestei
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
la tronul Franței sub numele de Ludovic al X-lea al Franței. Ei au avut o fiică, Ioana (1312 - 1349). La începutul anului 1314, Margareta ar fi fost prinsă într-un act de adulter în Afacerea din Tour de Nesle. Cumnata ei Isabela a Franței a fost martor împotriva ei, iar Margareta a fost închisă în ultimii doi ani de viață împreună cu cumnta ei Blanche de Burgundia. Margareta a fost închisă la Chateau Gaillard unde din cauza condițiilor proaste a răcit și
Margareta de Burgundia () [Corola-website/Science/323751_a_325080]
-
regina Mercedes, care s-a căsătorit cu fratele ei în 1880 și care a înlocuit-o că Prima Doamnă a regatului. După moartea timpurie a reginei Mercedes, Isabella a ales-o pe Arhiducesa Maria Christina de Austria că noua ei cumnată și a promovat-o că soție a fratelui ei. Ea era nepoata a unei bune prietene a Isabellei, Maria Christina de Savoia, care era mama vitregă a lui Găetan. Moartea timpurie a fratelui ei a fost o lovitură teribilă pentru
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
care era mama vitregă a lui Găetan. Moartea timpurie a fratelui ei a fost o lovitură teribilă pentru Isabella care prețuia relația lor. Ea a fost o figură influență în timpul regentei Maria Cristina de Austria și a susținut-o pe cumnată să; Isabella a devenit a doua mama a copiilor fratelui ei. Isabella era foarte populară și respectată în Spania. Isabella a murit la 23 aprilie 1931, la vârsta de 79 de ani, în exil în Franța. A murit la cinci
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]