1,109 matches
-
de acum însuflețit de Duhul Sfânt”. (Sf. Ciprian, Către Donatus, IV, în PSB, vol. 3, p. 417) „Noi am crezut și cunoaștem că Botezul acela, pe care l-a vestit el (Ieremia - n.n.) de mai înainte, este singurul care poate curăți pe cei ce se pocăiesc și că el este apa vieții (Ier. 2, 13)”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, XIV, în PSB, vol. 2, p. 138) „Să ne amintim de asemenea și de greșelile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce le-am săvârșit, între altele, și aceea că fără botez n-ar exista iertare de păcate”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXX, în PSB, vol. 8, p. 375) „Sufletul care și-a spălat păcatele prin botez și a fost curățit omul cel vechi, sufletul acela este pe viitor potrivit pentru a fi locuință a lui Dumnezeu în Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Căci se bucură de Duhul Sfânt, Care din toate părțile îi încălzește și-i sporește sfințenia. Și după cum când torni fierul sau aurul, îl faci curat și frumos ca la început, tot așa și Duhul Sfânt, ca într-o topitoare curățindu-l și lămurindu-l prin botez, îi curăță păcatele, făcându-l mai curat și mai strălucit decât orice aur”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 437) „Astăzi au lepădat prin harul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Unu, fiecare om îi oferă o oglindă unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească drept o variantă unică a universalului. Toată tematica purității și a purificării inimii se leagă de această realizare. A-ți curăți inima de lanțurile de gînduri particularizante, posesive (logismoi), a obține o inimă nedezbinată revine la a oferi chipului divin, Unu, propria ta oglindă : limpede, fidelă, unificată și unică. Pentru Berdiaev, ca și pentru Platon sau Philon din Alexandria, omul moral
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sale sticloase dansează peștii. În pieptul său nămolos broaștele rostesc o rugăciune începătoare. Resturile execuției sunt date înapoi celor care le revendică. Sfios simte deja o urmă de regret. În parc se reface tot ce s-a stricat. Unii mătură curățind gunoaiele scoase de vânt în cale sa. Drujbele retează stârvul plopului ce stă spânzurat în uitare cu o gaură în pântece. Pe un stâlp de telefon o pasăre cântă binecuvântând lumina. Penele sale multicolore deschid noi căi de lumină. Suratele
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
întristează pe măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu” (Despre legea duhovnicească, 56, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie să te învețe să-ți aduci aminte de Dumnezeu; în acest caz nu
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
greu să vorbesc. Mă doare mult, sufăr, dar este foarte frumoasă boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească (se vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
sfintele nevoințe, în Filocalia, vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981; MARCU ASCETUL, Despre legea duhovnicească, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999; MCCOUBRIE, RACHEL C. & DAVIES, ANDREW N., „Is there a correlation between spirituality and anxiety and depression in patients with advanced cancer?”, în Supportive Care Cancer, XIV (2006), Nr. 4; MCGRATH, ALISTER
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
va aduna un popor sfânt, pe care-l va călăuzi cu dreptate și va judeca triburile poporului [...]. Nu va îngădui nedreptatea să mai sălășluiască în mijlocul lor și nu va mai locui împreună cu ei nici un om știutor de răutate [...] și va curăți Ierusalimul întru sfințenie ca la început. (vv. 4, 22, 24, 26, 27, 30). Isus însă nu a ieșit învingător asupra romanilor, păgânii nu au fost alungați, domnia lui s-a terminat înainte de a începe. În locul întronării, sfârșitul său a fost
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
3.1.15.1. Sall"h/ SolQah/ ’Eloah sel hÄt: „blând”/ „Cela ce bine iartă”/ „lăsând păcatele” (SC); „blând”/ „curățeaște” (Blaj); „blând”/ „Cel ce se milostivește”/ „Cel răbdător cu’ndelungare”234 (BVA); „iertător”/ „iartă”/ „Dumnezeul iertării” (G-R); „blând”/ „cel ce curățește”/ „Dumnezeu iertător” (BS); „gata să ierți”/ „iartă”/ „un Dumnezeu gata să ierți” (C); epieikes/ euilateúÄn/ eleemÄn (LXX); „mitis”/ „qui propitiatur”/ „Deus propitius” (Vg); „pardon”/ „qui pardonne”/ „le Dieu des pardons” (BJ); „forgiving”/ „who forgives”/ „a God ready to forgive” (RSV
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1Pt 1,19: „ați fost răscumpărați s...ț cu Sângele scump al Mielului neprihănit și nepătat, Hristos (timíÄi haímati hÄs amno¤ amÀmou kaì aspílou Cristo¤).” Pavel folosește, în loc de „miel de Paști”, metonimia „Paștele”, cu aceeași semnificație, când le scrie corintenilor: „Curățiți-vă de plămada cea veche, ca să fiți aluat nou, s...ț că azimele, căci Paștele vostru, Hristos, a fost jertfit (tò páscha hQmÄÎn etýthQ Christós). (1Cor 5,7). În Apocalips, tò arníon, „Mielul”, este numele hristic cel mai frecvent (26
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
inconfundabilă a așezării, Viorica Toporaș a dedicat în exlusivitate locului un număr important de lucrări ce se pot constitui cu lejeritate într-o veritabilă monografie sentimentală. Exodul spre sud al artiștilor a avut mereu aceeași explicație: nevoia de a-și curăți paleta de inevitabile impurități. Calitatea aerului marin asigură o reducere a numărului de culori pe paletă și permite combinații altfel inoperabile în afara spațiului marin. Evadările impresioniștilor către cele cîteva colonii de pe malurile Senei, ideea Atelierului Sudului a lui Van Gogh
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
sector al lumii de dincolo. Din cântecele funerare se desprinde o geografie mitică a traseului către „lumea fără dor”, marcată de mai multe puncte de trecere („vămi”): sufletul va poposi la „o fântână lină”, unde se va spăla pe față, curățindu-se de cele trecătoare; va trece pe la vămi păzite de „tâlhari” care trebuie Îmbunați cu bani; va traversa poduri peste râuri de foc, care trebuie stinse cu apa de pe aripile unei păsări protectoare; va ajunge la un scaun unde șade
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lângă Wiluna, din districtul Kimberley (1891). Australia se transformase Într-un fel de „Țară a Făgăduinței”152. „Scena din câmpurile cu aur era plină de activități frenetice cu echipe de patru sau șase bărbați, care lucrau la un loc, săpând, curățind, spălând și scuturând din zori și până seara. Într-un peisaj lunar de puțuri, movile, cocioabe, corturi și magazine cu alcool ascuns, aceștia munceau pentru niște recompense care variau Între nimic și pepite asemănătoare «Străinului Binevenit», care aveau o greutate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
surprindere seara. Nori groși și nestrăbătuți ochiului iscoditor nu era să astupe și să zăvorască ea, luna, ușile cerești ale sanctuarului său de misterioasă primeneală!... Câtă apă din văzduhuri nu era să-i toarne Zeus pe cap, spre a se curăți de rugina groasă, lăsată de negurile nopților pe fața ei bălaie și În părul ei mătăsos! Câtă hodorogeală de tunete, ce mai vânzoleală și trăncăneală de pretutindeni nu era să zguduie, din temelie, gospodăria cerească!.. Câte lumini nu trebuiau să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Împărtășirea este culmea și expresia deplinătății de credință. Efectele Sfintei Împărtășanii sunt: - ne unește real cu Hristos, conform promisiunii Sale „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne Întru Mine și Eu Întru el” (Ioan 6, 56); - ne curățește de păcate și ne face să progresăm În viața spirituală, conform formulei de Împărtășire: „Se Împărtășește robul lui Dumnezeu ... spre iertarea păcatelor și viața de veci” (Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur); - ne Înmulțește cel mai mult harul Duhului Sfânt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a le curăți de eventualele grăsimi. Exista obiceiul de a se ține postul în întregime, lucru mai greu întâlnit astăzi. În seara dinaintea Paștelui, înainte de a pleca la biserică, fiecare persoană din casă își punea câte un ou roșu în cana cu apă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe care el o redescoperă și o descrie în 1559. Unii istorici ai medicinei cred că Andrea Cesalpino, medic, filosof și botanist, a descris pentru prima dată mica circulație a sângelui de la inimă la plămâni unde „se amestecă cu aerul“ curățindu se, așa cum specifică în Questions médicales (Probleme medicale). Tot între precursorii parțiali ai lui Harvey mai cităm pe Juan de Valverde în Istoria compunerii corpului uman (1556), pe Carlo Ruini (1598), pe Eustachio Rudio și pe Gaspard Aselli în sec
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sabia, cu foametea, cu ciuma. Dar, în marea Sa iubire pentru poporul ales, dacă renunță la modul de viață nelegiuit, Domnul a făgăduit, prin proorocirea lui Iezechiel, iertarea și mântuirea. Și vă voi stropi cu apă curată și vă veți curăți de toate întinăciunile voastre și de toți idolii voștri vă voi curăți. Vă voi da inimă nouă și duh nou vă voi da, voi lua din trupul vostru inima cea de piatră și vă voi da inimă de carne. Puneți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ales, dacă renunță la modul de viață nelegiuit, Domnul a făgăduit, prin proorocirea lui Iezechiel, iertarea și mântuirea. Și vă voi stropi cu apă curată și vă veți curăți de toate întinăciunile voastre și de toți idolii voștri vă voi curăți. Vă voi da inimă nouă și duh nou vă voi da, voi lua din trupul vostru inima cea de piatră și vă voi da inimă de carne. Puneți-vă înăuntrul vostru Duhul Meu și vă voi face ca să umblați după
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
subtilizează în fine până la a-și pierde existența și, ca să spunem așa, se impersonalizează. (...) Artistul, ca și Dumnezeul creației, rămâne în interior, sau în spate, sau dincolo, sau deasupra operei sale, invizibil, dispărut dincolo de existență, indiferent, pe cale de a-și curăți unghiile." (Gallimard/Folio, 1974, pp. 311-313) În timp ce forma lirică este expresia directă a eului, forma epică introduce o distanță între eu și operă, cea a narațiunii. În genul dramatic distanța este maximă. Artistul nu se exprimă decât prin discursul personajelor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Cu toții avem nevoie de a simți emoții tari, milă și teamă. Dacă în viață ele sunt generatoare de tulburări și de suferință, în tragedie, în schimb, le resimțim fără a simți și chinurile, și prin ele simțim plăcere, pentru că suntem "curățiți", "purificați" de aceste afecte. Ne face plăcere să privim imaginile cele mai de calitate ale unor lucruri a căror vedere ne este neplăcută în realitate". (cap. 4) Aristotel gândește, mult înaintea lui Freud, în termeni de economie libidinală. Emoția simțită
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
până atunci foarte criticată. Cardinalul este un om pasionat de teatru, care îi încurajează pe tinerii autori dramatici și are pretenția că scrie și el, chiar dacă, presat de timp, este ajutat de autori experimentați precum Chapelain sau chiar Corneille 5. "Curățind scena de tot felul de murdării, vă puteți lăuda că ați împăcat comedia 6 cu cei bisericoși, iar voluptatea cu virtutea", îi scrie Balzac într-o scrisoare din 1636. La cererea sa, Scudéry scrie în 1639 Apologia teatrului. În anul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
regula celor douăzeci și patru de ore, cere ca imitarea să fie "atât de perfectă, încât să nu apară nicio dificultate între lucrul imitat și cel care imită, căci principalul efect al acesteia constă în a-i propune minții, pentru a o curăți de patimile sale dereglate, obiectele ca fiind adevărate și ca fiind prezente; lucru care, dominând toate genurile poeziei, pare să privească încă în mod deosebit aspectul scenic în care nu se ascunde persoana poetului decât pentru a surprinde mai bine
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
că este fundamental ca imitarea în orice poem să fie atât de perfectă, încât să nu apară nicio diferență între lucrul imitat și acela care imită, căci principalul efect al acestui lucru constă în a propune spiritului, pentru a-l curăți de pasiunile sale dereglate, obiectele ca fiind adevărate și prezente." 6. Estetica purității Separarea stabilită între comedie și tragedie este tot atât de riguroasă în epoca clasică ca în Antichitate. Influența lui Aristotel, redescoperirea, chiar de la începutul Renașterii, a tragediilor lui Seneca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]