1,183 matches
-
acele culmi unde și-au avut întotdeauna lăcaș cele mai minunate și mai slăvite spirite”. Relevant este și faptul că Viețile sunt precedate de o scrisoare adresată lui Cosimo de Medici, fapt ce îl plasează pe autor într-un context curtean. Dedicația către Cosimo demonstrează accentul pus pe zona toscana, pe Florența ca spațiu artistic exemplar. De fapt, provincialismul picturii nordice sau venețiene, în raport cu arta toscana și, ulterior, română, a fost o temă recurenta în opera lui Văsari. Eurocentrism și producerea
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
loc meciuri de sumo, ca întreceri de forță, iar începând cu secolul al VIII-lea, erau ținute ca parte a ceremoniilor de la palatul imperial japonez. De la începutul erei Edo, sumō este un sport profesionist. În perioada Heian (794-1185), pe lângă sumō, curtenii imperiali se delectau cu vizionatul vânătorii de șoimi și kemari. Originile artelor marțiale moderne pot fi găsite în tehnici de luptă dezvoltate în perioada Muromachi (1333-1568), anume "kenjutsu" (actualmente, "kendō"), "jūjutsu" (actualmente, "judō"), "kyūjutsu" (actualmente, "kyūdō"). După Revoluția Meiji (1868
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
100 000 de ostași. Pe unde înaintau, soldații se confruntau cu puștiul și cu praful. La 26 iulie 1476, în codrul de la Bătălia de la Valea Albă sau Războieni, a început confruntarea decisivă. După lupte grele, în care mulți dregători și curteni ai lui Ștefan au fost uciși, armata a fost biruită de otomani. Mehmed s-a îndreptat spre cetatea Sucevei. Deși orașul a fost incendiat, cetatea a rezistat, apărată cu vitejie. Oastea transilvăneană ce se îndrepta spre Moldova l-a obligat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Unirea Principatelor din 1859, iar pentru Transilvania prin anexarea sa la Regatul Ungariei în 1867, odată cu instituirea dublei-monarhii Austro-Ungare. Din 1856 încoace pentru Moldova și Țara Românească, din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale, numite județe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
legilor nescrise, dar și pe baza textelor cu legi bizantine. Cojuratorii adevertori jurau împreună cu partea, tocmelnicii mediau împăcarea, iar hotărnicii fixau hotarele. La oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sporadică, nu regulată, iar din secolul XVI era convocată tot mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sumă de bani. Întors din captivitate, Chaucer primește o slujbă la curtea regală și intră în suita lui John of Gaunt, duce de Lancaster. În 1366 se căsătorește cu Philippa De Roet, o doamnă de onoare de la curtea reginei. Din curtean, Chaucer devine funcționar de stat și, în 1374, este numit controlor vamal în portul din Londra. Este trimis în misiuni diplomatice în diferite țări: Spania (1366), Flandra și Franța (1377), de două ori în Italia (1372-1373 și 1378), unde face
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
acasă în mâinile împărătesei. Departe de opinia publică, Nicolae nu înțelegea cât de suspicioși erau oamenii de rând față de Alexandra, o femeie care era nemțoaică prin naștere și victimă a zvonurilor distructive despre dependența ei de Rasputin. Un grup de curteni, profund nemulțumiți de influența nefastă pe care o avea Rasputin asupra efortului de război al Rusiei ca și asupra prestigiului monarhiei, l-au asasinat pe călugărul-vraci în decembrie 1916. Înăsprirea condițiilor de viață din spatele frontului și incapacitatea armatei de a
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
66. Indiferent de autor, marele incendiu l-a împovărat financiar pe Nero tocmai când veniturile erau deja insuficiente. A reluat procesele pentru trădare și s-a ajuns la exiluri, execuții și sinucideri, frică și indignarea răspândindu-se printre senatori și curteni. Un grup format din senatori, printre care și ofițeri din garda imperială, condus de Gaius Calpurnius Piso, a plănuit să-l asasineze în timpul Jocurilor de la Circus Maximus din aprilie 65. Complotul a fost descoperit, astfel, 19 oameni fiind uciși și
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
Sfatului Domnesc - prin creșterea ponderii dregătorilor militari (pârcălabii) și introducerea unui număr însemnat de membri ai familiei sale. În încercarea de a găsi o contrapondere politică la clasa marilor boieri, Ștefan a manifestat o preocupare constantă pentru dezvoltarea micii boierimi (curtenii și slujitorii) și a țărănimii libere. Marea proprietate, acordată boierilor, era din punct de vedere juridic „feudă”, fiind grevată de obligația titularului de a efectua serviciul militar cu oamenii săii în schimbul garantării de către domn a posesiuni pământului. În schimb, mica
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
fiind mobilizată doar în caz de conflict armat. Forțele armate erau constitute din „oastea cea mică” și „oastea cea mare”. Marea majoritate a acțiunilor militare ale lui Ștefan au fost duse de „oastea cea mică”, formată din cetele boierești și curteni. Conform dreptului feudal, numai proprietarii de pământ erau obligați să presteze serviciul militar și să meargă la război, de fiecare dată când erau chemați de domn. Boierii cu cetele lor, reprezentau nucleul armatei. Ei constituiau elementul cel mai numeros și
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
cu cetele lor, reprezentau nucleul armatei. Ei constituiau elementul cel mai numeros și cel mai puternic. Din rândul acestora, un corp separat era reprezentat de „curteni” sau „slujitori”, adică boierii care îndeplineau dregătorii locale sau naționale în sistemul administrativ. Numărul curtenilor și slujitorilor era de câteva mii. Curtenii faceau serviciul prin rotație la curte, asigurând paza domnului și îndeplinind diferite slujbe sau servicii. Ceilalți proprietari de pământ, se adunau, în caz de razboi, grupați pe ținuturi, sub comanda pârcălabului de ținut
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
constituiau elementul cel mai numeros și cel mai puternic. Din rândul acestora, un corp separat era reprezentat de „curteni” sau „slujitori”, adică boierii care îndeplineau dregătorii locale sau naționale în sistemul administrativ. Numărul curtenilor și slujitorilor era de câteva mii. Curtenii faceau serviciul prin rotație la curte, asigurând paza domnului și îndeplinind diferite slujbe sau servicii. Ceilalți proprietari de pământ, se adunau, în caz de razboi, grupați pe ținuturi, sub comanda pârcălabului de ținut, după care se deplasau la locul de
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
care cunoștea toate complicațiile lumii pământene dar căruia îi reușise să se desprindă de ele. Prin insistența față de înțelegere pe care o au față de sentimentele umane, "iki" și "sui" sunt într-un fel similare cu idealul "mono no aware" al curtenilor din era Heian (794-1185), dar diferența este că "iki" și "sui" includ aspectele plebee ale vieții. În japoneza modernă, "sui" este scris cu kanji-ul 粋 care vine de la 純粋 ("junsui", „pur”), dar în trecut și alte semne "kanji" (toate citite
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
Shikibu, iar "okashi" de către Sei Shonagon. Un concept tot din perioada Heian, "miyabi" (literal, „curtoazie”, dar în general, „eleganță”), a fost poate cel mai inclusiv termen din estetica perioadei respective, fiind folosit în special pentru descrierea plăcerilor liniștite, pe care curtenii credeau că doar ei le puteau savura. Putea fi folosit pentru lucruri atât de diferite precum mirosul unei flori sau amestecul delicat de culori a unui veșmânt. Influența exercitată de conceptul "miyabi" nu a fost întru totul una benefică, pentru că
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
japoneze din acea perioadă. "Miyabi" a fost într-un fel o negare a virtuțiilor simple, sinceritatea neprefăcută ("makoto") pe care o posedaseră poeții din „Man'yōshū”, și pe care au redescoperit-o poeții după multe secole. Această „eleganță” le dădea curtenilor o scuză de a trăi cum trăiau, izolați de „țărani”, pe care îi disprețuiau. Dar când clasa samurailor a venit la putere, aceasta a preluat acest standard aristocratic, iar mai târziu chiar și oamenii de rând și chiar și țăranii
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
a fost Episcop al Magnesiei (Asia Mică) și a fost martirizat la porunca împăratului roman Septimius Severus (193 - 211), pentru că își mărturisise credința în Hristos, înfruntându-l pe împărat, și o creștinase chiar pe fiica acestuia, Galina, și pe toți curtenii ei. Sfântul de 113 ani a fost torturat prin ruperea cărnii cu cârlige de fier și prin jupuirea pielii. În timpul supliciului, Sfântul le-a spus celor care îl persecutau: “Vă mulțumesc, fraților, că mi-ați reînnoit sufletul care dorește să
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
vizitat Oslo. Căsătoria a fost aranjată de famiile lor și nu a fost una fericită. În 1890-1891 cuplul a călătorit în Egipt pentru a-și repara relația însă n-au reușit, se presupune că din cauza interesului Victoriei pentru unul din curteni. După 1889, relația personală dintre Victoria și Gustaf a fost terminată, în parte din cauza presupusei bisexualități a lui Gustaf. După nașterea primului copil, în 1883, a suferit de depresie și adesea și-a petrecut iernile în străinătate. În jurul anului 1888
Victoria de Baden () [Corola-website/Science/318132_a_319461]
-
că Sofia a suferit din cauza adulterului soțului ei. S-a relatat cum Sofia a călătorit în Germania la sora ei Marie de Wied, care, se crede, a sfătuit-o să accepte situația. Cu o altă ocazie, regele a trimis un curtean la cântăreața de operă Ida Basilier-Magelssen cu cererea unei "audiențe private", la care ea a replicat: "Spune-i Majestății Sale că poate avea o audiență privată cu buna și frumoasa lui regină. Eu am alte lucruri de făcut decât să
Sofia de Nassau () [Corola-website/Science/318130_a_319459]
-
cu excepția coroanei aproape toate prerogativele puterii supreme. Pentru dânsa, împăratul făcu cele mai nebunești cheltuieli: mări de bogăție, cum spunea Nicetas, fură vărsate la picioarele ei. Orgolioasă, arogantă, ea primea onorurile și banii: în jurul ei, după exemplul stăpânului, se îndesau curtenii, părăsind-o pe împărăteasa legitimă pentru favorită. Se pare că cea dintâi nu încercă de loc să pună capăt izolării ei. Irina își făcu viața ei aparte și o umplu cu fapte bune, ajutând pe văduve, protejând pe orfani, înzestrând
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]
-
ei era cumnata ei controversată, Margareta de Valois. Regina, șocată de viața libertină de la curtea Franței, își petrecea timpul brodând, citind și în special cu lucrări de caritate și pioase. Singurul ei act controversat a fost respingerea atenției politicienilor și curtenilor protestanți refuzând să permită liderului hughenot, Gaspard al II-lea de Coligny, permisiunea de a-i săruta mâna. Câteva luni mai târziu, la 27 octombrie 1572, regina a născut la Palatul Louvre primul ei copil, o fiică, care a fost
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
cei mai urâți bărbați ce s-au văzut". Este total opus lui Henric ca aspect și caracter. Francisc știe că ori din cauza aspectului, ori pentru puțina inteligență, ori pentru vârsta fragedă, nu prea este luat în considerare de familie și curteni. Toate acestea l-au făcut să devină gelos și i-au trezit dorința de a-și lua revanșa. Dușmanii protestanți ai Caterinei au profitat de avantaj și l-au făcut să creadă că este urmașul defunctului Coligny; astfel Francisc complota
François, Duce de Anjou () [Corola-website/Science/316504_a_317833]
-
Triconc". Acea curte avea un plan aparte, cu două porțiuni ronde, "hemicicluri". In acel spațiu exista un bazin din bronz, bordat cu argint și un vas de aur. Unul dintre "hemicicluri" era acoperit, în el adăpostindu-se de obicei demnitarii, curtenii sau funcționarii care-l așteptau pe împărat. Printr-un vestibul al palatului în formă de arc, "Sigma", aceia intrau în "Triconc", hemiciclul cu trei abside, unde împăratul își făcea apariția adesea. Sunt imposibil de descris toate sălile decorate cu marmură
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]