1,218 matches
-
o toarne în burduf. Date fiind dimensiunile acestuia, fiecare sătean și-a spus că și-ar putea îndoi laptele cu o cantitate zdravănă de apă, fără ca nimeni să-și dea seama. Astfel că, a doua zi de dimineață, regelui și curtenilor săi le-a fost turnat un lichid aproape transparent care nu avea alt gust decât cel al zgârceniei. Totuși, dacă îmi aduc aminte de trecerea mea prin acel sat, aceasta nu este din pricina năravului de nevindecat al locuitorilor săi, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-se seamă de doliul care îmi lovise familia. Totuși, nu am fost primit în particular. Suveranul îi avea în preajmă pe căpitanul slugilor înarmate, pe șeful cancelariei domnești, păstrător al sigiliului regal, pe maestrul de ceremonii, cât și pe alți curteni, cu toții mai somptuos înveșmântați decât monarhul însuși și pălăvrăgind nestingheriți între ei în vreme ce eu înșiram, emoționat, fraze cu trudă pregătite dinainte. La răstimpuri, sultanul ciulea urechea la câte un murmur, arătând totodată cu mâna că nu trebuia să mă întrerup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
chiar în seara asta un sol la casa lui Zeruali. Îi veți porunci să părăsească orașul nostru pentru cel puțin doi ani. Să se ducă în pelerinaj, apoi să se întoarcă pentru o vreme în satul lui de baștină. Toți curtenii ascultau cu lăcomie. În câteva ceasuri, zvonul avea să facă înconjurul orașului. Nimeni nu va mai cuteza să-i dea binețe proscrisului, nimeni nu se va mai încumeta să-i facă vreo vizită și iarba va crește curând pe drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-mi potoli evidenta curiozitate: — După călătoria noastră comună la Constantinopol, am trecut ades pragul Sublimei Porți, ca sol al lui Aruj Barbă Roșie, Dumnezeu să aibă milă de el! apoi al fratelui său, Khaireddin. Am învățat limba turcă și limbajul curtenilor, mi-am făcut prieteni la diwan și am negociat alipirea Algerului la sultanatul otomanilor. Cu asta am să mă fălesc până în ziua Judecății. Mâna lui mătură aerul într-un gest larg. — Acum, de la hotarele Persiei până pe coastele Maghrebului, de la Belgrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
indicația expresă de a fi găsiți vinovați și condamnați la moarte. Este convins că, lipsiți de căpeteniile lor, templierii Înspăimântați vor intra În panică și, pe fondul degringoladei generale, vor deveni o pradă ușoară În mâinile oamenilor săi. Unul dintre curtenii regelui, nobilul Guillaume de Nogaret, nu Împărtășește Însă optimismul suveranului. Îi atrage atenția că soldații-călugări Își pot alege rapid o altă conducere, și astfel, puterea și unitatea lor nu vor avea de suferit foarte mult. În plus, nimeni nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vrăjesc Cu flori roșie de mac Cu oscior de liliac Ca să nu mă dau de leac. Nu auzi cum sbor prin ramuri, Țip în horn și bat în geamuri? Nu sunt tânăr fără minte Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat Nici oștean împlătoșat Ci eu sunt Sburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, 112 {EminescuOpVI 113} Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste oastea moldovenească. Pe vremea aceea, tătarii jefuiau, iar cazacii hoțeau pretutindeni în țară. În
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cînd, însă, îl judecă pe suveran, aceasta este în propriul interes. De aceea principii sînt expuși, mai mult decît oricine, judecății lumii. Ei sînt ca aștrii, spre care un popor de astronomi a îndreptat o mulțime de lunete și astrolaburi; curtenii care-i observă fac zilnic remarcile lor: un gest, o aruncătură de ochi, o privire îi trădează, iar poporul se apropie de ei în diverse împrejurări, într-un cuvînt, pe cît de puțin soarele poate să-și ascundă petele, tot
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
inițiativa bisericii, a școlii, a societăților literare, a muzeelor, a unor particulari, cărora le plăcea să citească dar și să-i vadă și pe alții că îi imită. La Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență zonală, dar și la Curteni, Crețești, Bohotin, Boțești, Fălciu și Răducăneni, la Vulturești, Buhăiești, Costești ori Sauca, la Murgeni, Lungești, Băsești, Banca, Tutova ori Șul etea, s-a făcut, în timp, multă literatură, folcloristică, muz eist ică, știință și artă, cultură deci. Asemenea oameni, atunci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că vechiul joc al intrigii și crimei printre șefii de trib care urmăreau puterea, continuau încă. Liniștit, în ciuda convingerii sale anterioare, că situația era exact cum fusese descrisă, Tews plecă în vacanță la munte cu o suită de trei sute de curteni și cinci sute de sclavi. După o lună, era încă acolo când veni al doilea mesaj de la Clane. Milostive lord consilier Tews, Răspunsul la mesajul meu a fost o mare ușurare pentru mine. Mă întreb dacă aș putea și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
să vorbim așa... — Nici mie. Nu-mi place să vorbesc despre morți în vreun fel. E vina voastră că nu i-ați îngropat destul de adânc. Pe vremuri, obiceiurile erau mai bune. Morții de soi erau îngropați laolaltă cu oștenii și curtenii, cu mai toți cei care i-au cunoscut... Rămânea în urma lor doar ce voiau ei înșiși să se scrie pe pereți... Diferența n-ar fi mare, numai că pe atunci ritualul se săvârșea când amintirile erau încă proaspete. Acum ritualul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005, pp. 89-92. Cash, Thomas F., "The impact of grooming style in the evaluation of women in management", în M.R. Solomon (ed.), The Psychology of Fashion, Lexington Books, New York, 1985, pp. 321-335. Castiglione, Baldassare, Curteanul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodern, Editura Polirom, Iași, 2005. Chaney, Lillian H. și Martin, Jeanette C., The Essential Guide to Business Etiquette, Praeger, Londra, 2007. Chattaraman, Veena și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de o săptămână din două sau din patru, erau muncitori permanenți. În ocne exista o diviziune tehnică a muncii. Șavgăii erau tăietori de sare. Rufetașii erau împărțiți în grupe mari și fiecare grupă în cete, în frunte cu un conducător: curteni, gurari, herghelegii, burdujeni (lucrau la tascele din piei de bivol), chelari de drum (țineau evidența carelor încărcate), curelari, chetrari etc. În ceea ce privește numărul lucrătorilor de la salinele din Tg. Ocna, n-avem posibilitatea unei evaluări precise, deoarece conducerea Cămării recurgea la evaziunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țarului imediata intervenție în favoarea grecilor pentru a pune capăt chestiunii orientale; i s-a opus Nesselrode, care a recomandat abjurarea grecilor și nedeteriorarea relațiilor cu Turcia și monarhiile Europei. Celor două poziți le corespundeau două grupări nobiliare ruseștii: a) mulți curteni, cu funcții în armată, în administrație etc., posesori de mari moșii în sudul Rusiei, deci interesați în asigurarea dezvoltării comerțului pe Marea Neagră. Este vorba de M. S. Voronțov, V. P. Cociubei (prieten al țarului), A. I. Cernîșev (ministru de Război), G.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
imitație au o funcție analogă. Clovnul și cine nu este clovn într-un moment sau altul al existenței sale? metamorfozează o situație tensionată, tragică chiar, în situație comică. Bufonul înșeală cenzura. Pe un ton glumeț, el proferează adevăruri pe care curtenii nu îndrăznesc nici măcar să le murmure. Dintr-o trăsătură crudă de condei, uneori rizibilă, caricatura reproduce o idee sau un personaj de care nimeni nu și-ar putea bate altminteri joc. "Omul care rîde este puternic printre cei puternici", subliniază
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de-a dreptul nefastă: ea modelează comportamente și afectează destinele oamenilor. Din sală, spectatorul asistă la acest dezastru, descoperă simultan atât strategia pusă în aplicare, cât și efectele ei dramatice. Manevrele murdare ale lui Nero se răsfrâng nu numai asupra curtenilor, ci și asupra noastră, martori ai acestor mârșăvii. Suntem confruntați, în plan teatral, cu echivalentul unei scene de tortură practicate de o putere - comunistă sau nazistă - ce urmărește nu doar să smulgă mărturisiri, ci mai ales să sape încrederea în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
luciditate, luciditate datorată, fără îndoială, experienței sale personale, căci o asemenea competență nu are cum să fie doar livrescă. Ea poartă amprenta lucrului trăit. Oare, la Versailles, regele nu ținea și el sub observație totul? Nu-și supraveghea și el curtenii cu aceeași abilitate? Iar dispozitivul instalat în grădina lui zoologică și construit pentru a-i da posibilitatea să-și privească în același timp toate sălbăticiunile adunate acolo nu era oare un precursor al Panopticonului? Racine furnizează indicii asupra unor metode
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
merg pe jos, trece printre stâlpii porții de lemn, se aruncă în fumul negru și în flăcările unei conflagrații, este prins într-o mulțime de paznici încremeniți și este deodată părăsit într-un peisaj pustiu, doar cu figura stingheră a curteanului nemernic care părăsește locul faptei sale mârșave. Accentul compoziției se pune la fel de mult pe acțiune ca și pe etapele povestirii, dar acțiunea vizuală este mai ușor de privit decât de descris. În sensul cel mai abstract este vorba de procese
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
era — ne spune W. Shakespeare — puternic atins de morbul trufiei, înfumurării, aroganței: el considera că regalitatea este un bun doar al său, care trebuia să-l reprezinte numai pe el. Această hipertrofie a personalității, întreținută și de lingușirile frecvente ale curtenilor săi, îl pune în imposibilitate de a mai aprecia corect realitatea înconjurătoare (nu va ști, de exemplu, să aprecieze iubirea sinceră, dar măsurată în manifestări exterioare, a fiicei sale Cordelia, preferând în schimb iubirea prefăcută a fiicelor mai mari, a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de investire și de manipulație. De mult, cu mult înainte de Michelet și Eugène Sue, iezuiții erau binecunoscuți pentru abilitatea lor de a se strecura în intimitatea principilor, a celor puternici, alegîndu-le amantele, furnizîndu-le oamenii de încredere, introducîndu-și oamenii lor printre curteni și sfetnici. De asemenea, încă de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Barruel și primii săi emuli denunță în francmasonerie o acțiune metodică de cucerire și de supunere a tuturor structurilor statale. Cînd printre adepții noștri, îi spune Barruel lui Weishaupt
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
socială și politică care, spre deosebire de carnaval, nu avea legătură cu sărbătorile religioase 215. Exemplul pe care îl oferă în sprijinul teoriei sale este momentul din 1443, când Gladman s-a deghizat în regele Norvegiei și, urmat de un grup de curteni mascați, și-a exprimat în felul acesta nemulțumirea față de guvernarea lui Henric VI216. Considerat ca fiind o imitație a carnavalului european, carnavalul american nu se încadrează descrierii bahtiniene a ideii de subminare a regulilor sociale prin provocarea râsului, și nici
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
simulacrului de festival shakespearian, temele și obiceiurile prezentate imită o perioadă istorică mult mai lungă, începând cu Roma decadentă și trecând prin Evul Mediu englezesc până la Renașterea târzie. Luptele romane sunt prezentate alături de turnirurile medievale, care sunt mult apreciate de curtenii reginei Elizabeta. În acest "balon ambiental", turiștii sunt acceptați numai dacă poartă costume (pe care le pot închiria), fiind încurajați să își imagineze și să experimenteze ospețele medievale, mâncând pulpe de curcan prăjit cu mâna și bând Coca Cola din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
medievale. În perioada carnavalului, participanții încearcă să se comporte ca și când ar trăi în acele epoci, fie în Roma antică, fie în Evul Mediu sau în Renaștere. Asistă sau participă la turniruri, se închină în fața reginei (eterna Elizabeta I) și a curtenilor ei, imită felul de adresare specific secolului al XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă sau veche la instrumente asemănătoare celor din vremurile de demult și cumpără obiecte din ceramică, veșminte, bijuterii, cόpii ale celor autentice, sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
2002, p.303-375 HOBSBAWM, Eric, Era Imperiului 1875-1914, Cartier, Chișinău, 2002 HOFFET, Frédéric, Psychanalyse de Paris, Grasset, Paris, 1953 HORUJENKO, K. M., Kuliturologhia. Ențiclopediceskii slovari, Fenix, Moscova, 1997 HOURS, Bernard, Ludovic al XVI-lea și curtea să. Regele, eticheta și curteanul, Arc, Chișinău, 2004 HUET-BRICHARD, Marie-Catherine, Littérature et mythe, Hachette, Paris, 2001 HUIZINGA, Johan, Homo ludens, Humanitas, București, 2002 HUSAR, Al., Izvoarele artei, Meridiane, București, 1988 HUSTACHE, P. A., Destins des femmes dans le român populaire en France et en Angleterre (1837-1867
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
determina să se perfecționeze, să-și depășească limitele, fie ca luptător, nevoit să-i aducă ei, prin victoriile repurtate, onoare sau să-și câștige un renume propriu care ar fi putut să-i atragă cavalerului bunăvoința femeii iubite, fie în calitate de curtean, să dea dovadă de rafinament în cucerirea inimii iubitei, de talent în alcătuirea acelor cântece de dragoste care să o sensibilizeze sau, cel puțin, de 23 Ibidem, p. 129. 24 Ibidem, p. 130. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 27 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]