1,698 matches
-
în mod particular în cultura italiană): varietas - denumind conștiința diversității, dată de călătorii, de descoperirile geografice și tehnice - este reprezentată de mitul Turnului Babel, de principiul "identității" (exaltarea individului privit ca persoană), al libertății, al exigenței critice, al recunoașterii specificității cutumelor, a credințelor și a diferenței; curiositas reprezintă dorința de a cuprinde totalitatea, până la enciclopedism, la sincretismul culturilor, al disciplinelor aflate în căutarea unui adevăr absolut; humanitas denumește viziunea antropologică afirmată chiar în detrimentul celei teologice (situare rediscutată mai apoi de protestantism
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gîndirii politice manifeste în decizii și fapte, dar și a textelor care o oglindesc, o dovedesc de asemenea patrimoniul material și cel imaterial, mărturii ale unei tradiții puternice, articulate, ancorate profund într-o civilizație conservatoare, în mod evident în mentalități, cutume și valori spirituale motivate de istorie și de nevoia mereu presantă de legitimare identitară și existențială. O ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul mediu occidental, mi-a oferit în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a da toată strălucirea efigiei pământene a descendentului domnesc, nu putea înlătura o relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un pseudo-model marianic, reîntrupat de Sfânta Elena și actualizat, din când în când, cum se poate vedea, în cronicile muntenești. În scrierile moldovenești nu regăsim nici măcar această asociere, în baza căreia ar fi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau realizările ei culturale. Așa cum se poate citi și în Cantemir, dar și în cronicile muntenești, personajele feminine sunt adevărate obiecte de interior, ale căror rare apariții publice sunt puse doar în relație cu stăpânul destinelor lor; orice abatere de la cutumă sau de la legile vieții casnice, orice încălcare a comportamentului prescris (de instanțele masculine) atrage după sine fie condamnarea publică a atitudinilor considerate nefirești, fie claustrarea într-o altă lume "privată": mănăstirea. Situațiile variază în funcție de treapta socială, dar și de conjuncturi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simplu obiect al unei tranzacții, cu atât mai mult cu cât este amestecată puterea domnitorului. Atunci când fie Radu Greceanu, fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o face întotdeauna în tușe estompate și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta au trimis domnul Constantin-vodă în Moldova de o au măritat după Constantin-vodă Duca, domnul Țării Moldovei, petrecând-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1933), pictorul Iuri Annenkov, poetul Constantin Balmont, mort în mizerie, romancierii Ivan Hmeliov și Evgheni Zamiatin; cât despre compozitorul Serghei Rahmaninov, el a ales Statele Unite. Mulți dintre acești opozanți s-au exilat de bunăvoie, alții însă, sunt victimele reactivării unei cutume antice, surghiunul. în toamna anului 1922, Lenin* ordonă expulzarea a 160 de intelectuali - economiști, scriitori, profesori -, denunțați ca „ideologi burghezi activi”. Printre aceștia, numeroși savanți cunoscuți: filosofii Berdiaev, șestov, S. Bulgakov, lingvistul Roman Jakobson. Odată ajunși în străinătate, nu înseamnă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau prin încetarea unor contracte de muncă încheiate anterior; dreptul de a ceda drepturile sale altei persoane; dreptul de control rezidual, care permite proprietarului de a dispune de bunurile sale după liberul său arbitru în toate situațiile neprevăzute de legi, cutume sau contracte. Teoria neoclasică definește comportamentul întreprinderii pornind de la ipotezele următoare: 1. firma răspunde în mod pasiv la schimbările de mediu; 2. profitul este singurul obiectiv al întreprinderii; 3. întreprinderea este angrenată într-un proces dinamic de căutare a echilibrului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
tradiționale. Examinând fără rețineri impulsul politic, Morgenthau și-a justificat prima parte a subtitlului cărții („Lupta pentru putere”); apelul său în favoarea instituirii unor noi modalități de a limita instinctul de putere ar justifica a doua parte („și lupta pentru pace”). Cutuma a fost zdrobită; după Darwin, Nietzsche și Freud, nu ne putem întoarce în Epoca Credinței. În consecință, se poate spune că ceea ce exista odată în mod natural trebuie recreat prin artă. Morgenthau a recomandat crearea unei diplomații pricepute și umane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și încearcă să facă acțiunile descentralizate de impunere atât de eficace cât pot fi asemenea acțiuni descentralizate 28. În realitate, impunerea dreptului internațional rămâne deci la fel de descentralizată în Carta ONU cum am găsit-o în Pactul Ligii Națiunilor și în cutuma internațională. Oriunde s-a făcut o încercare de a da dreptului internațional eficacitatea unui sistem juridic centralizat, clauzele, restricțiile și condițiile politice generale sub care trebuie să acționeze națiunile în sistemul modern de state au anulat obligațiile juridice prevăzute pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cm.. Trompele sunt scurte și cutate. În prima copilărie par torsionate datorită scurtimii mezosalpinxurilor, salpingele cresc progresiv în perioada infantilă, atingând la pubertate dimensiunile întâlnite la adultă; nu sunt accesibile examenului clinic. IV. TEORIA CUNOAȘTERII SENZORIALE ȘI/SAU EXTRASENZORIALE: DE LA CUTUME LA LEGILE } NTÂMPLĂRII CATO CEL BĂTRÂN Medicina empirică (ecologică în esență) a resimțit nevoia încă de la începuturi a unui mod de a nota și a evalua semnele bolii. Inițial s-a dovedit de neconceput să nu folosim datele oferite de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și Kluckhohn, limitându-se la Întrebuințările britanice, identificaseră deja peste o sută șaizeci de definiții. În Primitive Culture, lucrare publicată În 1871, Edward Tylor, În numele antropologilor epocii sale, vorbea despre „un tot complex, care include cunoașterea, credința, arta, morala, legea, cutuma și toate celelalte aptitudini și obiceiuri dobândite de om În calitatea sa de membru al societății”. Erau luate În considerare, dintr-o perspectivă descriptivă, toate elementele constitutive, materiale sau spirituale, etice sau instituționale, care organizează și reglementează viața socială. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ținând seama de lucrările americane din anii ’50, s-au numărat deja peste trei sute numai În scrierile antropologilor. Așa cum sugera Melville Herskovits, am putea porni de la definiția lui Edward Tylor: „Un tot complex, care include cunoștințele, credințele, arta, morala, legile, cutumele și toate celelalte dispoziții și deprinderi dobândite de către om ca membru al unei societăți” (Herskovits, 1967, p. 5). În plus, există două lecturi posibile: una care cuprinde abordarea relațiilor interculturale Într-o concepție monologică, cea a societăților moderne cu tendințe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bunurile”, subliniind efectul de ierarhie care guvernează construcția realității Între bunuri imobile și bunuri mobile, imobile prin natură și prin destinație etc. Însă principiul modern al Înglobării apare cel mai explicit În situațiile de comparație sau de confruntare. Exemplul reprezentării cutumei după modelul inversat al legii moderne, În condițiile dreptului colonial din Africa, este elocvent În acest sens (Le Roy, 1999, p. 191): Această structură tipologică nu pretinde a fi exhaustivă, ci ilustrează un mod de prezentare ce are aplicații cotidiene
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unele ferme, perpetue și imuabile, pe care le numesc naturale, care sunt Întipărite În neamul omenesc prin Însăși esența lor” (Montaigne, 1962, t. 1, p. 652). Și mai radical, Pascal scria: „Ei mărturisesc că justiția nu face parte dintre aceste cutume, ci se găsește În legile naturale cunoscute În orice țară. Sigur, ar susține cu Încăpățânare această afirmație, dacă temeritatea hazardului care a presărat legile umane ar fi făcut măcar una care să fie universală; gluma bună este că fantezia oamenilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În acest caz se insistă, cum fac Gustave Le Bon sau Gabriel Tarde, pe prezența unor lideri carismatici, capabili să subjuge, să Îmblânzească sau să „hipnotizeze” masele. Acestea sunt considerate schimbătoare, credule și iresponsabile. Se valorizează astfel constrângerile și persuasiunea, cutumele și tradițiile. S-au propus și alte accepțiuni. Vilfredo Pareto va vorbi despre „derivații”, Raymond Aron despre „religii seculare” și despre „opiul intelectualilor”, Roland Barthes despre „mituri”, Michel Foucault despre „formarea discursivă”, iar Pierre Bourdieu despre doxa și despre habitus
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ralf Dahrendorf, ar putea fi foarte utilă aici. O lucrare a lui Samuel Popkin, intitulată The Rational Peasant 1, este o bună ilustrare În acest sens: regula unanimității din societățile rurale tradiționale din Asia de Sud-Est nu se aplică doar În funcție de ponderea cutumelor sau de puterea grupului, ci și În funcție de constrângerile situaționale. Astfel, interzicerea adunării de pe câmp a resturilor rămase În urma recoltării echivalează cu condamnarea la moarte a celor mai săraci, care trăiesc din aceste resturi ă de unde importanța dreptului de veto. Creșterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lupta de eliberare de sub tutela ultramontană. La rândul său, Bossuet va redacta celebra Declarație a celor patru articole, votată În 1682 de Adunarea clerului. Promulgat ca lege de stat, acest text afirmă, pe lângă obligația papei de a respecta regulile și cutumele Bisericii galicane, independența monarhilor față de Sfântul Scaun În toate chestiunile laice. Intenția politică, se simte, nu este nici anticlericală, nici antireligioasă, ci urmărește doar ca, prin constituirea unui cler autonom dependent de puterea civilă, să asigure autonomia statului față de orice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Am fi tentați să spunem, parafrazându-l pe Karl Lueger, primar antisemit al Vienei, care declara celor ce-i reproșau relațiile sale cu evrei: „Aflați, domnilor, că este evreu acela pe care-l numesc eu evreu”, că rasa este ceea ce cutuma numește rasă. Cu alte cuvinte, „noțiunea trebuie ridicată la rang de producție socială analizabilă la fel ca și celelalte producții sociale” (Guillaumin, 1977, p. 10). Vom reține deci caracterul fundamental al procesului de distingere, precum și funcționalitatea unui rasism fără rasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le putem exclude. Prin urmare, „conștiința colectivă”, În funcție de gravitatea infracțiunilor sau delictelor comise, se poate considera mai mult sau mai puțin rănită ori agresată și poate pretinde reparații sub formă de sancțiuni și de pedepse, cel mai adesea gradate prin cutumă sau drept, de la avertisment la blam, de la stigmatizare la excludere. Reglementările la care se ajunge, fie ele specifice sau globale, „Încrucișate” sau „legate Între ele”, nu sunt neapărat consensuale și pot fi repuse În discuție În diferite moduri. Înțelegerea lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2007 aceste eforturi vor fi răsplătite pe măsură“. Fix, începând cu 2007, laptele și mierea se vor pogorî, ca în Țiganiada lui Budai Deleanu, peste meleagurile mioritice. Mă enervează faptul că un gest pe care-l credeam rezolut a devenit cutumă: a-ți face reclamă personală pe banii publici, ce altă dovadă de nesimțire mai clară a clasei politice mai vrei? Avea mare dreptate Llosa, când scria în Peștele în apă: ,,Politica reală, nu aceea pe care o cunoșteam din lecturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cu gresie ieftină. Mă opresc. Atunci când scrii despre kitsch, riști să devii kitch. Mirel 14 iulie 2006 O mică enervare sau, mai degrabă o situație amuzantă. Mirel, McDonald’s-ul din România s-a românizat! L-am învins, impunându-i cutumele noastre ancestrale. Pe ce mă bazez? (întrebarea lui Moromote). În restaurantul lor central din Ploiești nu mai poți folosi toaleta Mc Do, așa cum vrei tu, și de capul tău. Trebuie să fi consumat în prealabil. Doar după aceea ai dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
companiile private de spectacole. În felul acesta se va putea asigura o continuitate a inițiativei, care ar putea să frizeze normalitatea“, comentează Mihăiță. El consideră greșit, totuși, ca finanțatorul să traseze un caiet de sarcini, să impună norme, edicte și cutume: „Inițiativele de acest gen - teatre particulare - pornesc de cele mai multe ori din dorința de libertate a creatorilor. Dacă această libertate este luată, în schimbul unor obligații condiționate financiar, înseamnă că ne învârtim într-un cerc vicios. Dacă un organ al statului își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
modalități de a ajuta la înțelegere. Studenții de la Drept, care se străduiesc să înțeleagă ramificațiile legilor privind furtul, ar putea, pentru a le face înțelese, să reformuleze legea ca o povestire în desfășurare, cu încadrări dar și cu devieri de la cutumă și, nu în ultimul rînd, suportînd revizuiri instituționale. Iar Codul Penal în totalitatea sa poate fi văzut ca o povestire ce poate fi revizuită: povestirea se referă la comportamentul inacceptabil din punct de vede social, cît și la mijloacele de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
atît mai mult cu cît în stabilirea numelor de persoane sînt implicați doi factori, donatorul și purtătorul, și unul și celălalt aflîndu-se sub presiunea colectivității mai largi, dar și a colectivității reduse pînă la dimensiunea familiei, care impun respectarea unor cutume în alegerea numelui. Vom lua din nou ca reper numele Ion, pentru că, fiind cel mai răspîndit printre români, ar putea fi considerat neutru din perspectiva diferitelor conotații posibile <footnote Abstracție făcînd de conotația discutată mai sus. footnote> , dar și pentru că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
amicilor mei lecturi și interpretări de text, această fenomenală capacitate a lui Iisus de a-și „didacticiza”, exemplifica prin istorii diverse, plastice, ideile sale cu adevărat revoluționare, În materii diverse și esențiale, mai ales În ceea ce priveau vechile și rigidele cutume ale Evreilor. O mare capacitate de „vulgarizare a ideilor”, de a le face accesibile minților celor mai puțin pregătite pentru aceste adevărate paradoxuri, „entorse spirituale dureroase” cauzate „bieților oameni” crescuți, ei și strămoșii lor, În respectul stricto sensu al Tradiției
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]