1,517 matches
-
apucă iar... Cred că am vorbit prea mult... Trecură de Piața Romană și intrară pe bulevardul Magheru. Trecătorii prinseseră curaj, ploaia se rărise, pe geamurile mașinii picăturile curgeau ca niște zgrunțuri. Ștergătoarele se mișcau, leneșe, în semicerc, lăsând în urmă dâre concentrice. — Ai mai fost de-atunci la București ? întrebă Rada, deschizând geamul ca să șteargă oglinda retrovizoare. — De două ori, socoti el. O dată când am venit cu fata la examen și a doua oară când am adus-o la facultate, că a reușit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spaimei cu care ei se dăduseră înapoi : Vă e frică de moarte, nenorociților ? strigă iar, însă răspunsul fu doar cercul care se lărgi cu doi coți. Vreți să știți cum arată moartea ? Își apăsă batista peste obraji. Cârpa însângerată lăsă dâre pe pomeții secătuiți și pe maxilarele care îi clănțăneau mărunt, din cauza febrei. Marchiza își duse, fără să vrea, palma spre fardurile de pe obraji, atât de groase, că stăteau să crape. — Uite-așa arată moartea ! șuieră Magdalena printre dinții subțiați. De ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui retezat... Care dintre ei doi îl plânge pe celălalt ? Cine a murit înaintea celuilalt ? Cine pleacă și cine e cel ce rămâne ? Maca răscoli cu degetele prin funinginea de pe masă. Apoi și le trecu peste obraji, însemnându-i cu dâre negre de cenușă. Se legănă, numărând. Începu să joace dansuri cu măști, câte unul pentru fiecare, până ajunse din nou la el însuși. Luă sticla cu benzină și o vărsă primprejur, lăsând-o să se îmbibe în praful de pe mobile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
servitorii mei, nu am putea păzi toate trecătorile. În sfârșit, procedeul mă va costa foarte scump, mai scump decât valorează rezultatul. Domnul Prohibant era pe cale să se resemneze cu tristețe că nu este decât la fel de liber ca toată lumea, când o dâră de lumină îi atinse creierul. Își aminti că la Paris există o mare fabrică de legi. Ce este o lege? se întrebă el. Este o măsură la care, odată decretată, bună sau rea, toată lumea este obligată să se conformeze. Pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
însemn de autoritate. Un intelectual umanist filmat la el acasă trebuie să lase senzația că trăiește clipă de clipă într-un ocean de cărți, că înoată în ele de când se trezește și până la culcare și că acestea îl urmează, ca dâra unui reactor, oriunde s-ar afla în casă. Ele se desfășoară mai întîi, vast, pe rafturile care acoperă în întregime peretele din spatele fotoliului în care intelectualul nostru stă așezat la birou. Alte stive de cărți, de obicei în dezordine, se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu multă atenție și luciditate la tot ceea ce se petrece actualmente pe această planetă, descoperim că lumea În care trăim devine pe zi ce trece din ce În ce mai periculoasă pentru fiecare dintre noi. Se dezvăluie astfel adevărul zguduitor despre fenomenul așa numitelor „dâre ale morții“ (chemtrails-uri), pe care mass-media Îl trece cu obstinație sub tăcere, iar În SUA efectiv li se Închide gura tuturor acelora care cer În mod insistent explicații, ei fiind acuzați nici mai mult, nici mai puțin decât de... propagandă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
chemtrails-uri), pe care mass-media Îl trece cu obstinație sub tăcere, iar În SUA efectiv li se Închide gura tuturor acelora care cer În mod insistent explicații, ei fiind acuzați nici mai mult, nici mai puțin decât de... propagandă teroristă antiguvernamentală. Dârele morții (chemtrails-uri), ce constau atât din felurite substanțe chimice extrem de nocive pentru sănătate, cât și din mai mulți viruși mortali ce au fost creați În anumite laboratoare secrete prin manipulări genetice, sunt pulverizate În atmosferă cu ajutorul avioanelor și constituie unul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Ei Încearcă la ora actuală să-și ducă la Îndeplinire planul criminal de reducere drastică a populației globului până la 1 miliard de ființe umane. În urma analizelor independente la care au fost deja supuse substanțele chimice din care sunt formate aceste dâre chimice ale morții (chemtrails-uri), există la ora actuală anumite dovezi incontestabile că multe dintre noile maladii și epidemii ce au apărut În ultima vreme și pentru care lumea medicală nu a oferit deocamdată explicații oficiale, au drept cauză aceste dâre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dâre chimice ale morții (chemtrails-uri), există la ora actuală anumite dovezi incontestabile că multe dintre noile maladii și epidemii ce au apărut În ultima vreme și pentru care lumea medicală nu a oferit deocamdată explicații oficiale, au drept cauză aceste dâre suspecte pe care le lasă În zbor În urma lor avioanele. Efectele dăunătoare ce sunt generate de aceste „dâre ale morții“ sunt multiple, iar unele dintre ele sunt extrem de alarmante. În urma analizei realizate În laborator a unor astfel de substanțe ce
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
epidemii ce au apărut În ultima vreme și pentru care lumea medicală nu a oferit deocamdată explicații oficiale, au drept cauză aceste dâre suspecte pe care le lasă În zbor În urma lor avioanele. Efectele dăunătoare ce sunt generate de aceste „dâre ale morții“ sunt multiple, iar unele dintre ele sunt extrem de alarmante. În urma analizei realizate În laborator a unor astfel de substanțe ce provin din chemtrails-uri, au fost descoperite În ele germeni patogeni extrem de toxici. Ceea ce este Însă foarte semnificativ și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
unui proces pe care nici nu l-a declanșat și pe care nici nu-l poate controla, jurnalul intim al sinucigașului e mai puțin un document al dispariției - așa cum jurnalul scrierii unei cărți e un „document al creației” -, cât o dâră, o urmă, o aură a mecanicității actului suicidar În sine. Repetitiv și halucinatoriu, jurnalul sinucigașilor e Însă arareori unitematic. La o lectură normală, sinuciderea nu e - nici la Virginia Woolf, nici la Pavese, nici la Drieu la Rochelle - subiectul exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu rup cu ea" și sunt legate de o "practică confortabilă a lecturii"330. Textul parodic are în permanență nevoie de "umbra sa: această umbră înseamnă un pic de ideologie, un pic de reprezentare, un pic de subiect: fantome, buzunare, dâre, nori necesari; subversiunea trebuie să-și producă propriul clar-obscur"331. Dar umbra despre care vorbește Barthes cu o evidentă intenție de decriptare a mecanismului de puzzle numit literatură poate ascunde și înclinația, manifestată de cercetătorii-practicanți ai aceleiași literaturi și exploatată
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
abundenței acoperite cu un văl, i-a trecut prin cort și a dispărut. Pentru moment a rămas încremenit de uimire, dar îndată învingând orice teamă, a încredințat cele viitoare hotărârilor cerești (...). Și când a ieșit din cort, a văzut o dâră de lumină care, asemenea unei făclii aprinse, a căzut din cer brăzdând văzduhul și dispărând în beznă. Această lumină l-a umplut de spaimă, căci a socotit că este steaua lui Marte care i-a apărut în semn de amenințare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rupe ața. Am trudit stors de sudoare Și de oboseală frânt Drept răsplată la plecare Primești țărnă pe mormânt. După ce-ai băut otravă Și-ai rămas spuzit pe gură, Mori, că n-ai trăit degeaba, Ai lăsat în urmă dâră. Iași, 23 IV 1983 Și tot cugetări Dacă vezi că n-ai talent Lasă-te de artă Fii măcar cu tine drept Cată-ți altă soartă. Sărac am fost, sărac rămân Dar pe virtute sunt stăpân. Aceasta este averea mea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nostru. Sufletele cari reușesc să încălzească sufletul altor oameni, să dureze în aceștia acea încântare care i face să se ridice p e treapta cea mai înaltă a umanității, sunt singurele cari pot să î nscrie în vecinicia vieții o dâră de lumină care conduce potecile omenirii și luminează zările viitorului. Se acoperise din nou, de promoroacă grea, dealurile și văile Moldovei, când, în 31 Decembrie 1863 Constantin Hamangiu a venit pe lume, pentru ca cu suf letul lui bun, cald și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
într-un carusel îndrăcit urmărinduse între ele. Parcă erau păsări de pradă care ar fi vrut să se sfâșie și până în sat se auzea răpăitul rapid ale mitralierelor. Deodată unul din avioane s-a lăsat pe o aripă scoțând o dâră de fum și s-a prăbușit în Pădurea Statului. Spunea tata că din cele trei avioane unul era românesc și două rusești. Unul din avioanele rusești fusese doborât iar celălalt lăsându-se la nivelul copacilor a dispărut fugind peste dealul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ce preferă un climat mai răcoros. Am călcat muntele și în perioada desprimăvărării. Mai întâi se topește zăpada de pe fruntea meridională. Acolo sus, îndată ce Soarele trece de-o șchioapă deasupra orizontului, mantia imaculată a zăpezii din poieni, doar cu unele dâre de copite micuțe, trece la scânteierea de diamante a unor fulgi de mai proeminenți. Atunci auzi o șoaptă minusculă. Stai și asculți, nebănuind de unde vine! Sub revărsarea razelor de Soare, picăturile topite deasupra se strecoară ușurel prin zăpada pufoasă, apoi
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept să vie și ce să înțeleg, Când peste mine timpul se prăbușeștentreg? (Tudor Arghezi, Saștept?) Redactează, pe foaia de examen
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spațiu psihic înalt, un „turn de fildeș“ interior. Simbolismul acestui teritoriu al tăcerii, al solitudinii metafizice este exprimat prin metonimii precedate de negații (niciun drum, nicio ușă, nam prag). Compensațiile acestei amare singurătăți sunt de ordin imaterial: o cărăruie, o dâră ca de fum, stelele și noaptea ce sentâlnesc întrun arbore al tristeții. Aceste simboluri, care formează imagini vizuale, pregătesc interogația retorică din final, comunicând ideea poetică a neputinței de a sfida limitele materiei, de a opri trecerea timpului. SUBIECTUL al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trei de ani, o Carolina Ilica între foc și gheață, se simte dominatoare, "puternică-n armura tinereții". Titlul plachetei Dogoarea și flacăra rezumă vădit combustia erotică; simțurile, toate ("cinci ursoaice cu nările aprinse") deschid porți sublimului; gândul însuși e "o dâră de sânge cald". Nopți de mătase (în Presimțiri de toamnă) refuză melancoliile, stările depresive: "Stele puternice se aprind și se sting: / Precum răsuflarea bărbatului tânăr..." POETICITATEA VISULUI. Cu tripticul Tirania Visului, disponibilitățile poetei ating cote maxime. Motive de vis? Orice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dintre suveran și evrei pe care se întemeia "siguranța" lor, toate aceste elemente se conjugă pentru a crea un context favorabil izbucnirii unor violențe grave. Pe 4 iunie 1391, primele masacre au loc la Sevilla și se răspândesc ca o dâră de pulbere în toată Peninsula Iberică. Mii de oameni sunt uciși și sute de cartiere evreiești sunt incendiate și atacate. Evreii se convertesc în număr mare, sub amenințare sau de bunăvoie, în atmosfera de criză și de teroare care domnește
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
plătească haraciul. Și mai ales, și-a permis să se amestece în treburile prealuminatului, supărându-l foarte. Nu rămânea decât ghiaurul să fie aspru pedepsit. Pașa privea cu mândrie și încredere spre puternica lui armată. Se desfășura ca o uriașă dâră neagră. Mânjea albul dealurilor și văilor ninse. Se furișa ca un iatagan spre inima acestui principat mărunt. Știa că era ascunsă într-o cetate de la miazănoapte pe care nimeni nu o cucerise vreodată. Totuși după câteva zile, trufia pașei se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puse a desțeleni pământul. Apăsându-l din puterea brațelor, înfigea adânc plugul în brazdă, de se zguduiau împrejurimile. Din arătura răscolită, se ițea pământ reavăn. Răcoreau tălpile crăpate și uscate ale țăranului care îl călcau cu sete. Lăsă în urma lui dâre adânci în care avea să semene, la toamnă, grâu. După ceasuri de trudă, ajuns la miezul zilei, Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al verii. Se retrase cu boii undeva la marginea vlăstărișului. Îi slobozi, lăsându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu le mai acordă atenție, ceea ce e cu totul altceva. Câtuși de puțină proastă dispoziție și amărăciune: pur și simplu, obișnuința vag indiferentă a consumatorului cu ele. La urma urmei, achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată lasă în urma ei o dâră uimitor de firavă de decepții și de frustrări. Fenomenul e remarcabil, distonând cu spiritul general al epocii: într-adevăr, ce nu este astăzi obiect de suspiciuni și de proteste? De-acum înainte, cetățenii se declară masiv dezamăgiți de partidele politice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Mediterane, care se întinde cât vezi cu ochii. Irizări solare, liliachii, albastre, verzi și negre ale apei magice și magnifice, suprafața ca o oglindă lucind în lumina apusurilor de soare sau creste de valuri înspumate în zilele cu vânt puternic, dâre lăsate de ambarcațiunile grele ce brăzdează apele adânci sau, dimpotrivă, viziunile de apocalipsă - Lucrețiu își va aminti de ele în De rerum natura - ale navelor prost călăfătuite sparte de valuri și transformate într-o mulțime de scânduri risipite, scenă a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]