534,793 matches
-
tradiția (e drept că firavă) a criticii de televiziune, dinspre textul scris, care s-a înfiripat și la noi în ultimii ani. Și apoi, mai există și minoritatea produselor culturale care adaugă la portretul monstruos al televizunii tușe mai blânde, dându-i acesteia chipuri / închipuiri mai umane. O asemenea emisiune rulează la Analog TV din Timișoara. Se numește, cum am mai spus-o, A Cincea Roată și este un talk-show cultural. Cu argumente, de la cele statistice până la cele analitice, emisiunea cu
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
II, toți vor să scape." Prin urmare, oamenii mileniului III sunt îndemnați să nu-i uite pe aceia care au supraviețuit și au sacrificat atât cât au sacrificat în longeviva "epocă de aur". Cititorul trebuie să-și reamintească anumite lucruri dat fiind că realitatea evocată în acest roman este încă vie, ancorată în prezent, este timpul sfârșitului, al prăbușirii comunismului și mai ales timpul care a urmat după Revoluția din 1989 în încercarea de transformare a României, peste noapte, într-o
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
aceeași teză: eroul este redus la tăcere sau adus la sinucidere de o societate pestilențială în care, în plus, "l'enfer, c'est les Autres", cei mai apropiați. Și, pentru a marca această neaderență a personajului, declarat visător, Cușnarencu îi dă nume cu iz fantastic: Cristofor Ionescu, Panait Coandă, Meteor Heliade, Cavalcan Tudor Mengistu. Abia în momentul în care personajul principal nu mai e eroul, cînd nu teza povestirii este în prim-plan, ci curgerea ei, iar personajele se pot numi
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
Cristian Teodorescu Cam toate inițiativele religioase ale partidului de guvernămînt au iz de blasfemiere. Ba slujba de Paști slujită pe plajă de Teodosie al steagurilor, cum îi spun mai nou constănțenii - după numele fîșiei de nisip unde s-a dat în spectacol inventivul popă. Ba de Sfînta Maria s-au găsit niște pesediști ai lui Dumnezeu să împartă cîteva zeci de mii de iconițe cu chipul Maicii Domnului pe față și cu sigla partidului pe dos. Auzind de această binefacere
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
a pronunțat că a spurcat PSD-ul iconițele. Cu tot respectul pentru sfîntul stareț, n-aș fi întru totul de acord cu judecata sa. Întrebat Iisus dacă trebuie plătite impozitele pe care le cereau romanii - a răspuns să i se dea Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Într-o interpretare demnă de un Dănilă Prepeleac, cu iz de Vasile Dîncu și de acad. Răzvan Theodorescu, PSD-ul o fi socotit că poate folosi răspunsul
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
biserică și nu numai prozelitism politic. Și pentru cine credeți, pentru PRM, partid extremist nu numai după regulile lumești, ci și după rigori mai înalte. E vorba, după părerea mea, de popii cu epoleți care, o dată și o dată, vor trebui dați în vileag - unii ca informatori, iar alții ca ofițeri acoperiți ai fostei Securități. Nu se poate ca oameni care l-au trădat și pe Dumnezeu și pe aproapele lor turnîndu-l la Securitate, să-și bată joc în continuare și de
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
îi zgîriase mașina, nouă nouță. Mă duc, mă uit. Mașina era zgîriată cu cheia altei mașini, presupun, pînă la tablă, cu niște Z-uri odioase. La celălalt capăt al aleii, popa care voia să și-o scoată și el, nervos, dădea ocol mașinii lui cu o mînie pe care mă jenez s-o descriu, dar din care reieșea că popa nu era fitecine ca putere lumească. P.S. Dacă Biserica Ortodoxă se va simți datoare să protesteze împotriva acestui microscop, atrag atenția
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
ani. Ucenicia și-o terminase la Rhuys Reformatul, la Toulouse. Meaume venise de la Lunéville împreună cu Errard Nepotul care apoi l-a părăsit ducîndu-se la Mainz. Frumusețea ei îl lăsă buimăcit. Silueta ei zveltă îl fermecă. O urmări fără măcar să-și dea seama. Ea însă îl observă. Meaume îi surprinse privirea ațintită asupră-i. Privirea aceasta va trăi în el toată viața. Fără a șovăi o clipă, își întrebă meșterul dacă ar vrea să-l prezinte fetei. Meșterul (faimosul Johann Heemkers) primi
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
spre Meaume care s-a desprins de trupul gol și alb al fiicei lui Jakobsz. Meaume se ridică în picioare, sexul încă îi este vinețiu și bălos, încearcă să se lupte cu Vanlacre, înaintează, se trage într-o parte, se dă înapoi. Încercare pe cît de rizibilă pe atît de zadarnică. Logodnicul fiicei lui Jakobsz a aruncat acidul. Bărbia, buzele, fruntea, părul, gîtul lui Meaume sînt arse. Fiica judecătorului e atinsă la mînă. Urlă. Durerea fiecăruia este atît de vie că
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
adresată lui Meaume: "Am primit scrisoarea în care îmi ceri vești scrise de mîna mea. E o dovadă de afecțiune pentru care îți mulțumesc. Mîna mi-e arsă de acid, dar e vie. Toate degetele pe care mi le-a dat Dumnezeu se mișcă. Și chiar destul de ușor. Cu ele îți scriu, nu mai am cîrcei și pot să le mișc în voie. Darul pe care mi l-ai trimis mi-a făcut plăcere. Portretul în care îmi înfățișezi chipul și
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
din baga e drăguță. Am tăiat cu foarfecele pieptul, căci l-ai înfățișat dezgolit și nu mi s-a părut cuviincios. Adineaori, după dejun, privirea mi-a căzut pe scrisoarea ta și pe micul portret gravat pentru mine. Mi-au dat lacrimile, căci eu îți spun adio. Alaltăieri, în biserică, te-am privit. Ieri te-am văzut coborînd pe străduță și intrînd în atelier. Ai devenit hidos. În plus, reamintindu-mi încăierearea ta cu Ennemond, mi-am zis că nu știi
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
erau de familii de aurari. Copilul avea un incredibil talent de a desena atitudinile naturale și expresiile trupului, de a scoate din umbră chipuri și mîini, de a reprezenta scene sordide, sau umile, sau rușinoase, nicicînd văzute pînă atunci. Fusese dat la meserie foarte devreme.
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
în poemul intitulat Una cîte una: "Mă uit pe lume și domnișoara L(corista) spune/ dacă îmi permiteți v-am visat erați așa și pe dincolo/ era acolo și o cîrtiță pe care aș dori să v-o exprim/ o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
Și totuși, frecvența articolelor iritate despre sănătate și învățământ arată că s-a ajuns la un climax. Spitalele sunt simple anticamere ale morții, sărăcia dotărilor e atât de mare, încât nu știi dacă intrând într-o sală de operație o să dai peste un medic echipat cu cele trebuincioase, ori peste un șaman obligat la intervenții chirurgicale prin formule magice. Școlile, atunci când n-au devenit pepiniere ale infracțiunilor de tot soiul (de la droguri la prostituție), sunt un fel de loc viran organizat
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
aberantă. Prin astfel de inițiative, doamna ministră instituie dictatura: ea anulează o diplomă în urma eșecului la un concurs. Dacă mergem mai departe pe aceeași logică, azi-mâine se va decreta că oricine pierde o competiție pierde și diploma care i-a dat dreptul să participe la acea competiție! Mai mult, întregul sistem al nominalizărilor pentru un premiu ar putea cădea victima ideilor răsărite din frizura tip Ana Pauker a ministresei. Acesta e doar unul dintre abuzurile prin care d-na Andronescu va
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
de pîine și de medicamente care nu mai ajung niciodată la nevoiașii cronici ai societății românești, atunci se naște încă o întrebare: aceea dacă nu cumva statuia lui Lenin a lăsat în zonă o moștenire mult mai grea decît ar da de înțeles doar soclul stingher și tricolorul lui provizioriu!? P.S. în Evenimentul zilei de duminică, 4 august 2002, un articol nesemnat, în anexa căruia un sinecurist de profesie deplînge marile cheltuieli pe care le presupune ridicarea unui monument pe care
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp, spațiu, natură, sentimente), de registru stilistic (cuvinte arhaizante, populare) sau de formă (calități eufonice, sonoritate), anumite cuvinte s-au impus, în diferite perioade, ca
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Alex. Ștefănescu Cititorii care s-au săturat de citit și s-au refugiat pe plaja de la Mangalia, ca să se lase absorbiți exclusiv de mare și de cer (sau de topless) și-au dat repede seama că n-au nici o șansă să uite de cărți. Cărțile au venit după ei, pe nisip, și i-au ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
și i-au ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul târgului este, ca în fiecare an, poetul și omul de afaceri (combinație, iată, posibilă!) Gheorghe Todor. El a dat și un nume sugestiv întreprinderii, Carte la nisip, parafrazând aromata sintagmă cafea la nisip, atât de bine cunoscută nouă, levantinilor. Târgul Estival de Carte de la Mangalia este primul târg de carte particular din România. A ajuns anul acesta la ediția
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri de muzică și de șampanie. A lipsit cu desăvârșire Ministerul Culturii și Cultelor, ceea ce a dat un plus de farmec fiecărui moment. P.S. O parte dintre cărți au fost prezentate de un critic literar foarte valoros, care m-a rugat însă să nu-i divulg numele.
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
așa își notează diaristul nostru întîmplările cotidiene. Și în aceste zile de după război, iată ce mîncau oamenii: Masa de seară: terci cu zahăr, ceai.", "La prînz mămăligă, brînză, un ou și cîteva jumări. Seara, mămăligă cu untură." Tînărul care își dă bacalaureatul și citește din clasici îi cumpără mamei pantofi de la economat din cauza cărora femeia va face răni la picioare. în 1947, la București, studentul mănîncă la prînz și seara ciorbă "de două ori" și așteaptă pachet de acasă: "După curs
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
din cauza cărora femeia va face răni la picioare. în 1947, la București, studentul mănîncă la prînz și seara ciorbă "de două ori" și așteaptă pachet de acasă: "După curs, la doamna C. încă nu mi-a venit nimic. Dar îmi dă o supă cu găluște. Ninge și e vînt. La librăria din Galeriile Krețulescu am văzut un admirabil Benjamin Constant (Adolphe, Le cahier rouge și jurnalul), pe hîrtie galbenă, cu 180 000. Am nostalgia unui măr, a unei prăjituri abundente, a
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
care petrece cîteva nopți grăbite. Relația evoluează ca într-un roman interbelic: tînăra se căsătorește și se reîntîlnesc peste cîțiva ani cînd bărbatul o va găsi "oribil schimbată". Dragostea matură, dintre el și Adela (cea care citește la un moment dat romanul lui Ibrăileanu!), curge firesc, discret și constant. Se vor căsători și la starea civilă, printre invitați, puținii prieteni, în frunte cu Petru Creția. Nu lipsesc însă înflăcărările, nu lipsește dorul, timpul splendid petrecut împreună, nevoia exprimată de celălalt și
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
față, critica literară, în perspectivă mondială, se orientează "spre o intertextualitate cu științificul și cu religiosul". Dacă unii cercetători precum Michael Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson sînt de părere că un context optim pentru hermeneutica literară nu-l dau științele sociale ci informatica și științele exacte, importanți gînditori iudeo-creștini precum Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emanuel Levinas și mulți alții afirmă că, după cum religia n-ar putea funcționa fără cultură, nici cultura n-ar putea
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
constată cu regret că la noi se manifestă, în privința religiei, o polarizare nocivă a societății. Postura "fixist-muzeală", "fundamentalistă" se confruntă cu negativismul cras, cu "furia destructivă" a seculariștilor care-și imaginează că sînt "progresiști": "În realitate, privind lucrurile istoric, ne dăm seama tot mai bine că fără tradiția biblică, iudeo-creștină, libertatea, progresul, democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu dimensiunile sale antireligioase, e o
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]