8,648 matches
-
1914. O interesantă intuiție istorică 5. 16:00-16:15 Prof. Constantin CIUREA: Începuturile monetare în spațial carpato-danubiano-pontic 6. 16:15-16:30 Teofil GRIDAN: Mineritul și prelucrarea metalelor la geto-daci 7. 16:30-16:45 Corneliu FLOREA: Datoria de a căuta adevărul - dacii liberi 8. 16:45-17:00 Dorel RADU: Românii între Bizanț și Romă 9. 17:00-17:15 Gheorghe GARBOVAN: Experimentul romanizării. Formarea neamului românesc 10. 17:15-17:30 Mihai ZAMFIR: Sasar 11. 17:30-17:45 Gheorghe VOICA: Al doilea război dacic
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
mănăstirii Hurezi în vremea voievodului C. Brâncoveanu 8. 16:45-17:00 Nazaria BUGA: Martiriul - anonimatul sacrificial 9. 17:00-17:15 Stâncă DESA: Virtuțile femeilor dace regăsite la Marica Brâncoveanu, doamna voievodului martir 10. 17:15-17:30 Maria RADU: Brâncoveanu și dacii. Constantin Vodă Brâncoveanu, protector al valorilor strămoșești 11. 17:30-17:45 Ion SCARLAT & Gheorghe VLAD: Constantin Brâncoveanu în conștiința românilor 12. 17:45-18:00 Prof. Eugen-Marius CONSTANTINESCU: Constantin Brâncoveanu și Buzăul Secțiunea 4. Oradea - Filă de istorie Sală Filarmonicii Oradea
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Sală Forum (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Dr. Mihai Zamfir - 09:00-09:15 Florin CROITORU (Germania): Câteva texte în limba dacă 09:15-09:30 Grigore BUCIU: Elemente precreștine în jocul tradițional românesc 09:30 -09:45 Gheorghe GARBOVAN: Despre limba dacilor și experimentul romanizării 09:45-10:00 Raisa RADU: Hora între magic și profan 10:00-10:15 Mihai ZAMFIR: Săgețile dacilor 10:15-10:30 Crina BOCȘAN: Prietenul lui Traian de Iulia Hașdeu 10:30-10:45 Victor DENCIU: Psihoarheologie juridică - obiceiuri geto-dace
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
dacă 09:15-09:30 Grigore BUCIU: Elemente precreștine în jocul tradițional românesc 09:30 -09:45 Gheorghe GARBOVAN: Despre limba dacilor și experimentul romanizării 09:45-10:00 Raisa RADU: Hora între magic și profan 10:00-10:15 Mihai ZAMFIR: Săgețile dacilor 10:15-10:30 Crina BOCȘAN: Prietenul lui Traian de Iulia Hașdeu 10:30-10:45 Victor DENCIU: Psihoarheologie juridică - obiceiuri geto-dace 10:45-11:00 Luca MANTĂ: O ipoteză - Atlantida în câmpia Timișoarei 11:00-11:15 Valeriu POPOVICI-URSU (Franța): Adevărată obârșie a
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Doamna Maria, jumătatea prahoveana a Sfanțului Constantin Brâncoveanu 10:15-10:30 Adriana GRIGORESCU: Constantin Vodă Brâncoveanu și Buzăul 10:30-10:45 Elenă ARMENESCU: Constantin Brâncoveanu -domn al culturii europene și sfânt orthodox 10:45-11:00 Prof. Mihai Popescu: Dacia și dacii în istoriografia universală 11:00-11:15 Nabila BECHARA-CUZA: Sfanțul Constantin Brâncoveanu - primul ctitor al cristalizării națiunii arabe 11:15-11:30 Gheorghe GAVRILA-COPIL: Luceafărul necenzurat 11:30-11:45 Constantin GUIU: Un principat valah în anii 1189-1190 11:45-12:00 Eugeniu LĂZĂRESCU
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
care figurează imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii. Capul lupului este în Munții Apuseni, iar coada coboară până în apropiere de Pietroșița... traiectul trimițând, prin conexiune la prezența lupului pe stindardul de luptă al dacilor.” Cei nouă septuagenari trăiesc la finele romanului „Puncte de inflexiune” o poveste inedită, o experiență în două lumi paralele, unde, pe rând, printr-o scurtă „spovedanie”, își marchează crezul lor în urma căruia se întâmplă miracolul... Cartea “Puncte de inflexiune” este
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
Don Quijote: aici este invers! Stelian Gomboș - În ceea ce ne privește ca neam, ca români, trebuie să spunem că uneori ne mândrim cu faptul că suntem români, că suntem creștini, că suntem ortodocși, că suntem patrioți, ospitalieri, că ne tragem din daci și romani, etc. Avem această mândrie națională. Întrebarea mea este legată și de tema conferinței Dumneavoastră intitulată: „Cine suntem”. Cine suntem în realitate, în opinia Dumneavoastră, Domnule Dan Puric? Dan Puric - Noi putem defini lucrul acesta așa: să spunem că
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
Așa au scăpat Mircea Eliade, Emil Cioran și alții. Nu mai discutăm. A fost o intuiție fantastică. Culmea, documentele au fost găsite în zidul unei mănăstiri. În zidul acelei mănăstiri au băgat aceste documente de panică. Herodot a zis despre daci: „Sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci!”. Asta am învățat-o și noi la istorie. Dar partea a doua le-a citit-o Mihai Antonescu: „Păcat că nu sunt uniți!”. Asta transmit eu Sinodului din România. În calitatea
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
sine”(1) , am spune o etichetă identitară, particulară vieții omenești. Trăirea trupească a omului este tocmai raportarea la corpul ”prin simbolistica pe care o propune”.(2) Omul din Carpați s-a născut și a trăit, cât istoria i-a permis dac, din marele neam al tracilor ce au stăpânit cândva toate plaiurile Europei, învoinicindu-se, cu voia lui Dumnezeu, să fie numit român, domn al plaiului și al unei vieți liniștite: ”Cui nu-i place voie bună, / Margă-n temniță p-o
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
poartă mai rar, doar la muncile din gospodăria omului sau la câmp, protejându-i pe oșeni în muncile lor de la munte. În drumul meu, trecând prin Târșolț, Cămărzana, Lechința și apoi Gherța am tot văzut oșeni în mândrul port al dacilor. Chimirul lor, indiferent de momentul când se cădea să fie purtat, atrăgea atenția, prin prezența unei teci special construite. Această teacă adăpostea cuțitul, al cărui mâner din os sau lemn era observat de la distanță. Cuțitul era folosit de locuitorii din
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului, nepot al dacilor din marele neam al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea trupului lor. Note: David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, pp.149-150, Editura Cartier, București, 2009. 2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
muiat în lacrimi are poetul, ci uneori, revolta lui nu cunoaște margini și atunci proferează imprecații și chiar blesteme împotriva celor care conduc destinele românilor. E o revoltă legitimă față de cei care uită că românul are în el sânge de dac și nu va suporta la nesfârșit să fie asuprit. Glasul de tribun al poetului e plin de mânie și se ridică la ceruri, cerând dreptate. Cu toată înverșunarea, poetul înmoaie glasul când se gândește la șirul lung de Ioni din
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BRATARA DACILOR Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ilustrația este realizată de Luminița Șerbănescu, Ottawa, Canada Prietenului meu din Garden State Este probabil caducă ziua de naștere. La o anumită vârsta, tot ce
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
aminte și mi-o înfășor pe mâna stângă la sărbătoarea zilei de naștere și, oricât de inevitabile ar fi bucuriile și durerile, ea îmi re-inventeaza lumea ca mister și consecvență: puterea oricărui lucru rezidă în originea sa. Referință Bibliografică: Bratara dacilor / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Cristescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
poartă. De frică, musulmanii, sub domnia lui Ottoman Sultan Suleiman Magnificul (1520-1566) au hotărât să închidă accesul pe această poartă și au înălțat un zid. La intrarea în Ierusalim Isus a fost întâmpinat cu ramuri de palmier și măslin. La Daci, frunzele/florile de salcie vesteau Reînvierea naturii. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite și azi , la noi, la daco/români în procesiunea din Duminică Floriilor, în Biserică noastră Dacica. Frunzele de palmier, au înlocuit cele de salcie, dar nu
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
din 17 martie 2011. Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chișinău să-mi întîlnesc un prieten, Tudor Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
mulți - ... Citește mai mult Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chișinău să-mi întîlnesc un prieten, Tudor Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
2011 Toate Articolele Autorului Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chișinău să-mi întîlnesc un prieten, Tudor Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
sociologi, etnologi, istorici, medici, economiști, este în cercetarea arheologică modernă un fel de a juca turcă pe rampa de lansare a unei rachete, nevăzînd altceva decît tuiul. L-am întrebat cum de a ajuns să fie așa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a răspuns: „Pe vremea cînd eram student în anul I la Fizică, în 1966 la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei, mi-a făcut cadou cartea lui Daicoviciu “Dacii” - pe atunci o carte interzisă
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
Sovietice Moldovenești”. Ce a realizat Andrei Vartic, în expediția să, este formidabil. Acesta descifrează Topografia Dacica, redescoperă Metalurgia Dacica - cea mai avansată din lumea antică, descrie materialele de construcție dacice, în special Betoanele Dacice, vorbeste despre Cosmogonia Dacica, Moralitatea la Daci și ce este cel mai important îi redescoperă pe Daci, scriind cărți că: „Ospețele Nemuririi", „Enigmele Civilizației Dacice", „Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", „Magistralele Tehnologice ale Civilizației Dacice", publicindu-si cercetările chiar și la conferințe NATO. El, Andrei Vartic, ridică valul nepăsării de pe trecutul
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
este formidabil. Acesta descifrează Topografia Dacica, redescoperă Metalurgia Dacica - cea mai avansată din lumea antică, descrie materialele de construcție dacice, în special Betoanele Dacice, vorbeste despre Cosmogonia Dacica, Moralitatea la Daci și ce este cel mai important îi redescoperă pe Daci, scriind cărți că: „Ospețele Nemuririi", „Enigmele Civilizației Dacice", „Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", „Magistralele Tehnologice ale Civilizației Dacice", publicindu-si cercetările chiar și la conferințe NATO. El, Andrei Vartic, ridică valul nepăsării de pe trecutul nostru dacic. În timp ce se plimbă, acum 7-8 ani, în jurul Movilelor
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
și îl felicita, iau Cuiele Dacice, nu înainte de ai da „cadou"si lui Andrei... un Cui Dacic "cu tema"sa-l cerceteze. Andrei trece cu Cuiul peste graniță, acasă, de cealaltă parte a Prutului, la ceilalți români, urmași ai acelorași Daci, dar despărțiți de niște politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni că ei ar fi de un alt neam și că ar vorbi și o altă limbă, diferită, Moldoveneasca, care ar avea și niște foarte mici asemănări cu Limba
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
aplicat în stare lichid! un alt strat, care s-a solidificat și el, dar... în altă poziție față de cîmpul magnetic al Pămîntului! Ei domnilor și asta se întîmplă acum peste 2000 de ani, într-o țară sălbatică, populată de țărani daci, primitivi și sălbatici. Cuceriți mai tîrziu de români (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o „mica"armata de 150,000 de legionari și cărora le-au trebuit mai mult de 6 ani să cucerească ce... cîțiva kilometri
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
de legionari și cărora le-au trebuit mai mult de 6 ani să cucerească ce... cîțiva kilometri din Spațiul Dacic. Oare s-a întrebat cineva cum a putut rezista în fața Romei, o simplă civilizație țărăneasca? De ce se temeau românii de daci? De ce Caesar și Burebista au murit în același timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise să pornească războiul împotriva dacilor) și pînă la cucerirea a numai 14% din Dacia, de către Traian, au mai trebuit să treacă 150 de ani
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]