1,810 matches
-
a omului ca moștenire a originii sale, un obstacol se așeaz între provocarea extern și rspunsul su. Concepția antropologic a lui Ralea prezint în substanța ei, alturi de aplicarea conceptului de amânare în explicarea specificitții umane meditații profunde privind dialectica datului și construitului. Este, într-adevr, o împrejurare indiscutabil c gândirea lui Ralea a pornit de la o pereche conceptual care a mobilizat atenția multor filosofi ai tuturor timpurilor: natura și viața pe de o parte, cultura și civilizația, pe de alt parte
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a întregului scris al eseistului de la Viața Româneasc, respingerea vitalismului și a biologismului st, fr îndoial, la baza întregii construcții ideatice din Explicarea omului. Ființa uman apare aici ca rezultat al unei duble inhibiții: biologice și socio culturale. Anularea constrângerilor datului natural nu face decât s înlocuiasc o determinare prin alta și anume prin aceea a lumii artificiale creeate de om, o lume a valorilor, a culturii și civilizației tehnice. Dup ce trece în revist etapele istorice ale umanismului, indicând afirmrile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pretinde viziunii sistematice s integreze și s lichideze astfel infinita și mereu productiva diversitate a lumii, ori fie și a unui singur domeniu al ei, ci numai s surprind legea lor de structurare și de funcționare, adic principiul general-explicativ. DIALECTICA DATULUI ȘI AL CONSTUITULUI DIALOG AL OMULUI CU NATURA Tentativa lui Ralea de a aplica ideea de amânare la întreaga sfer a existenței umane nu poate fi înțeleas pe deplin decât prin includerea ei în cadrul mai larg al opoziției dintre natur
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
faptul de a suferi, de a fi nemulțumit continuu de ceea ce îi ofer natura sau societatea și de a fi obligat s fabrice, sa construiasc în toate domeniile vieții, inclusiv în cele spirituale. În acest sens, și pornind de la acest dat, Ralea se exprim cu claritate: Omul e, prin excelenț, nu un animal fabricator, ci un animal constructiv, în toate ramurile vieții, inclusiv în cele spirituale ori morale... un animal neputincios în a lucra cu ceea ce gsește gata fcut, nemulțumit de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nu un animal fabricator, ci un animal constructiv, în toate ramurile vieții, inclusiv în cele spirituale ori morale... un animal neputincios în a lucra cu ceea ce gsește gata fcut, nemulțumit de ceea ce i se ofer neschimbat; un animal care respinge datul și simte nevoia construcției permanente. Generalizând aceast remarc antropologic și exemplificând-o în sfera civilizației, Ralea susține c Civilizația întreag, știința și religiile, tehnica și arta, morala și viața social, nimic din toate acestea nu e de gsit de-a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
puțin surprinztoare, dat fiind evoluția de pân atunci a criticului literar care ne obișnuise cu polemica sa permanent contra școlii estetice de la București și cu susținerea statutului eteronomic al artei. Consecvent concepției sale generale despre opoziția constructului cultural faț de datul natural, iat-l acum afirmând nu numai teza artificialitții, dar și aceea a gratuitții artei. Exist, spune el pe urmele atâtor esteticieni moderni, dou categorii de obiecte fabricate de om: unele care servesc, altele care semnific, altfel zis unele care
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
aceast privinț, formalismul estetic explic o bun parte din secretul artistic. Ceea ce rmâne în opera de art ca reziduu, ca zgur, ca simbioz parazitar, cu alte cuvinte, ca element brut de natur, se gsește în conținut. Tema, «subiectul» e un dat. Numai prin forma în care va fi turnat i se va aduga și o valoare artistic. Numai forma, adic stilul tehnic, contribuția artificial alung valorile de conținut, care pot fi sociale, morale, religioase sau pur psihologice, dar nu estetice Polemistul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Deci, tot ceea ce ne înconjoar, de la mașin la categoria logic, de la sentiment la economie, pân la art și religie e numai construcție uman. A construi, spune Ralea, înseamn a afirma, a determina, adic a nega, a refuza restul, care este datul Iar acest dat are mai multe accepții în înțelegerea lui Ralea. O prim accepție este aceea a naturii, natura e dat (deci necreat de om, iar pentru c și omul este parte din natur (iar din aceast perspectiv chiar el
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
argumentele antropologilor și sociologilor timpului, explic apariția și consolidarea societții umane și acumularea de invenții ori valori tehnice (pstrate de la o generație la alta pe calea educației și a tradiției. Astfel c, Omul e obligat s neglijeze ori s refuze datul biologic și s-i opun arma sa suprem, creația tehnic, astfel toat istoria, devenind o uriaș construcție alturi sau contra naturii. Ralea arta c datul, pe care omul l-a gsit înc de la viața animal e instinctul ori reflexul în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
calea educației și a tradiției. Astfel c, Omul e obligat s neglijeze ori s refuze datul biologic și s-i opun arma sa suprem, creația tehnic, astfel toat istoria, devenind o uriaș construcție alturi sau contra naturii. Ralea arta c datul, pe care omul l-a gsit înc de la viața animal e instinctul ori reflexul în psihologie, anarhia sau patriarhalismul bucolic în viața social, raportul de forț în etic, risipa în economie, copierea naturii în art, gândirea concret în științ. Autorul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
este simpl: aidoma unor opere muzicale, variațiile istorice ale fenomenului amânrii nu sunt decât nesfârșite variații pe aceeași tem. În orice caz, Ralea, care vorbea adeseori admirativ despre peisajele prelucrate de istorie, era perfect conștient de caracterul istoric al dialecticii datului și construitului. Explicarea omului este o lucrare despre esența uman, despre om în general, fiind, fr îndoial, opera unui moralist. Ea depșește totuși limitele simplului moralism deoarece poart un mesaj practic și optimist privitor la transformarea neîncetat, prin construcție, a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și construitului. Explicarea omului este o lucrare despre esența uman, despre om în general, fiind, fr îndoial, opera unui moralist. Ea depșește totuși limitele simplului moralism deoarece poart un mesaj practic și optimist privitor la transformarea neîncetat, prin construcție, a datului, a strii de fapt care, niciodat, nu-l satisface și nu-l mulțumește îndeajuns pe om. OBSERVAȚII CRITICE PRIVIND OPERA ȘI POZIȚIA LUI MIHAI RALEA ÎN PROBLEMATICA UMANULUI Observațiile sau precizrile critice ce se pot aduce la sfârșitul prezentrii gândirii
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sălbăticiei) și să câștige altceva (atributele umanului); să nu uităm, orice proces de formare (educație) este într-o anumită măsură și un proces de de-formare. Jean-François Lyotard vorbește de "monstruozitatea" copilăriei, ceea ce sugerează că spiritul oamenilor nu reprezintă un dat natural, că oamenii nu se nasc oameni, dar pot deveni: "Monstrul filosofilor este copilăria. Dar ea este și complicele lor. Copilăria le spune că spiritul nu este dat. Dar că el este posibil. A forma înseamnă că un dascăl vine
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o parte, iar pe de altă parte, de adevăr ca instrument de educație. Știința și adevărul fac parte din constelația conceptuală care gravitează în jurul rațiunii, iar educația și școala au fost gândite ca instrumente de cultivare și potențare a acestui dat al omului, rațiunea. Mai mult, identitatea ființei umane, elementul său de stabilitate, natura sa, pare a se identifica neproblematic cu rațiunea. Oarecum în registrul pe care Platon îl dezvoltă în Banchetul, omul rațional se plasează în interval, între umilitatea stagnantă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
modificăm prin tratament creierul elevilor ca să-i facem să se adapteze la programa școlară în loc să procedăm mai degrabă invers". (Taleb, 2011, p. 8) Putem vorbi de mediul educațional ca de un mediu înalt convențional, sugrumat de reguli și cerințe străine datului natural al copilului? Dacă da, paradoxal, mediul on-line (și educația informală) setează acele condiții care permit manifestarea nevoii înăscute a copilului de explorare și de cunoaștere a unui teritoriu care, oricât de cunoscut ar deveni, păstrează suficiente elemente de necunoscut
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care nu sunt nici firești nici necesare, adică vorbim de majoritatea nevoilor care asigură suportul civilizației noastre, care în numele diversificării și al noutății (adesea noutate de dragul noutății) a pierdut din vedere legătura cu natura umană. Natura umană nu este un dat, dar ignorarea componentei naturale (validată de evoluție) și preeminența cvasi-totală acordată componentei culturale a situat individul într-un habitat care nu (mai) este nici firesc nici necesar. În acest sens, Nassim Taleb vorbește despre neomanie, ca despre "nevoia" de a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
era urmat de trasul firelor pe rășchitor și astfel rezulta tortul. Scos cu meșteșug de pe rășchitor urma spălarea cu leșie din mesteacăn, apoi tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
naturală rămâne ceea ce este de o veșnicie. Și nu este nici măcar o catastrofă biologică: Omul rămâne în viață ca animal care este în armonie cu Natura sau cu Ființa dată. Cel care dispare este Omul propriu-zis, așadar Acțiunea negatoare a datului și Eroarea, sau în general Subiectul opus Obiectului 220. Pentru elita intelectuală rămâne cu toate acestea o altă cale, diametral opusă celei întoarcerii la animalitate. Kojève întrezărește o prefigurare a acesteia în "snobismul în stare pură", complet dezinteresat, al civilizației
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Obiectului 220. Pentru elita intelectuală rămâne cu toate acestea o altă cale, diametral opusă celei întoarcerii la animalitate. Kojève întrezărește o prefigurare a acesteia în "snobismul în stare pură", complet dezinteresat, al civilizației japoneze, care a creat "discipline negatoare ale datului "natural" sau "animal" [precum ceremonia ceaiului] care le depășesc de departe, prin eficiență, pe cele care se nășteau din Acțiunea "istorică""221. Se deschide aici posibilitatea sublimării în forma de viață a înțeleptului: După instituirea Imperiului universal și omogen, nu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și conștientă de sine însăși", și că istoria este "mișcarea dialectică a puterii care menține în Ființă Nimicul ce este Omul"224. Kojève conchide: Această putere însăși se realizează și se manifestă ca Acțiune negatoare sau creatoare: Acțiune negatoare a datului care este omul însuși, sau acțiune a Luptei care creează Omul istoric; și Acțiune negatoare a datului care este Lumea naturală în care trăiește animalul, sau acțiune a Muncii care creează Lumea culturală, dincolo de care Omul nu este decât Nimicul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nimicul ce este Omul"224. Kojève conchide: Această putere însăși se realizează și se manifestă ca Acțiune negatoare sau creatoare: Acțiune negatoare a datului care este omul însuși, sau acțiune a Luptei care creează Omul istoric; și Acțiune negatoare a datului care este Lumea naturală în care trăiește animalul, sau acțiune a Muncii care creează Lumea culturală, dincolo de care Omul nu este decât Nimicul pur, și în care el se deosebește de Nimic doar pentru o vreme 225. Destul de diferită este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
r. 27: „Bărbatu-meu e cum îi pânea cea bună” - comparație ce atrage atenția asupra caracterului bun al soțului, privit admirativ de către soție; p. 76, r. 20: „pesemne așa a fost să fie de la Dumnezeu” acceptarea destinului ca fiind un dat divin, de necontestat. POVESTEA LUI HARAP-ALB p. 79, r. 5 6: „eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați” respectarea unei reguli nescrise de succesiune a puterii familiale, supunerea la regulile tradiției
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
copiilor. Salut apariția acestei cărți și o recomand cu toată căldura tuturor învățătorilor și nu numai. INTRODUCERE 1. Conceptul de educație estetică a. Esența educației estetice Educația constituie o componentă a educație socio-umane. Ea este un proces în desfășurare, un dat nemijlocit al acestei existențe. Într-un cuvânt, este un fenomen unic ce ființează în cadrul sistemului social. Prin caracterul său uman, educația este o acțiune ce se desfășoară în mod conștient, potrivit unor finalități stabilite în prealabil cu un sens intențional
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
indispensabile precum formele de limbă. Genurile discursului, în comparație cu formele de limbă, sunt cu mult mai variabile și mai adaptabile însă, pentru vorbitor au în egală măsură valoare normativă: nu el este cel ce le creează ci, dimpotrivă, acestea reprezintă un dat. De aceea enunțul, în singularitatea sa și în pofida specificului individual și creativ, nu ar putea fi considerat drept o combinație absolut liberă a formelor de limbă. (1984: 287) Dincolo de anumite ezitări terminologice și de caracterul cu precădere programatic al scrierilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]