KorAP: Find »[drukola/base=deșertăciune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...62 >

1,546 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866

fost partea din toată osteneala mea. 11. Apoi, cînd m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mîinile mele, și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vînt, și că nu este nimic trainic sub soare. 12. Atunci mi-am întors privirile spre înțelepciune, prostie și nebunie. Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceea ce s-a făcut și mai înainte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
și unul și altul au aceeași soartă. 15. Și am zis în inima mea: Dacă și eu voi avea aceeași soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înțelept?" Și am zis în inima mea: Și aceasta este o deșertăciune." 16. Căci pomenirea înțeleptului nu este mai veșnică decît a nebunului. Chiar în zilele următoare totul este uitat. Și apoi și înțeleptul moare, și nebunul! 17. Atunci, am urît viața, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
pomenirea înțeleptului nu este mai veșnică decît a nebunului. Chiar în zilele următoare totul este uitat. Și apoi și înțeleptul moare, și nebunul! 17. Atunci, am urît viața, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare: totul este deșertăciune și goană după vînt. 18. Mi-am urît pînă și toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea. 19. Și cine știe dacă va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
ca să se bucure de ea. 19. Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Și totuși el va fi stăpîn pe toată munca mea, pe care am agonisit-o cu trudă și înțelepciune sub soare. Și aceasta este o deșertăciune. 20. Am ajuns pînă acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare. 21. Căci este cîte un om care a muncit cu înțelepciune, cu pricepere și cu izbîndă, și lasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
am făcut-o sub soare. 21. Căci este cîte un om care a muncit cu înțelepciune, cu pricepere și cu izbîndă, și lasă rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Și aceasta este o deșertăciune și un mare rău. 22. Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui și din toată străduința inimii lui, cu care se trudește sub soare? 23. Toate zilele lui sunt pline de durere, și truda lui nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
munca lui și din toată străduința inimii lui, cu care se trudește sub soare? 23. Toate zilele lui sunt pline de durere, și truda lui nu este decît necaz: nici măcar noaptea n-are odihnă inima lui. Și aceasta este o deșertăciune. 24. Nu este altă fericire pentru om decît să mănînce și să bea, și să-și înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din mîna lui Dumnezeu. 25. Cine, în adevăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
poate să mănînce și să se bucure fără El? 26. Căci El dă omului plăcut Lui înțelepciune, știință și bucurie; dar celui păcătos îi dă grijă să strîngă, să adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt. $3 1. Toate își au vremea lor, și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui. 2. Nașterea își are vremea ei, moartea își are vremea ei; săditul își are vremea lui, și smulgerea celor sădite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
nu sunt decît niște dobitoace. 19. Căci soarta omului și a dobitocului este aceeași : aceeași soartă au amîndoi; cum moare unul, așa moare și celălalt, toți au aceeași suflare, și omul nu întrece cu nimic pe dobitoc; căci totul este deșertăciune. 20. Toate merg la un loc; toate au fost făcute din țărînă, și toate se întorc în țărînă. 21. Cine știe dacă suflarea omului se suie în sus, și dacă suflarea dobitocului se coboară în jos în pămînt? 22. Așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare. 4. Am mai văzut că orice muncă și orice iscusință la lucru își are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt. 5. Nebunul își încrucișează mîinile, și își mănîncă însăși carnea lui. 6. Mai bine o mînă plină de odihnă, decît amîndoi pumnii plini de trudă și goană după vînt. 7. Am mai văzut o altă deșertăciune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
deșertăciune și goană după vînt. 5. Nebunul își încrucișează mîinile, și își mănîncă însăși carnea lui. 6. Mai bine o mînă plină de odihnă, decît amîndoi pumnii plini de trudă și goană după vînt. 7. Am mai văzut o altă deșertăciune sub soare. 8. Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, și totuși munca lui n-are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gîndește: Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
singurel, n-are nici fiu, nici frate, și totuși munca lui n-are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gîndește: Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc sufletul de plăceri?" Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău. 9. Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor. 10. Căci, dacă se întîmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
avea să urmeze după împărat și să domnească în locul lui. 16. Fără sfîrșit era tot poporul, în fruntea căruia mergea el. Și totuși, cei ce vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt. $5 1. Păzește-ți piciorul cînd intri în Casa lui Dumnezeu, și apropie-te mai bine să asculți, decît să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu știu că fac rău cu aceasta. 2. Nu te grăbi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
o împlinești. 6. Nu lăsa gura să te bage în păcat, și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: "M-am pripit." Pentru ce să Se mînie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, și să nimicească lucrarea mîinilor tale? 7. Căci, dacă este deșertăciune în mulțimea visurilor, nu mai puțin este și în mulțimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu. 8. Cînd vezi în țară pe cel sărac năpăstuit și jefuit în numele dreptului și dreptății, să nu te miri de lucrul acesta! Căci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
Înalt. 9. Dar un folos pentru țară în toate privințele, este un împărat prețuit în țară. 10. Cine iubește argintul, nu se satură niciodată de argint, și cine iubește bogăția multă, nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune! 11. Cînd se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și cei ce le papă: și ce folos mai are din ele stăpînul lor decît că le vede cu ochii? 12. Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mîncat mult, fie că a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
om căruia i-a dat Dumnezeu avere, bogății, și slavă, așa că nu-i lipsește nimic din ce-i dorește sufletul; dar Dumnezeu nu-l lasă să se bucure de ele, ci un străin se bucură de ele: aceasta este o deșertăciune și un rău mare. 3. Chiar dacă un om ar avea o sută de copii, și ar trăi mulți ani, oricît de mult i s-ar mări numărul zilelor anilor lui, dar dacă nu i se satură sufletul de bunătățile agonisite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
se împlinesc niciodată. 8. Căci ce are înțeleptul mai mult decît nebunul? Ce folos are nenorocitul care știe să se poarte înaintea celor vii? 9. Mai bine ce vezi cu ochii decît frămîntare de pofte neîmplinite: și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt. 10. Ce este omul, se cunoaște după numele care i s-a dat de mult: se știe că este din pămînt, și nu poate să se judece cu cel ce este mai tare decît el. 11

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
se cunoaște după numele care i s-a dat de mult: se știe că este din pămînt, și nu poate să se judece cu cel ce este mai tare decît el. 11. Căci chiar dacă face multă vorbă, care doar înmulțește deșertăciunea, ce folos are omul din ea? 12. Căci cine știe ce este bine pentru om în viață, în toate zilele vieții lui de viețuire deșartă, pe care le petrece ca o umbră? Și cine poate să spună omului ce va fi după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5. Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6. Căci rîsul celor fără minte este ca pîrîitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7. Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8. Mai bun este sfîrșitul unui lucru decît începutul lui; mai bine cel bun la suflet decît cel îngîmfat. 9. Nu te grăbi să te mînii în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
fii fericit, și în ziua nenorocirii, gîndește-te că Dumnezeu a făcut și pe una și pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15. Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, și este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui. 16. Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept: pentru ce să te pierzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
stăpînește peste alt om, ca să-l facă nenorocit. 10. Atunci am văzut pe cei răi îngropați și ducîndu-se la odihna lor, iar pe cei ce lucraseră cu neprihănire depărtîndu-se de locul sfînt și uitați în cetate. Și aceasta este o deșertăciune! 11. Pentru că nu se aduce repede la îndeplinire hotărîrea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorința să facă rău. 12. Totuși, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul și stăruiește multă vreme

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, și au frică de El. 13. Dar cel rău nu este fericit și nu-și va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că nu are frică de Dumnezeu. 14. Este o deșertăciune care se petrece pe pămînt: și anume, sunt oameni neprihăniți, cărora le merge ca și celor răi care fac fapte rele, și sunt răi, cărora le merge ca și celor neprihăniți, care fac fapte bune. Eu zic că și aceasta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
petrece pe pămînt: și anume, sunt oameni neprihăniți, cărora le merge ca și celor răi care fac fapte rele, și sunt răi, cărora le merge ca și celor neprihăniți, care fac fapte bune. Eu zic că și aceasta este o deșertăciune. 15. Am lăudat dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decît să mănînce și să bea și să se veselească; iată ce trebuie să-l însoțească în mijlocul muncii lui, în zilele vieții pe care i le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
lumina și o plăcere pentru ochi să vadă soarele. 8. Deci, dacă un om trăiește mulți ani, să se bucure, în toți anii aceștia, și să se gîndească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deșertăciune. 9. Bucură-te, tinere, în tinerețea ta, fii cu inima veselă cît ești tînăr, umblă pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi; dar să știi că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată. 10. Gonește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata de la fîntînă; 7. pînă nu se întoarce țărîna în pămînt, cum a fost, și pînă nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat. 8. O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deșertăciune. 9. Pe lîngă că Eclesiastul a fost înțelept, el a mai învățat și știința pe popor, a cercetat, a adîncit și a întocmit un mare număr de zicători. 10. Eclesiastul a căutat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata de la fîntînă; 7. pînă nu se întoarce țărîna în pămînt, cum a fost, și pînă nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat. 8. O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deșertăciune. 9. Pe lîngă că Eclesiastul a fost înțelept, el a mai învățat și știința pe popor, a cercetat, a adîncit și a întocmit un mare număr de zicători. 10. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]