25,049 matches
-
întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al Prahovei. În zona de terasă, localitatea s-a dezvoltat în mod uniform în zonele construibile realizându-se o țesătură uniformă omogenă. În satele aparținătoare dezvoltate în zona de deal dezvoltarea este rarefiată. Zona centrală este amplasată în centrul de greutate al orașului Breaza și cuprinde o serie de dotări necesare, pe lângă aceasta în localitățile componente existând mici nuclee cu instituții și servicii publice. O zonă structurată destinată activităților economice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
locuibilă/locuință 38, 24mp/loc - Suprafața medie a unui lot800mp/lot - Număr camere/locuință - 2, 81cam/locNumăr persoane/locuință - 3, 10 pers/locNumăr persoane/gospodărie - 3, 38 pers/gosp. Structura orașului este relativ omogenă, mai puțin în satele desfășurate pe dealuri cu pante mai mari unde locuințele sunt împrăștiate. Gospodăriile beneficiază parțial de facilitățile oferite de echiparea tehnico-edilitară (apă, canală În mare parte locuințele sunt ăn stare bună și foarte bună,construite din materiale durabile. Din totalul locuințelor 27% sunt construite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Colegiului Militar “Dimitrie Cantemir”, un campus școlar întins pe 22ha, un fel de orășel cu pavilioane de învățământ, de recreere, de odihnă, terenuri de sport, spații verzi, toate bine întreținute. Acest liceu este continuator al tradițiilor Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu din Târgoviste, înfiintat în anul 1912, după modelul celor occidentale. De-a lungul anului școlar, ”cantemiriștii”dau o notă specifică localității. În domeniul ocrotirii sănătății orașul Breaza dispune de un dispensar uman de stat alte 10 particulare înființate de medicii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o importanță aparte. Corelarea factorilor tradiționali (naturali și socio-economiciă cu cei legați de structura furajelor, duce la determinarea unui profil de creștere a ovinelor și bovinelor specific zonelor de deal și de munte. Urmărind efectivele de animale de care a dispus zona înainte de 1990 și apoi intre 1992 și 2003 se constată în unele cazuri (bovine, porcineă o scădere drastică, iar în altele (ovine, păsări) fluctuații majore urmate de o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a circulației turistice interne și internaționale. La frumusețile peisagistice naturale, contribuie așezarea geografică în apropierea masivelor muntoase: Bucegi, Gârbova, Gurguiatul și Floreiului, unități de relief care, la un loc cu dealurile Sinoiu și Gurga, posedă numeroase atracții turistice și o diversitate de locuri pitorești care își așteaptă vizitatorii. Stațiunea balneoclimaterică Breaza posedă o rețea de drumuri modernizate, care permit pătrunderea iubitorilor de frumos în cele mai îndepărtate locuri în care natura
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
turistice atrăgătoare. Avantajul acestui cadru natural diversificat, de care beneficiază stațiunea balneoclimaterică Breaza, îi conferă acel element de atracție, determinând o circulație tot mai intensă în zonă. Locurile de aici atrag prin pitorescul pădurilor și al poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi, prin văile-unele largi, altele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acel element de atracție, determinând o circulație tot mai intensă în zonă. Locurile de aici atrag prin pitorescul pădurilor și al poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi, prin văile-unele largi, altele îngusteale apelor care le străbat de-a lungul cărora s-au înfiripat satele aferente în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Nu departe de Fagul prințesei, există, din vremuri stăvechi o fântână cu cumpănă. Se pare că din cauza apei cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu cumpănă. Se pare că din cauza apei cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă, așa cum am văzut,”breza” în limba slavă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de factură montană, str. Republicii nr. 210 -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii, nr. 133 Se desprinde concluzia că Breaza are un potențial turistic valoros caracterizat printr-un cadru natural, cu marile forme de relief, munții în nord și dealurile în sud, climat propice desfășurării unei intense activități turistice, numeroase tradiții și obiceiuri locale, ceea ce face să fie căutată de iubitorii de frumos în toate anotimpurile. 7. 6. 2. Valorificarea potențialului turistic Turismul este favorizat de condițiile de climatoterapie, de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pot face drumeții pe trei trasee marcate cu sprijinul elevilor de la Colegiul Militar ”Dimitrie Cantemir”. Acestea sunt următoarele: -Punct galben: Parcul Brâncoveanu- str. Ocineistr.Caraiman- sanatoriul Eden- clubul de golf ”Lac de Verde”- Aleea Caraiman- Monumentul Eroilor de pe Dl. Gurga (deal numit si “Micul Caraiman”-743mă- str.Moldovei- str.SunătoriiCasa Pensionarilor- Biserica Sf. Gheorghe- Biserica Sf. Nicolae- Parc (durata medie-2h30mină -Punct rosu: Parcul Brâncoveanustr.Vasile Alecsandri- str. Miron Caproiu (panorama spre valea râului Prahovaă- Spitalul de boli pulmonare(vila Zoldiă- gara
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza despăduririlor efectuate în favoarea terenului agricol, se prezintă sub forma unor trupuri răspândite mai ales pe creștetul dealurilor (Gurga - Breaza de Jos - 8, 61%) și în perimetrul localităților Gura Beliei - 20ha (2, 6%), Frăsinet - 6, 3ha (0, 65%), Podu Corbului - 7, 9ha (0, 81%), Nistorești - 88ha (9, 8%), Valea Târsei - 18ha (1, 855), Surdești - 0, 842ha (0, 08
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
exploatării lucrărilor; - să asigure o cât mai ușoară și sigură exploatare. CAPITOLUL V PROIECTAREA UNEI REȚELE DE CANALIZARE PUBLICĂ EXEMPLU DE CALCUL 5.1. Tema proiectului Să se proiecteze rețeaua de canalizare pentru o localitate X, aflată în zonă de deal, în apropierea râului Y, ce va fi folosit drept emisar. Conform schiței de sistematizare și a datelor culese de pe teren se cunosc următoarele elemente: 1. Populația actuală a orașului U = 50.160; 2. Perioada de perspectivă pentru care se întocmește
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
a ridicat dreaptă, ca un lujer de floare în lumina soarelui de vară orbitor, a început să exploreze curtea pentru ca, într-o zi, să-și arunce privirea peste gardul înalt, din scândură de brad: „- Ce se vede acolo, departe?” „-Un deal!” „- Și pe deal ce este?” „- Cerul!” „- Vreau să urc acolo ca să pun mâna pe cer!” „- Nu se poate! Când vom urca, cerul se va muta mai departe, pe alt deal...” „- De ce se mută?” „- Ca să urci mai multe dealuri. Numai așa
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ca un lujer de floare în lumina soarelui de vară orbitor, a început să exploreze curtea pentru ca, într-o zi, să-și arunce privirea peste gardul înalt, din scândură de brad: „- Ce se vede acolo, departe?” „-Un deal!” „- Și pe deal ce este?” „- Cerul!” „- Vreau să urc acolo ca să pun mâna pe cer!” „- Nu se poate! Când vom urca, cerul se va muta mai departe, pe alt deal...” „- De ce se mută?” „- Ca să urci mai multe dealuri. Numai așa crești mare!” „- Eu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
din scândură de brad: „- Ce se vede acolo, departe?” „-Un deal!” „- Și pe deal ce este?” „- Cerul!” „- Vreau să urc acolo ca să pun mâna pe cer!” „- Nu se poate! Când vom urca, cerul se va muta mai departe, pe alt deal...” „- De ce se mută?” „- Ca să urci mai multe dealuri. Numai așa crești mare!” „- Eu nu vreau să cresc mare!” „- Dar ce ai vrea tu, fluturaș?” „- Eu vreau să cresc mică!” Orice copil aflat în anii de rapidă creștere „ascultă” irepresibila chemare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
departe?” „-Un deal!” „- Și pe deal ce este?” „- Cerul!” „- Vreau să urc acolo ca să pun mâna pe cer!” „- Nu se poate! Când vom urca, cerul se va muta mai departe, pe alt deal...” „- De ce se mută?” „- Ca să urci mai multe dealuri. Numai așa crești mare!” „- Eu nu vreau să cresc mare!” „- Dar ce ai vrea tu, fluturaș?” „- Eu vreau să cresc mică!” Orice copil aflat în anii de rapidă creștere „ascultă” irepresibila chemare spre „mai sus”. Urcatul pe scaun, pe masă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Vântul îi răvășea părul blond ca și cum ar fi luat-o pe sus, după cum păreau să spună țipetele-i ascuțite și exclamațiile: „Uite, bunicule! Uite, bunicule!” * * * Drumul pe care continuă să meargă Profesorul împreună cu Clara se pierde în zare, peste culmea dealului. Poate vor ajunge și acolo într-o bună zi. Deocamdată se opresc aici: ca să-și tragă sufletul și să se minuneze cum fluturii, greierii și cosașii intră de-a dreptul în visul cu ochii deschiși al Clarei, iar pe el
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vreun cuvânt. Abia acum le-a înțeles tăcerea, ca pe o poruncă: de a se întoarce dincoace, în visul cu ochii deschiși, pe cărarea cu flori sălbatice multicolore, ca să o ducă de mână pe Clara, știind bine că după culmea dealului se deschide drumul mare, de întoarcere acasă. „Acasă!” Instantaneu, Profesorul a înțeles că există și pentru el un „acasă”. Este locul unde trăiește femeia pe care o iubește, unde fetița lor se culcă în fiecare seară și se trezește în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de Victor Aciocîrlănoaiei, "Mic dicționar deosebit": Cine a fost, ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în oraș, după unele cumpărături", la Dealul Ursului pentru a săpa între ruinele cetății de acolo, în căutarea unei comori de pe vremea lui Dragoș Vodă, despre care circulă prin sat diverse legende; în echipa condusă de Virgil Năsturel, protagonist e, în fapt, Ticu, "un prichindel pistruiat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
doar un roman cu totul remarcabil, dar, alături de celelalte titluri de pe "Ulița copilăriei" de la "Junimea" din Iași, poate fi un argument pentru a reformula, sub flamura maioresciană a valorii estetice, literatura zisă "pentru copii și tineret". Ioan HOLBAN Comoara din Dealul Ursului V irgil Năsturel nu-și mai aduce bine aminte cînd s-a petrecut marea aventură. Știe doar că nu era duminică. Era o zi oarecare de vară, cu cer senin și cald, grozav de cald. Și, pentru că era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
după unele cumpărături, s-a hotărît să folosească toate mijloacele de convingere, pentru a-i face și pe ceilalți să termine odată cu povestea comorii. Că erau sătui cu toții să tot asculte fel de fel de minciuni scornite pe seama ruinelor de pe dealul de lîngă sat. Dar, culmea-culmilor era că toți din grup le credeau. Absolut toți. Adică ce credeau și ce știau de fapt? Că, undeva, nimeni nu cunoștea exact locul, în ruinele unei vechi cetăți de pe Dealul Ursului, se află o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]