1,215 matches
-
a schimbat. Prin asta vreau să spun că orice întâlnire cu dânsul este o regăsire. Destul de des întâlnirea cu foștii mei camarazi înseamnă întâlnirea unui alt om, cu alte preocupări. Mai ales poveștile de pescuit și apicultura, îmi produc o decepție. Suntem străini, nu mai găsim limbajul comun de odinioară. Nu mă interesează rețetele de fabricare a vinului în boxele de bloc, nici în balcon, nu sunt atras de apicultură și mă lasă rece pescuitul. Recunosc, sunt penibil de conservator. Panaitescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mic un fel de jucărie a porturilor în localitatea Carolina. Singurătatea, imensa întindere de ape și cer, melancolia portului, despre care Radu Tudoran avea să scrie fermecătorul său roman "Un port la răsărit", mă linișteau, îmi vindecau melancolia și dezamăgirea, decepția se atenua. Aveam acum energia necesară acțiunii. Spre seară, peisajul era sublim. Se vedeau, într-o parte, valurile line ale limanului Nistrului devenit un uriaș lac în care copiii localnici se aruncau ageri pescuind cu mâna niște pești grași, negri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
literară, Ion I. Nistor, care zicea: „aici în Bucovina nu lipsesc, pe cât am putut constata, nici sentimentul național, nici agerimea minții, care distinge ce e rău să se facă și este bine să se întâmple, dar sufletele sunt copleșite de decepții prea mari; în ochii aceia inteligenți pe care îi văd zilnic, nu văd scânteia energiei”. Contextul religios din timpul lui Cotlarciuc și al înaintașilor săi Realipirea Bucovinei la patria mamă în 1918 a făcut posibilă în același timp revenirea Bisericii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mult timp indecisă, și fără să știm care îi era mersul, puteam citi pe fața persoanelor oficiale teama în așteptare: prima armată bulgară, al cărei marș îl conducea tînărul șef de Stat Major, colonelul Papadopov, considerat excepțional, a produs o decepție și a fost pe punctul de a juca rolul lui Grouchy la Waterloo, întrucît o debarcare neașteptată a unui mare contingent turcesc în golful Midia, aproape în spatele dușmanului, a fost la un pas de a face ca balanța să se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
majoritatea guvernelor și opiniilor publice, în special de Rusia, dar, dimpotrivă, foarte rău văzut de Viena și primit cu neplăcere la Berlin, unde se sconta un incendiu general: din acest punct de vedere, Wilhelmstrasse a resimțit-o ca pe o decepție. Dar sub cenușă mocnea flacăra ce putea fi înviorată dacă se sufla în ea la o nouă ocazie favorabilă. Italia: decembrie 1913 octombrie 1917 În bizarul decor al palatului Sturza cu oglinzi peste tot, cu stucaturi verzulii și roze, parchet
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care nu a fost luată în considerație de Germania. Totuși, soldații italieni urmau să-i aibă în fața lor pe cei germani, abia în 1917, la Caporetto, în împrejurări destul de surprinzătoare, pe care le voi relata mai încolo... ...România rămînea neutră: decepție pentru guvernul italian, dar fără vreo manifestare directă pe care să trebuiască să o înregistrez în postul meu de la Roma. Armata italiană intra în acțiune în momentul, ales în mod deliberat, în care rușii băteau în retragere în Galiția, și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dădea un răspuns negativ politicos, dar mereu același (pentru a salva aparențele, se spunea că petrolul românesc era prea bogat în parafină, ca și cum România, primind o comandă fermă nu ar fi putut să rafineze petrolul spre a corespunde dorințelor cumpărătorului!... Decepția resimțită de conducătorii fasciști văzînd atitudinea României, după speranțele născute prin tratatul din 1926, nu putea decît să se agraveze, începînd din momentul în care Mussolini se făcea protectorul Ungariei și al altor nemulțumiți, învinșii de ieri. Rămînînd întru totul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a și pus pe masă Basarabia printre farfurioarele cu prăjituri simbolice. Astfel s-a încheiat gestul abia schițat pe care Varșovia ne ceruse să-l facem și pe care noi îl știam zadarnic. Pentru noi, deci, nu a fost o decepție, ci o indispoziție provocată de faptul că avusesem dreptate să considerăm că asistăm la trezirea tigrului, dar la polonezi reacția a fost ceva mai nuanțată. La sesiunea de la Liga Națiunilor, domnul Zaleski mi-a mulțumit pentru bunăvoința de care a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care interacțiunea dintre evenimentul-cheie, experiența trăită și mediul o joacă în declanșarea maladiei (cf. Ballerini & Monti 1990: 13). O stare delirantă, pe fondul unei predispoziții psihopatice (dependență, vulnerabilitate, scrupulozitate, timiditate etc.), apare progresiv, în general ca urmare a eșecurilor sau decepțiilor: printr-un mecanism specific, subiectul începe să interpreteze de o manieră delirantă lumea care îl înconjoară, el atribuindu-i un sens greșit, deși o percepe corect. Această experiență constituie experiența patogenică primară, caracterizată prin sentimentul unor insuficiențe jenante, resimțit ca
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
multe ori incorporați în sistemul lui delirant. Delirul de relație (sensitiver Beziehungswahn) se instalează la adulți, la acei subiecți a căror personalitate este dominată de sensibilitate (Kretschmer). O stare delirantă apare progresiv, de regulă ca urmare a unor eșecuri sau decepții. Conținutul interpretărilor vizează idei de persecuție, prejudiciere, ostilitate și dispreț victima fiind subiectul însuși, sau un atac la valorile sale morale. Delirul se limitează, de regulă, la cercul apropiat pacientului (familia, prietenii, colegii, vecinii etc.); el este resimțit dureros și
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
efortul unei osteniri radicale. Pasul prin labirint epuizează energia sinelui printr-o promisiune mereu amânată, printr-o făgăduință ce se arată îndepărtându-se totodată precum spectrul orizontului. Această dialectică a speranței și deznădăjduirii, a bucuriei de o clipă și a decepției imediate amplifică distorsionarea percepției labirintului ce este, astfel, resimțit mult mai extins, mai amplu răsfirat. Mecanismul de extenuare sufletească pare a funcționa și printr-un alt element caracteristic labirintului, cel al angajării în ramificări nesfârșite. Astfel, impulsiunea de mișcare a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a aceluiași drum, demersuri ce fragmentează stingând forța inițială, impulsiunea de start a călătorului prin labirint. Astfel, cel care înfruntă o situație labirintică, complicată survenită în viața sa este supus epuizării interioare nu numai prin jocul dialectic dintre sperare și decepție, dar și prin abordarea întru extensie sufletească a multitudinii de întortocheli existențiale, de bifurcații și ramificări ce se reîntorc circular adesea într-un singur trunchi, abordare ce vizează radical găsirea soluției, a drumului eliberator. Inteligența de acționare, curajul nativ, răbdarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cultura lui franceză și germană dinainte de 18481, cu caracterul lui energic, casant, cu mintea lui clară, cu voința lui de fier, a putut deveni reprezentativ dîndu-ne pe acel om de Stat care a pus bazele României moderne. În epoca de decepție și reacție, numai un om ca dl Maiorescu cu cultura germană de după 1848 2, cu temperamentul său rece, cu frica sa de entusiasm - parcă sentimentul ar fi o slăbiciune 3 -, cu mintea sa cumpăni-toare, cu inteligența sa remarcabilă, cu cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi și 1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai sincer al faptelor sale și cere spovedanie și împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Răstignit. Cei ce nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece ani și veacuri peste țărâna trupurilor noastre și glasul sângelui nostru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stele și înnobilând/ trecerea noastră [...] Aici este țara neamului meu!” (Încrustări în vreme). Odată cu Miresemele fulgerului (1988), autorul renunță la poezia circumstanțială. Apar figuri mitologice și livrești, peisajul se spiritualizează în viziuni (neo)expresioniste, tonalitatea senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai profund, cel puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
diversă, e ilustrată într-un mod care confirmă înzestrarea prozatorului pentru observarea mediilor. În cele din urmă, adevăratul personaj al romanului este orașul București. Ingredientele epice sunt șantaje de presă, sinucideri, destituiri urmate de prăbușiri morale, regăsiri și despărțiri amoroase, decepții, violențe, încrâncenări ori renunțări. Cochetând cu atracțiozitatea proprie romanului popular, Anotimpuri de trecere poate trimite la Cezar Petrescu (Calea Victoriei, de pildă) ori la Petru Popescu. Publicistică de atitudine în chestiuni literare și culturale, dar vizând și moralitatea publică, pagini scrise
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
mea era complet golită, nu mi se lăsase nici de poftă. Bineînțeles, am reclamat imediat, însă domnul subdirector Radu mi-a răs puns că: — Ce vrei să le fac? Păzește-ți lucrurile mai bine altă dată! Aceasta era a doua decepție. Venisem de acasă cu alte principii, cu ideea că orice faptă rea, că, mai ales furtul, trebuie aspru pedepsit; dar aci, într-un institut de educațiune, furtul nu era nici măcar urmărit. Aveam printre colegi chiar hoți de profesie. Îmi aduc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
amice, Mult timp am trăgănit până să-ți dau iar semn de viață. Aș voi să te văd numai o oră în locul meu ca să te pătrunzi cât de sfărâmată îmi este existența și de câte lucrări, de câte griji și decepții este plină. Sunt aproape cinci ani de când am luat hotărârea statornică a mă pune în capul acestei țări atât de săracă și cu toate acestea atât de cu îmbelșugare dotată de natură. Și când îmi întorc privirea către acest period
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iar încrederea în destoinicia militară a comandamentului rus slăbește. La București, ca și în alte orașe ale țării, dese conflicte izbucnesc prin localurile publice între militarii ruși și publicul român. Intrarea României în rezbel a pricinuit la Budapesta nu numai decepții, dar și o mare turburare. Ziarele evreo-maghiare sunt pline de obrăznicii la adresa României. Unul din aceste ziare ia în zeflemea armata română, spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două regimente de honvezi unguri ar fi de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și autocritice, printre observații, am inclus propria mea anamneză, care e, aci, în ultimă analiză, „tema autorului”. Mi-am anchetat fără ezitări conștiința. Am reconstituit amintiri, reverii, aspirații, zbateri; mi-am contabilizat lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat, am făcut medicină și arheologie sufletească; am făcut ceea ce face orice diarist. Consider confesiunea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei. Sufletește, aparent, ceva mai mult: bucuria de a avea un copil bun la învățătură, mîndria că fiul lor a ajuns „universitar” și că scrie la o gazetă. Dar astea au fost, chiar pentru mine, inconsistente și presărate cu destule decepții. Bieții părinți n-aveau cum să știe că premiantul lor e un „copil” obosit, că alții - leneși, obraznici, lingușitori - au ajuns mai repede la „strugurele vieții”, și nici nu bănuiau cît de scăzută e valoarea titlului de „intelectual” într-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că am crezut în promisiunea lui (sau a ei) și am fost dezamăgit. Se referă, oare, la așteptări mai vechi sau la așteptări recente? N-aș putea, cred, să aflu răspunsul decît dacă aș încerca să fac o cronologie a decepțiilor. Azi însă n-am răbdare pentru o asemenea recapitulare. Recitesc propoziția. „N-are memoria promisiunilor” nu pare o concluzie apărută la jumătatea unei situații, ci una definitivă. Nu-mi sună a schiță pentru un viitor reproș, ci a renunțare. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]