1,598 matches
-
fi probabil stimulați. Calitățile specifice mentalității unui om de stat nu vor găsi tot timpul un ecou favorabil în mentalitatea populară. El trebuie să gândească în termenii interesului național, conceput ca putere între alte puteri. Nerealizând distincția subtilă a gândirii decidentului, mentalitatea populară gândește deseori în termenii simpliști, moraliști și legaliști, ai binelui și răului absolut. Omul de stat trebuie să aibă în vedere perspectiva pe termen lung, acționând încet și indirect, plătind cu mici pierderi obținerea marelui avantaj; trebuie să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alegeri sau se pregătesc pentru cele viitoare. În special în ultimul caz, tentația copleșitoare pentru o administrație care încearcă să obțină avantaje electorale este de a ceda în fața preferințelor opiniei publice, indiferent de politica externă. Deci, una dintre cerințele artei decidenților este de a găsi o cale de mijloc între respectarea principiilor perene ale unei politici externe eficiente și preferințele instabile ale opiniei publice. Aceste considerații clarifică paradoxul aparent al președintelui Jimmy Carter, care a trecut de alegerile preliminare democrate din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai bine informați oameni tot ar trebui să se confrunte cu toate evenimentele imprevizibile ale istoriei și naturii. În realitate însă, presupusa perfecțiune a intelectului și a cunoașterii nu poate fi niciodată obținută. Nu toți oamenii care îi informează pe decidenții în chestiuni de politică externă sunt bine informați și nu toți politicienii sunt înțelepți. Deci, sarcina de a evalua puterea relativă a națiunilor în prezent și în viitor se transformă într-o serie de intuiții, dintre care unele se vor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se temea că va distruge puterea Londrei. Este însă o mărturie a înțelepciunii politice britanice faptul că, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, politica externă a statului a fost, în general, conștientă de declinul puterii în comparație cu alte națiuni. Decidenții au fost conștienți că, deși în sine, flota britanică este poate la fel de performantă ca și cu un deceniu mai înainte, iar Canalul Mânecii este la fel de larg și de greu controlabil ca întotdeauna, alte națiuni și-au sporit puterea astfel încât să facă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tem de puterea unuia sau a altuia dintre cei doi prinți șCarol Quintul și Francisc Iț și cât de preocupați sunt să-și echilibreze puterea”14. În anii următori, Veneția a refuzat ofertele de alianță care i se înaintaseră, iar decidenții francezi au caracterizat situația asemănător, cu o referință specială la aspectele de izolare și detașare față de alianța cu oricare dintre părți. În 1554, de pildă, un ambasador venețian i-a explicat un astfel de refuz lui Henric al II-lea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Remarcați că politica Angliei nu ține cont de ce națiune caută să domine Europa. Problema nu este dacă ne referim la Spania, la monarhia franceză sau la Imperiul Francez, la Imperiul German sau la regimul lui Hitler. Nu are legătură cu decidenții sau națiunile; ea este preocupată numai de cine este cel mai puternic sau tiranul potențial dominant. În consecință, nu trebuie să ne temem de acuzațiile că am fi profrancezi sau antigermani. Dacă circumstanțele ar fi inversate, am fi în aceeași
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
era cu siguranță diferită de cea care avea să existe peste un an, la începutul celui de-al doilea război mondial și de cea care s-a dezvoltat peste încă doi ani, ca urmare a atacului de la Pearl Harbor. Nici un decident, oricât de mărețe i-ar fi fost cunoștințele, înțelepciunea și capacitatea de anticipare, nu ar fi prevăzut toate aceste evoluții și nu și-ar fi bazat politicile de balanță a puterii pornind de la ele. Imediat înainte de declanșarea primului război mondial
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
adversarii nu s-au gândit s-o zdrobească. Ei s-au luptat pentru obiectivul limitat și precis al stabilirii independenței coloniilor față de Coroana britanică - coloniștii, deoarece pentru ei era un scop în sine, și aliații francezi, pentru că, în evaluarea unui decident rafinat, secesiunea celor treisprezece colonii americane de Imperiul britanic ar fi fost suficientă pentru a reface balanța de putere, care se înclinase în favoarea Marii Britanii ca urmare a victoriilor cumulate în cele trei războaie precedente. În 1783, când au obținut o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celebra schemă a echilibrului politic sau a balanței de putere, prin care se înțelege o asemenea dispunere a lucrurilor, încât nici o putere nu predomină în mod absolut și nu face legile altora 18. Afirmațiile scriitorilor își găsesc ecoul în declarațiile decidenților. Din 1648 până la Revoluția Franceză din 1789, domnitorii și consilierii lor au luat de-a gata unitatea morală a Europei și se refereau uzual la „republica Europei”, „comunitatea prinților creștini” sau la „sistemul politic al Europei”. Dar sfidarea Imperiului Napoleonian
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
parlamentului pentru rămânerea la putere, orice schimbare a majorității parlamentare necesită o schimbare a alcătuirii guvernului. Chiar și într-o țară precum Statele Unite, în care nu Congresul, ci doar alegerile generale pot aduce la putere sau înlătura o administrație, răsturnarea decidenților din Departamentul de Stat poate fi considerabilă. În optsprezece luni, din iulie 1945 până în ianuarie 1947, Statele Unite au avut trei secretari de stat. Dintre toți decidenții Departamentului de Stat - adică subsecretarul și secretarii asistenți - care erau în funcție în octombrie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Congresul, ci doar alegerile generale pot aduce la putere sau înlătura o administrație, răsturnarea decidenților din Departamentul de Stat poate fi considerabilă. În optsprezece luni, din iulie 1945 până în ianuarie 1947, Statele Unite au avut trei secretari de stat. Dintre toți decidenții Departamentului de Stat - adică subsecretarul și secretarii asistenți - care erau în funcție în octombrie 1945, nici unul nu mai era acolo doi ani mai târziu. Sub administrația Reagan, un curent început sub administrația Carter a avut ca rezultat numiri politice făcute
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
era acolo doi ani mai târziu. Sub administrația Reagan, un curent început sub administrația Carter a avut ca rezultat numiri politice făcute de la un capăt la altul al conducerii Departamentului de Stat până la nivelul rangurilor de secretar asistent adjunct. Fluctuația decidenților în afacerile internaționale și responsabilitatea lor față de o entitate colectivă amorfă au consecințe de mare anvergură pentru eficacitatea și chiar pentru existența unei ordini morale internaționale. Această transformare în interiorul națiunilor a schimbat moralitatea internațională ca sistem de limitări morale de la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Unii dintre ei aplică atât propriilor acțiuni privind afacerile internaționale, cât și acțiunilor guvernului standardul eticii creștine. Alții aplică standardul unei etici a Națiunilor Unite sau al unui guvern mondial ori al unei etici umanitare. Membrii fluctuanți ai grupului de decidenți sau ai birocrației permanente din Ministerul de Externe pot sau nu să reflecte aceste diferențe de opinie sau unele similare. În orice caz, referirea la o regulă morală de comportament necesită o conștiință individuală de la care să emane și nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
continentală și din acest motiv caută să nu rănească sentimentele chineze: s-a auzit foarte puțin în timpul administrațiilor Carter sau Reagan despre situația drepturilor omului în China. Coreea de Sud este un aliat al Statelor Unite; a dobândit o importanță militară considerabilă pentru decidenții americani, astfel încât politica americană nu va face nimic care să prejudicieze relațiile cu acel stat. Cu alte cuvinte, apărarea drepturilor omului nu poate fi aplicată consecvent în politica externă, întrucât poate și trebuie să intre în conflict cu alte interese
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
largă din partea grupurilor consultative de experți, în cadrul cărora jocurile legate de problema supraviețuirii sunt foarte evoluate. Putem dezbate oportunitatea sau revizuirea posibilităților ipotetice existente. Totuși, din punct de vedere practic, este inadmisibil ca ființele umane deținând concepțiile ideologice și valorile decidenților politici din Uniunea Sovietică, Statele Unite sau China să perceapă, de exemplu, distrugerea orașului Chicago de către Uniunea Sovietică sau a orașului Minsk de către Statele Unite cu detașarea pe care o are un jucător de șah când privește un schimb de pioni. S-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în care este analizată raționalitatea în realism este mai curând prescriptiv decât descriptiv - nu că oamenii de stat se vor comporta cu necesitate rațional, ci că așa ar trebui să facă pentru a-și urmări interesele. Cu alte cuvinte, dacă decidenții vor să conteze în politica internațională, ei trebuie să-și mobilizeze rațional resursele de putere. În cuvintele lui Morgenthau (1985, p. 10), „politica externă ar trebui să fie rațională, ținând cont de scopurile sale morale și practice”. Astfel, ceea ce este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
generat empiric pentru a ajunge la o evaluare a multiplelor alegeri politice rezonabile și prudente; dar este nevoie și de implicare, pentru că opțiunile politice cele mai bune pot fi distinse numai în contextul alternativelor cu care se confruntă un anumit decident și statul său. Încercând să dezvăluie adevărurile practice necesare pentru a face alegeri bune în lumea puterii, obiectivul lui Morgenthau, concretizat în opera sa, reprezintă o deplasare semnificativă a accentului față de cel al lui Machiavelli; în timp ce ultimul era mai interesat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decizii statice și stocastice) etc. Încercăm în continuare să schițăm o tipologie a deciziilor organizațional-manageriale. După gradul lor de complexitate, deciziile organizaționale se împart în simple și complexe. Diferențierea se realizează, în principal, în funcție de numărul de alternative aflate la dispoziția decidentului, semnificația reală a alternativelor, adâncimea modificărilor antrenate de deciziile respective, extensia factorilor implicați în procesualitatea deciziei. Deciziile simple se caracterizează prin: număr mic de alternative disponibile (se optează între 2-3 variante acționale sau între a acționa și a nu acționa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deoarece ea se bazează mai mult pe experiență decât pe analiză, unii manageri nedispunând nici de experiența necesară. Nu de puține ori, în această etapă se comit o serie de erori constând în formularea problemei în termeni de specialitate funcțională (decidenții interpretează problema ca aparținând domeniului lor de specialitate, chiar dacă există și alte perspective justificate), în termeni de soluții (este un salt direct către concluzii care scurtcircuitează procesul decizional), în termeni de simptome (cu accent pe aspectele de suprafață care temporizează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deficitului și a excesului de informații constituie o premisă a cursului următor al procesului decizional. La finalul acestei etape, managerul trebuie să știe dacă problema a fost bine sau prost definită și clarificată. În etapa a treia - dezvoltarea soluțiilor alternative - decidentul trebuie să țintească spre formularea cât mai multor soluții alternative, deoarece aceasta reprezintă o șansă pentru calitatea deciziei. Trebuie evitate falsele alternative, soluțiile schematice ca singurele posibile. Nu-i bine să fie neglijate soluțiile de rezervă. Nici soluția „de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
posibilităților decizionale (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, pp. 640-648). Modele explicativ-interpretative ale deciziei Printre elementele esențiale pe care le implică decizia am putea enumera următoarele: obiectivul sau obiectivele urmărite; problema cu care se confruntă individul sau organizația la un moment dat; decidentul, care poate fi un individ sau un grup, deci cel care urmează să ia o hotărâre pentru soluționarea problemelor apărute și realizarea în condiții optime a obiectivelor propuse; mulțimea alternativelor sau strategiilor, care cuprinde variante posibile de a acționa în vederea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezolvării problemelor și atingerii obiectivelor; mulțimea consecințelor alternativelor, ce poate cuprinde exact atâtea consecințe câte alternative sunt (condiții de certitudine) sau mai multe consecințe pentru fiecare alternativă (condiții de risc, de incertitudine); utilitatea fiecărei consecințe, folosul pe care îl așteaptă decidentul în urma realizării consecințelor. Modul de concepere a fiecăruia dintre aceste elemente, precum și a înlănțuirii lor au condus, în timp, la elaborarea unor modele teoretice, explicativ-interpretative ale procesului decizional. Cei mai mulți autori au gravitat în jurul decidentului, mai exact, al unora dintre caracteristicile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
consecințe, folosul pe care îl așteaptă decidentul în urma realizării consecințelor. Modul de concepere a fiecăruia dintre aceste elemente, precum și a înlănțuirii lor au condus, în timp, la elaborarea unor modele teoretice, explicativ-interpretative ale procesului decizional. Cei mai mulți autori au gravitat în jurul decidentului, mai exact, al unora dintre caracteristicile acestuia. Două dintre ele, și anume raționalitatea și comportamentul decidentului, s-au detașat și au fost incluse prioritar în modelele explicativ-interpretative ale deciziei. Dintre nenumăratele modele teoretice formulate asupra deciziei, vom stărui doar asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste elemente, precum și a înlănțuirii lor au condus, în timp, la elaborarea unor modele teoretice, explicativ-interpretative ale procesului decizional. Cei mai mulți autori au gravitat în jurul decidentului, mai exact, al unora dintre caracteristicile acestuia. Două dintre ele, și anume raționalitatea și comportamentul decidentului, s-au detașat și au fost incluse prioritar în modelele explicativ-interpretative ale deciziei. Dintre nenumăratele modele teoretice formulate asupra deciziei, vom stărui doar asupra a două dintre cele pe care le considerăm esențiale, multe altele fiind practic reductibile la ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dintre nenumăratele modele teoretice formulate asupra deciziei, vom stărui doar asupra a două dintre cele pe care le considerăm esențiale, multe altele fiind practic reductibile la ele. Este vorba despre modelele normative și cele descriptive, ambele raportându-se la raționalitatea decidentului, însă în maniere extrem de diferite. Modelul normativ-rațional al deciziei Acest model mai este cunoscut și sub denumirea de modelul raționalității complete și a fost formulat îndeosebi de economiști, logicieni, statisticieni. Toți aceștia pornesc de la premisa omului economic-rațional, adică a omului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]