157,829 matches
-
cu afganistane! Așa că am luat rețetă și am venit la Chișinău. Cu ce mă ocup? Le predau cursuri cum să se predea. Da, eu ocup la universitate cursul de recunoștință veșnică: „Vecinaia blagodarnosti”. Adică predau modul cum o țară se declară liberă să fie ocupată de cei care au eliberat-o. Cu patru capitole: 1) a elibera pentru a ocupa; 2) a te ocupă cu eliberarea care ocupă; 3) a fi ocupat prin ocupația eliberatorilor și 4) a elibera de ocupațiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
total improbabil: într-un stil jurnalistic, în reproducerea (sau traducerea) unor dialoguri spontane: "actrița Cate Blanchett l-a descris ca fiind dulce precum ciocolata"; Este precum ciocolata - e încântător și minunat și așteptăm să jucăm împreună de mult timp, a declarat actrița" (softpedia.com). În declarațiile unui sportiv, se observă alternanța dintre precum Collina și ca Zidane: "apoi s-a legat de fotbaliști. Jucătorii au pretenția ca noi să arbitrăm precum Collina în ziua cea mai bună. Așa și noi ne
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
lumea literară și cu partidul. Omul care își atribuie schimbare în bine la față a "Scînteii" în anii '60, uită să spună, în memoriile sale, că a fost dat afară de la "Contemporanul" de George Ivașcu, ca incapabil. Cel puțin, așa declara Ivașcu și după ce Dumitru Popescu devenise Dumnezeul culturii române. Cel care, azi, îl face de două parale pe Ceaușescu pentru ultima sa perioadă de acțiune politică, uită însă că a stat alături de personajul pe care îl detestă pînă în ultima
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
în vârstă, și totuși îi linșează lingvistic pe aceștia, vrând parcă să-i desființeze, să-i determine să dispară din viața culturală. Acești tineri, cu gura mereu plină de "Europa" ca de o gumă de mestecat, practică - fără s-o declare - un rasism al vârstei, incompatibil cu spiritul european. Ei cred în tinerețe ca într-o valoare în sine, ceea ce constituie premisa irațională a unor ideologii periculoase. Și, în plus, asemenea unor primitivi, cred că pot deposeda personalitățile de prestigii ca
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
ni se amputează un braț." Diaristul notează cu același tremur în glas că "nu se va putea obișnui vreodată cu o Românie până la Prut." La fel de îndurerat era și E. Lovinescu, aflăm din Agendele lui. Când la 3 iulie 1940, guvernul declară un moment de reculegere, criticul care crezuse în România Mare plânge "ca un copil pe stradă", cutreierat de sentimente funebre: Materializarea unei îngropăciuni." Curând, vine rândul Transilvaniei. P. M. e revoltat de reacția pasivă a guvernanților români în privința "arbitrajului" de la Viena
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
era de fapt una de la epic la liric, fiindcă ea însăși era prea lirică pentru a construi o intrigă paluzibilă. Deși Galsworthy, marele arhitect al convenției romanești, a fost contemporan cu ea, lumile lor nu se întretaie nicicum. Virginia Woolf declară sus și tare că romanul nu are nevoie de "love interest" (sintagmă greu de tradus și esențială lungii tradiții a basmului, cum am numit pre-modernismul); că viața e o "aură luminoasă", adică nu e guvernată de o cronolgie tradițională, de
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
era o seară de primăvară, mirosea a flori de salcâm, televiziunile ne arătau reportaje cu noi teritorii ocupate de "aviară", inși în salopete albe năvălind prin curți și cotețe, pe la aragazuri și frigidere... În seara zilei de 22 mai se declară carantină în sectorul 2 al capitalei, în dimineața zilei de 23 se renunță la ea... Tot felul de specialiști vorbesc la Telejurnale cu mare siguranță despre fenomen, spunând nimic; pe toate canalele de televiziune se fac declarații: Primul ministru, miniștrii
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
pe Pro Tv, în aceeași seară de duminică, fapt care întărește conceptul haralampyan conform căruia cine se aseamănă se adună la Pro Tv-ul "Vacanței Mari" (v. cazul M.Geoană, președintele "celui mai mare partid din opoziție", cum îi place să declare oricui îi apare în față cu o cameră de filmat în mână, confundându-l cu un reporter tv. Ș.a.) Ce spuneam? A, despre rating? Lasă, mai vorbim... MINIȘTIRILE RUBRICII l Într-un reportaj tv, domnul ministru Flutur înfuleca pofticios și
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
cu pomi bătrâni, dar fără frunze. E strada Domnească. îmi dau seama, fiindcă pe dreapta apare firma... (neclar, n.n.). Agitație mare, Lumea strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
umane să se aplatizeze în timp. Numai că orice ierarhie, fiind o eșalonare pe verticală a diferențelor omenești, reprezintă implicit o sursă a discriminărilor umane. Iar calea cea mai sigură de a ataca o astfel de ierarhie este să te declari o victimă a constrîngerilor pe care ea ți le-a impus. Și atunci, ca reacție compensatorie față de nedreptatea coercitivă la care ai fost supus, autoritățile politice fie vor desființa ierarhia în cauză, fie vor crea o ierarhie paralelă a cărei
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
cu Vladimir Tismăneanu în care i-a cerut scuze acestuia, explicație care există, au apărut și aceste atacuri împotriva lui Tismăneanu. În afară de asta, însă, există la noi o mare competiție pentru ștampilarea comunismului. Cei care au făcut-o pînă acum, declarînd nociv comunismul autohton, își simt primejduită expertiza de o eventuală și posibilă condamnare a comunismului din partea comisiei condusă de Vladimir Tismăneanu. Altfel zis, dacă nu avea mandat prezidențial, lui Tismăneanu nu i s-ar fi inventat un trecut pe care
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții...” - ieri, pentru a strigă: “Stalin și poporul rus libertate/ne-au adus...”, azi, pentru a slavi Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
împotriva intelectualilor? “Oameni de bine”, în realitate securiști sadea, îi însoțeau pe mineri la sediile partidelor democrate pe care le-au devastat, răscolind orașul în căutarea liderilor opoziției pentru a-i lichidă fizic. În legătură cu venirea minerilor în Capitală, iată ce declară într-o scrisoare de protest publicată în anul 1977 Ilie Torsan, președintele executiv al Confederației Miniere: “...Două garnituri de tren au dus în noapte de 13 spre 14 iunie 13-15 IUNIE 1990 TREI ZILE CARE AU CUTREMURAT ȚARĂ În memoria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tratați astfel: 360 contuzionați în urma loviturilor, 55 tăiați, 16 împușcați, 76 cu fracturi ale membrelor și coastelor. Localizarea vătămărilor corporale: 293 lovituri la cap și gât, 180 la mâini și picioare, 80 la torace și abdomen, etc. Deși au fost declarate ucise numai 7 persoane, în Dosarul Mineriadei Nr. 75P98, 76 și 77, scrie că “există un rest de 60 sau 100 de morti care nu au putut fi identificați la Cimitirul Straulesti 2”. Nici nu puteau fi identificați, deoarece actele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fi identificați la Cimitirul Straulesti 2”. Nici nu puteau fi identificați, deoarece actele lor de identitate au fost sustrase la Institutul Medico-Legal și distruse de agenții care au participat la atrocități. La timpul respectiv Departamentul de Stat al Statelor Unite a declarat: “Acțiunile autorizate de Președintele Iliescu și guvernul său au lovit în inima democrației române”. Fenomenul Piața Universității este acum istorie. El face parte din convulsiunile unei epoci bulversate de scenariile prin care eșalonul 2 al PCR împreună cu anumite structuri ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au inventat tot felul de întâmplări cu Zavaidoc și Cristian Vasile, desi nici unul nu a fost luat de poliție și interogat. Cum acea țiganca, la rândul ei, cântă romanța Zaraza, cei care au recunoscut-o, neștiindu-i numele adevărat, au declarat că-i „ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu afganistane! Așa că am luat rețetă și am venit la Chișinău. Cu ce mă ocup? Le predau cursuri cum să se predea. Da, eu ocup la universitate cursul de recunoștință veșnică: „Vecinaia blagodarnosti”. Adică predau modul cum o țară se declară liberă să fie ocupată de cei care au eliberat-o. Cu patru capitole: 1) a elibera pentru a ocupa; 2) a te ocupă cu eliberarea care ocupă; 3) a fi ocupat prin ocupația eliberatorilor și 4) a elibera de ocupațiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
eprubetă). Orice altă definire a începutului vieții este nefondată. (Unii susțin că ea ar începe o dată cu infiltrarea embrionului în uter).<footnote Pius Stossel, op. cit., p. 139. footnote> Un număr de 92 de profesori ai facultăților de medicină din Tesalonic au declarat în 1986: Ca factori responsabili, profesori universitari și medici, declarăm: omul există ca om din clipa conceperii și până în clipa morții sale biologice. De aceea, în orice moment din viața lui, dacă are loc o intervenție în supraviețuirea sa, aceasta
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
susțin că ea ar începe o dată cu infiltrarea embrionului în uter).<footnote Pius Stossel, op. cit., p. 139. footnote> Un număr de 92 de profesori ai facultăților de medicină din Tesalonic au declarat în 1986: Ca factori responsabili, profesori universitari și medici, declarăm: omul există ca om din clipa conceperii și până în clipa morții sale biologice. De aceea, în orice moment din viața lui, dacă are loc o intervenție în supraviețuirea sa, aceasta este considerată omucidere<footnote Mitr. M. Kalamaras, op. cit., p. 14
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Bucureștii erau în frigurile așteptării. În fiecare ceas se citeau știrile de pe câmpul de luptă. Lumea era plină de griji și cei mai mulți nutreau puțină nădejde, știind puterea armată a Germaniei, care și ea fu nevoită, fiind alături de Austro-Ungaria, să ne declare războiul. Veștile erau tot mai laconice, și într.o seară ne pomenirăm cu „zeppelinul” deasupra capitalei. Clopotul cel mare al Mitropoliei vesti cel dintâi primejdia, dar prin case se stinseră luminile. Fiecare se refugiază prin pivniți sau subsolurile caselor. Noi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
se bucura de un mod mai măreț de a percepe prezența lui Dumnezeu. Deci, pe de o parte, Dumnezeu satisface sufletul. Dar eshatologia Sfântului Grigorie este rezumată într-un paradox, acela că satisfacția noastră nu va fi niciodată satisfăcută. După cum declară în De vita Moysis: „Aceasta este vederea adevărată a lui Dumnezeu: să nu fii niciodată satisfăcut în dorința de a-L vedea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Viața lui Moise, II. 239; cf. Kathryn Rombs, op. cit., p. 292. footnote>. Fără
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu Basarabia pare a se îndepărta și mai mult decît în urmă cu cîțiva ani, cînd a devenit improbabilă, odată cu alegerea lui Voronin. Nu m-aș mira dacă o parte însemnată a concetățenilor mei de dincoace de Prut se vor declara mulțumiți că s-au pus vize pentru moldovenii de dincolo. Nu e o reacție strict românească. În Ungaria există destui băștinași care nu vor să audă de frații lor din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
acceptînd, însă, fără prea multe regrete, celălalt establisment, cel al ordinii și al dictaturii proletare. O altă categorie, cum este cea reprezentată de Vida Geza (luptător în Spania) sau de Vasile Kazar (proaspăt eliberat de la Auschvitz), îi privește pe oamenii declarați de stînga, pe militanții, apărătorii și promotorii valorilor, e drept, incerte, ale ordinii comuniste, dar și pe cei care văd în comunism și în armatele sovietice salvatorii indiscutabili ai unei umanități amenințate brutal de către extremismele criminale de nuanță fascisto-nazistă. Cea
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
a tatălui său, Grigore Ruscanu, către sine. O cerere imperioasă de a scoate bani din casa societății pentru a plăti o datorie la jocul de cărți. Fiul crede că e un contra-șantaj, dar Sinești recurge la o lovitură de efect: declară că e mîndru că un om precum Grigore Ruscanu i-a dat o dovadă de încredere absolută și o restituie urmașului, fără pretenții. Personajele lui Ionel Teodoreanu scriu scrisori ca nebunele. Scriu pagini întregi. Mai dau și telegrame pe deasupra. Toate
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
bați, că iar am luat un doi la geografie... Că lu' mami i-i milă... - Da? Așa a spus? l-a întrebat prietenul, ia cheam-o aici pe mumă-ta... Iar vocea lui semăna cu a lui Miron Mitrea când a declarat, în duminica alegerilor, unui reporter de televiziune: ,- Din '92 până azi m-a durut în spate de toate, da' acum mă doare-n piept..." - Îl cred, fin'că e junghiul nealegerii în funcția de secretar general al PSD, ne-a
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]