1,307 matches
-
Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic, română este cu siguranță o limbă romanica: ea are în comun cu limbile surori un vocabular latin moștenit, neologizarea orientată spre latină, restrîngerea declinărilor - realizată doar parțial în română - formarea articolelor, formarea de clitice, dezvoltarea unei morfologii a verbului, o sintaxa a propoziției de-a lungul axelor subiect-predicat-complement și predicat-subiect-complement. Din punct de vedere tipologic, română este însă, deopotrivă - spre deosebire de celelalte limbi romanice - o
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbului, o sintaxa a propoziției de-a lungul axelor subiect-predicat-complement și predicat-subiect-complement. Din punct de vedere tipologic, română este însă, deopotrivă - spre deosebire de celelalte limbi romanice - o limbă balcanică: ea are în comun cu limbile neromanice bulgară și albaneză folosirea unei declinări minimale, postpunerea anumitor articole, construcția viitorului cu verbul auxiliar a voi, substituirea infinitivului prin construcții conjunctivale"223. 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica Existența macro-familiilor poate fi rezultatul unei origini comune extrem de vechi a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
154, geto-dacă 151, 253, traco-dacă 149, 150, 156, 253, 298 daic 121, 123, 189, 192 dakota 253, 334 dalmata 149, 154, 155, 253, 254 daneză 98, 104, 145, 162, 254, 263, 288, 321, 322, 323, 344, 345 dăsa 151, 152 declinare 92, 93, 118, 307 dene-caucaziană 121, 122, 192, 218, 219, 220 derivare 53, 178, 212, indice de ~ 63 desemnare 28, 34, 99, hermeneutica ~arii 99 determinant 155, 178, 187, ~ congruent de relatie 57, 128, ~ definit 91, ~ indefinit 91, topica determinat-
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
evita angajarea, precizarea responsabilităților" (Zafiu 2007: 36). Analizând limbajul politic actual reflectat în presă, Rovența-Frumușani (2005: 142) subliniază felul în care "structura sintactică [...] poate influența orientarea argumentativă a discursului [...] prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici", ca "modalitate curentă de declinare a responsabilității". Pentru menționarea construcțiilor pasive și impersonale ca trăsături specifice limbii de lemn, v. Thom 1993: 44, passim; Slama-Cazacu 1991, 2000, 2003 și alții; pentru efectul opacizant al acestora, v. Teodorescu 2000. 29 Despre elementele și caracteristicile acesteia, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
membri ai sectei și-au abandonat credința în timpul acelei perioade, reformularea sistemului lor de gîndire fiind cauzată, în acest caz, de o mai mare izolare față de grup. Plecînd de la acest caz clinic, înțelegem că, pentru a se menține, reprezentările presupun declinarea, succesivă sau paralelă, a mai multora dintre funcțiile lor. 8. Fatalitatea stereotipurilor și ideologia "publicului larg" Relațiile de discriminare interetnică sînt exemple triste ale acestei tautologii și ale "bîlbîielilor" inerente stereotipurilor și ale formelor de "cunoașteri" și credințe pe care
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
jurnalul lui Zerlendi cuprinde ceea ce lipsește din Yoga - după cum spune Eliade: propriile experiențe trecute sub tăcere. Dar Zerlendi Începuse studiul sanscritei În același mod (care nu prea Îngăduie variațiuni) ca Eliade, la București și Calcutta 2: cu multe caiete de declinări și cu traducerea unor texte din Hitopadeïa și Pañcatantra: „Zeci de maculatoare de acest fel, acoperite până la ultima filă cu exerciții, traduceri, conjugări și declinări sau traduceri” (47). Naratorul va reveni a doua zi pentru explorări suplimentare, amintindu-și nocturn
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu prea Îngăduie variațiuni) ca Eliade, la București și Calcutta 2: cu multe caiete de declinări și cu traducerea unor texte din Hitopadeïa și Pañcatantra: „Zeci de maculatoare de acest fel, acoperite până la ultima filă cu exerciții, traduceri, conjugări și declinări sau traduceri” (47). Naratorul va reveni a doua zi pentru explorări suplimentare, amintindu-și nocturn de propriile experiențe - de aici Încolo nuvela poartă și experiența anamnezei- și Întrebându-se „ce forță de dincolo l-a mânat pe doctor la un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
gramaticale în realizarea planului semantic al flectivului. Se disting în primul rând trei grupuri de clase lexico-gramaticale: 1. clase lexico-gramaticale cărora le este proprie flexiunea după gen, număr și caz; sunt unități lexicabile declinabile; flexiunea lor este numită, de altfel, declinare: substantivul, adjectivul, pronumele; substantivul cunoaște și categoria determinării 3; 2. clase lexico-gramaticale cărora le este proprie flexiunea, numită de regulă conjugare, după categoria gramaticală a timpului: verbul; 3. clase lexico-gramaticale cărora le este proprie categoria gramaticală a intensității: adverbul și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
descriu în mod concret perspectiva din care se realizează diversificarea „obiectelor” denumite: Costin cel mic/Costin cel mare; Tudor de azi/Tudor de ieri. CLASE FLEXIONARE DE SUBSTANTIVETC "CLASE FLEXIONARE DE SUBSTANTIVE" Gramatica tradițională distribuie substantivele limbii române în trei declinări, având în vedere terminația de nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tudor de azi/Tudor de ieri. CLASE FLEXIONARE DE SUBSTANTIVETC "CLASE FLEXIONARE DE SUBSTANTIVE" Gramatica tradițională distribuie substantivele limbii române în trei declinări, având în vedere terminația de nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio, flamingo). Declinarea a III
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio, flamingo). Declinarea a III-a: substantive terminate în e, aparținând la toate cele trei genuri: carte, frate, pronume. Tipuri de flexiunetc "Tipuri de flexiune" Clasificarea tradițională rămâne nesemnificativă și nefuncțională, întrucât nu reflectă raportul dintre clasa morfologică a substantivului și desfășurarea flexiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frate, pronume. Tipuri de flexiunetc "Tipuri de flexiune" Clasificarea tradițională rămâne nesemnificativă și nefuncțională, întrucât nu reflectă raportul dintre clasa morfologică a substantivului și desfășurarea flexiunii. Noua ediție a Gramaticii Academiei, pornind de la diferite tipare flexionare, distinge zece clase de declinare, identificate prin alomorfele afixelor de caznumăr. (vo.I, pp.87-89) Dintr-o perspectivă similară, pe baza raportului dintre clasa morfologică a substantivului și desfășurarea flexiunii, Paula Diaconescu 10, a identificat patru tipuri de flexiune, cu diferite subclase, diferențiate prin opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiunii, Paula Diaconescu 10, a identificat patru tipuri de flexiune, cu diferite subclase, diferențiate prin opoziția de dezinențe singular/plural, nominativ. Cele patru tipuri de flexiune se disting între ele prin numărul temelor omonime și prin raporturile dintre ele în declinarea nearticulată a substantivelor, la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ (cele mai generale), singular și plural. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Substantivele prezintă două (trei) forme în desfășurarea opozițiilor dezinențiale; se cuprind aici substantivele feminine din declinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
declinarea nearticulată a substantivelor, la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ (cele mai generale), singular și plural. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Substantivele prezintă două (trei) forme în desfășurarea opozițiilor dezinențiale; se cuprind aici substantivele feminine din declinarea I și o parte din declinarea a III-a: Tema 1 - prezintă omonimia N.Ac., singular: casă, arătură, stea, mușama, zi, carte Tema 2 - prezintă omonimia G.D., singular = N.Ac.G.D., plural: case, stele, mușamale, arături, cărți Substantivele care au
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominativ, acuzativ, genitiv și dativ (cele mai generale), singular și plural. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Substantivele prezintă două (trei) forme în desfășurarea opozițiilor dezinențiale; se cuprind aici substantivele feminine din declinarea I și o parte din declinarea a III-a: Tema 1 - prezintă omonimia N.Ac., singular: casă, arătură, stea, mușama, zi, carte Tema 2 - prezintă omonimia G.D., singular = N.Ac.G.D., plural: case, stele, mușamale, arături, cărți Substantivele care au cazul vocativ prezintă două situații: • Vocativul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
4. Ø/le: stea/stele, mușama/mușamale, zi/zile Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Substantivele prezintă tot două forme în cursul flexiunii, dar cu o altă distribuire a omonimiilor; se cuprind aici substantivele masculine și neutre din declinările a II-a și a III-a: Tema 1 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., singular: student, codru, ateu, frate, templu, careu, atu, consiliu; Tema 2 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: studenți, codri, atei, frați, temple, careuri, atuuri, consilii. La
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semne 7. -u/uri: careu/careuri 8. -Ø/ă: ou/ouă Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Substantivele prezintă o singură formă, pentru toate cazurile la singular și plural; se cuprind aici substantive masculine, feminine și neutre din declinarea a III-a și substantive masculine din declinarea a II-a. Sub aspectul dezinențelor, omonime, substantivele se înscriu în două clase flexionare: 1. -e/e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ă: ou/ouă Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Substantivele prezintă o singură formă, pentru toate cazurile la singular și plural; se cuprind aici substantive masculine, feminine și neutre din declinarea a III-a și substantive masculine din declinarea a II-a. Sub aspectul dezinențelor, omonime, substantivele se înscriu în două clase flexionare: 1. -e/e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Substantivele prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexionare: 1. -e/e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Substantivele prezintă trei forme în cursul flexiunii; se cuprind aici substantive masculine și feminine din declinarea I și declinarea a III-a, ca o a doua variantă flexionară. Tema 1: prezintă omonimia N.Ac., singular: vreme, treabă, tată, papă, pașă Tema 2: prezintă omonimia G.D., singular: vremi(i), tate(i), pape(i), pașe(i) Tema 3
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Substantivele prezintă trei forme în cursul flexiunii; se cuprind aici substantive masculine și feminine din declinarea I și declinarea a III-a, ca o a doua variantă flexionară. Tema 1: prezintă omonimia N.Ac., singular: vreme, treabă, tată, papă, pașă Tema 2: prezintă omonimia G.D., singular: vremi(i), tate(i), pape(i), pașe(i) Tema 3: prezintă omonimia N.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Există un număr, restrâns, de verbe cu dublă tranzitivitate (directă). Pentru întregirea câmpului lor semantico-sintactic, acestea cer două complemente directe. Fiecare fixează câte o limită desfășurării relației dintre verbul regent și celălalt complement: pe toți ș+ umanț Profesorul a ascultat declinarea ș- umanț Intră în această categorie mai multe verbe ilocutive: a anunța, a întreba, a ruga, a sfătui și „didactice”: a asculta, a examina, a învăța: „Mă rogi c-un surâs și cu dulce cuvânt / rost să fac de semințe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensurilor. Ca să marcheze diferența acestui tip de organizare a limbajului, Herder invocă modelul dicționarului ("limba rămâne un simplu dicționar"34). Dicționarul reprezintă un mod de structurare a materiei lingvistice care privilegiază densitatea lexicală brută înaintea oricărei forme de raționalizare prin declinare sau conjugare. Și pentru că geniul francez cuprinsese aceste forme de articulare rațională a unităților lexicale în sfera gramaticii, Herder nu va ezita să stabilească un raport de opoziție: "Pentru că orice gramatică nu e altceva decât o filosofie a limbajului și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
găsește pretutindeni. Heliade Rădulescu o întâlnește la jurnaliști, gramaticieni, literați sau la vorbitorii de rând, toți sunt pentru el Sarsaili. Dar să-i numească astfel, să spună fiecăruia "Sarsailă" ar fi monoton și ineficient. Criticul va căuta deci modalități de declinare și, în același timp, de identificare a unei atitudini generale, de transformare a numelui propriu într-o categorie universală. Îl găsim ca adjectiv: "entuziasmul său sarsailesc"25; ori ca substantiv: "Frica de Drăgani oare m-a făcut să le dau
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideală a națiunii, de dincolo de orice putere creatoare, a fost înlocuită cu o realitate generată printr-un act subiectiv al invenției. Schematizând, universul de referință al genialității în cultura română a devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare a unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a fost abandonul unei lumi populate de genialități rizomice, în favoarea regimului de exclusivitate a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]