2,757 matches
-
Aspecte ale comunicării la deficienții de auz prof. Rotaru Ana prof. Leahu Daniela prof. Lificiu Laura Grup Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași Deficiența de auz este gravă nu atât prin tipul, forma de manifestare și gradul pierderii de auz, cât mai ales prin înfluențele negative pe
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
atât prin tipul, forma de manifestare și gradul pierderii de auz, cât mai ales prin înfluențele negative pe care le are asupra proceselor de percepere a sunetelor necesare formării și dezvoltării normale a vorbirii, a limbajului și a gândirii copilului deficient de auz. Dacă audiologia medicală se axează mai mult pe partea de recuperare a deficitului de auz ca afecțiune medicală, audiologia educațională se axează mai mult pe partea de înlăturare sau ameliorare a efectelor ce derivă din acest deficit prin
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor în dezvoltarea psihică a copilului neauzitor comparativ cu cel auzitor. Scopul educativ principal în activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii deficienți de auz intenționează de a asigura
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Scopul educativ principal în activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii deficienți de auz intenționează de a asigura fiecărui copil un limbaj sigur, prin cuvinte și semne, care să-i asigure comunicarea eficientă și adaptativă la mediul în care trăiește. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii deficienți de auz intenționează de a asigura fiecărui copil un limbaj sigur, prin cuvinte și semne, care să-i asigure comunicarea eficientă și adaptativă la mediul în care trăiește. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative pentru a transmite un mesaj, pentru ca acesta să fie înțeles. Termenul de „comunicare totală” desemnează o anumită metodă de comunicare în care labiolectura, auzul rezidual, vorbirea, scrierea, dactilemele și limbajul
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
strategii asemănătoare de codificare și decodificare a propozițiilor, de interpretare a sensului. Dactilemele reprezintă un sistem de semne în care fiecărei litere a alfabetului îi corespunde un anumit semn. Ele sunt o reprezentare a literelor prin folosirea mâinilor. În viața deficienților de auz un rol important îl are și labiolectura (citirea de pe buze), care compensează într-un fel lipsa auzului. Labiolectura este o abilitate care se învață. Cu cât auzul este mai deficitar, cu atât labiolectura devine mai importantă. Mijlocul predominat
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
mai importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico-gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, în condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz își însușesc limbajul sonor în condiții cu totul greoaie. Ei comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
auz își însușesc limbajul sonor în condiții cu totul greoaie. Ei comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime corect în / și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico-gestual în limbajul verbal, scris
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales în cazul nominativ sau acuzativ; • Existența unui decalaj evident între vocabularul activ și cel pasiv, între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența flexiunilor verbale; • Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum am văzut, elevii deficienți de auz, comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Inconvenientul cel mai evident însă în privința însușirii limbajului verbal
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Inconvenientul cel mai evident însă în privința însușirii limbajului verbal este generat de lipsa auzului, calea normală de recepționare a vorbirii model. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității, stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
personalității, stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal în formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în formarea și dezvoltarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și universului propriu interior
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
o compensare de tip mixt -organico- funcțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate.
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Particularități ale stilurilor de predare și învățare la elevii cu deficiențe de auz profesor psihopedagog Ioana Șerban Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1.1 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii auzitori Există trei tipuri de abordări ale stilului de învățare, care au fost frecvent raportate în literatura de specialitate: tipurile psihologice, abordările cognitive și abordările social-interactive. În legătură cu cercetările
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
de învățare și modalitățile principale de predare sunt parte a unei ecuații complicate de predicție, astfel încât există nevoia examinării concomitente a stilurilor de predare și a celor de învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
ecuații complicate de predicție, astfel încât există nevoia examinării concomitente a stilurilor de predare și a celor de învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, în cadrul cercetării lor, că elevii
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, în cadrul cercetării lor, că elevii deficienți de auz care prezintă un stil cognitiv independent de câmp, utilizează mai eficient strategiile de memorare la activitățile de citire, lectură și au performanțe mai bune la testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
de citire, lectură și au performanțe mai bune la testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat în Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi în cadrul actului de învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de învățare în cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare. Kluwin & Lindsay (1984) au examinat relația dintre anumite metode și comportamente prezente în actul de predare și măsura în care elevii deficienți de auz au o percepție pozitivă asupra mediului instructiv-educativ. S-a
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare. Kluwin & Lindsay (1984) au examinat relația dintre anumite metode și comportamente prezente în actul de predare și măsura în care elevii deficienți de auz au o percepție pozitivă asupra mediului instructiv-educativ. S-a dovedit că elevii care au arătat o atitudine pozitivă față de acest mediu aveau mai degrabă profesori care se angajau mai puțin în monitorizarea permanentă a situațiilor de învățare, care
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
erau dispuși să acorde atenție unui elev până în momentul în care acel elev a înțeles sarcina și a căror structură de predare era orientată pe recompensa îndeplinirii unei sarcini. Lang, McKee & Conner (1993) au găsit diferențe semnificative în ceea ce privește percepția elevilor deficienți de auz și cea a profesorilor lor în legătură cu anumite caracteristici de predare-învățare și importanța acestor caracteristici în însușirea de către elevi a conținutului activității predate. Diferențe semnificative au fost observate între percepția elevilor și a profesorilor pentru 16 dintre cele 32
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
elevilor și a profesorilor pentru 16 dintre cele 32 de caracteristici de predare-învățare folosite de autori în această cercetare. Asemenea diferențe își găsesc explicația în faptul că profesorii pun un mai mare accent pe acele strategii instructiv-educative pe care elevii deficienți de auz nu le pot integra în stilul lor de învățare. Lang, Dowaliby & Anderson (1994) au analizat 839 de situații critice care descriau eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori prin interviuri cu 56
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
pot integra în stilul lor de învățare. Lang, Dowaliby & Anderson (1994) au analizat 839 de situații critice care descriau eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori prin interviuri cu 56 de elevi de liceu deficienți de auz. Situațiile menționate cel mai frecvent în legătură cu eficiența predării au fost cele legate de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]