1,357 matches
-
fiii dacilor”, este jertfit la altarul aflat lângă Sfinxul din Bucegi. Nemulțumit de răspunsul dacilor, Domițian trimite armata romană către Sarmizegetusa. Generalul Fuscus ordonă legiunilor de la Rin comandate de Severus, aflate în avangardă, să-i atace pe daci într-un defileu, dar acestea cad într-o ambuscadă și se retrag, iar Severus este rănit și rămâne pe câmpul de luptă. Pentru a-și ascunde greșeala de a trimite o legiune la luptă pe un teren nepotrivit, Fuscus afirmă că ideea atacului
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
realizată de un regizor debutant și entuziast. Sunt reprezentate scene tari cu impact puternic la public precum mișcarea „maiestuoasă și inexorabilă” a armatei romane când asediază o cetate, ploaia de bolovani și de săgeți aruncată de daci asupra romanilor în defileu, jertfirea tânărului Cotiso, sărbătorirea sacrificiului de către daci sau decimarea de către generalul Fuscus a legiunii înfrânte. Ioan Lazăr a considerat că Nicolaescu a dorit să pună accentul pe partea epică a poveștii în dauna unei tratări estetizante a faptelor istorice. Desfășurarea
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
o porțiune de aproximativ 12 km de drum pavat cu piatră. a cărei origine este controversată. Etichetat ca fiind fie o porțiune comună cu vechiul drum comercial a unui drum roman, fie un drum medieval sau grăniceresc, traseul său este: Defileul Bârgaului - DN 17- Fața Prislopului - Dosul Zâmbroaiei - Culmea Tășăuleasa - Culmea Opcioara - Ilița Corchii - Iliuța Calului - Măgura Calului - DN17 - . Stratul de piatră este distrus în mai multe zone, fie de eroziune, fie datorită folosirii ca și cale de transport forestieră. Drumul
Pasul Tihuța () [Corola-website/Science/311451_a_312780]
-
de câteva etaje. Spre nord se situează Palatul reginei Izabela bogat împodobit cu sculpturi renascentiste. Remarcabil este balconul păstrat intact până în zilele noastre și care poartă tot numele suveranei de odinioară. Din cetate se deschide o priveliște minunată atât către defileul Mureșului cât și spre câmpia Aradului.
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
se vărsau inițial în lacul glaciar Wisconsin care exista în partea centrală a actualului stat Wisconsin. În urmă cu 15000 de ani, datorită încălzirii climei, barajul de gheață care mărginea lacul s-a rupt, ducând la inundații masive, la crearea Defileului Wisconsinului (Wisconsin Dells) și la unirea cursului superior cu cel inferior al râului. Prima explorare documentată a râului Wisconsin de către europeni a avut loc în 1673, când francezii Jacques Marquette și Louis Jolliet au navigat în canoe de la Lacul Michigan
Râul Wisconsin () [Corola-website/Science/312980_a_314309]
-
a fost determinată de poziționarea sa geografică în partea de sud a Transilvaniei, la intrarea în defileul Oltului și la confluența a trei regiuni istorice: Mărginimea Sibiului, Țara Loviștei și Țara Făgărașului. Această amplasare a făcut ca Racovița să beneficieze de toate avantajele includerii sale la începutul secolului al XV-lea în „Scaunul filial al Tălmaciului”, unitate
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
pe la „Portișoară”, pe „Dealu Humelor”, precum și pe „Șanțu Săghișului”. Satul a fost evacuat de către trupele române după ce în noaptea de 15/16 septembrie 1916, ostașii Diviziei 13 infanterie au dus lupte grele pentru a acoperi retragerea Diviziei 23 infanterie prin defileul Turnu Roșu. Satul a rămas astfel sub ocupație, suportând ca represalii sechestrarea unor bunuri, obligarea locuitorilor la corvezi și încartiruiri. De tema represaliilor, juristul Victor Florianu și protopopul Valeriu Florianu, urmat de fii săi, Ovidiu și Liviu, au luat drumul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România. Peșteră se află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
Quettingen și Lützenkirchen sunt 47.000 de locuitori. Prima atestare istorică a localității datează din anul 1209, unde se menționează așezarea „Quettigheim”, mai târziu „Uphoven” (1264). Numele Opladen ar provine din „Upladhin” (1168), ("în dialect belgo-westfalic: up = sus, slade = Vale, Defileu"). Opladen în Evul Mediu are o judecătorie proprie. In documentele religioase Opladen și Bergisch Neukirchen este amintit la data de 19 august 1223 într-un document papal a papei Honorius III, în care se aminresc proprietățile și privilegiile lui St
Opladen () [Corola-website/Science/310030_a_311359]
-
condus pe turcii oguzi în luptele pentru cucerirea unor teritorii. Principalul scop și idealul eroilor și-au găsit propria reflectare într-o epistolă trimisă oguzilor Beylegan și Salur Kazan, comandantul oastei, de către unul din eroii dastanului, Begil, la trecerea prin defileul Dokuz tümen din Gürgistan: „"Neapărat, dar neapărat, Kazan bey să vină la mine. Dacă nu vine, țara se va destrăma, va pieri, fecioarele și nurorile mele au fost înrobite, să afle"”. Cercetătorul Osman Fikri Sertkaya, de la Universitatea din Istanbul, a
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
cu orașul Jibou, spre nord cu comuna Băbeni, la sud-est cu comuna Lozna, în sud cu comunele Cristolț și Gârbou, iar la sud-vest cu comuna Bălan. Numele comunei își are originea în configurația morfologică a locului (în slavă "surduc" înseamnă defileu, trecătoare, vale strâmtă cu versanți repezi și prăpăstioși). Surduc este punctul de trecere spre est sau vest prin defileul văii Someșului și totodată o cale de acces spre Valea Gârboului, Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
Gârbou, iar la sud-vest cu comuna Bălan. Numele comunei își are originea în configurația morfologică a locului (în slavă "surduc" înseamnă defileu, trecătoare, vale strâmtă cu versanți repezi și prăpăstioși). Surduc este punctul de trecere spre est sau vest prin defileul văii Someșului și totodată o cale de acces spre Valea Gârboului, Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată în partea central-estică a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș. Se află
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
muntoasă, formează numeroase praguri și cascade. Cel mai impresionant sector al său se găsește în Podisul Columbia, unde fluviul a săpat un canion adânc. Un alt sector interesant poate fi întâlnit la traversarea Muntilor Cascadelor, unde aceasta a dat naștere defileului numit Columbia Gorge. Panta accentuată în combinație cu debitul mare al apei 8470 m³ la vărsare creează condiții ideale pentru construirea de baraje și de hidrocentrale. Pe cursulfluviului au fost ridicate unsprezece astfel de construcții. În ciuda prezenței barajelor, Columbia este
Columbia (fluviu) () [Corola-website/Science/310776_a_312105]
-
Neuschwanstein cu ocazia aniversării de către ea a vârstei de 60 de ani. Prin 1886, structura externă a palatului a fost cea mai mare parte terminată. În același an, Ludovic a înlocuit primul pod "Marienbrücke", ce fusese construit din lemn peste defileul Pöllat cu o construcție de oțel. În ciuda dimensiunii sale, Neuschwanstein nu avea spațiu pentru curtea regală, dar conținea doar încăperile private ale regelui și camerele servitorilor. Clădirile din curte aveau mai degrabă rol decorativ decât scop rezidențiale: palatul era destinat
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită. Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Munților Maramureș, un defileu săpat în masa șisturilor cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și graniță, se află o
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
maramureșeană, fiind mărginită la est de treapta unor munți de mică înălțime, care formează bordura marilor înălțimi ale Munților Maramureșului. La est culoarul este dominat de culmea Vișeului, iar în apropiere de vărsarea Vișeului în Tisa, valea se îngustează în defileu. Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăște din Muntele Ignătescu. Aceasta are un mare potențial oferind componentele esențiale ale ambianței umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie. Orașul are o poziție geografică situată
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
află pe agenda de lucru a autorităților publice centrale. O altă posibilitate o reprezintă participarea mai activă a orașului în cadrul Euroregiunii "Siret-Prut-Nistru" și aplicarea la programul "Bună Vecinătate" cu partenerii din România. Orașul Nisporeni este situat în cel mai mare defileu al Republicii Moldova, pe câteva coline, de-a lungul râului Nârnova, afluentul Prutului. Locația geografică a orașului este: 47°5′N 28°11′E. Orașul se află într-o zonă pitoreasca din Codrii Moldovei în partea de vest a Republicii Moldova, la
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
Trinca, la sud-est - Fetești, la sud - Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
sud - Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este reprezentat de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este reprezentat de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare, diatomee care au format recife - mărturii ale întinderii Măriii Sarmatice și Tortoniene peste acest ținut. Pe versanții acestor stânci
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de-a lungul rîulețului Cușmirca în partea inferioară (afluientul drept al rîului Nistru cu lungimea de 24 km) și include în componența sa ocolul silvic Șoldănești, Climăuți, parcele 5-9; Socola, parcele 10-11; Pridnestrovscoe, parcela 1. Un deosebit interes prezintă porțiunea defileului situat în partea de jos a rîulețului, cu apă mai multă și viteza mult mai mare, care are o lungime de circa 10 km, defileul avînd o adîncime de 150-200 m. Pe această porțiune rîulețul Cușmirca de două ori intersectează
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
Șoldănești, Climăuți, parcele 5-9; Socola, parcele 10-11; Pridnestrovscoe, parcela 1. Un deosebit interes prezintă porțiunea defileului situat în partea de jos a rîulețului, cu apă mai multă și viteza mult mai mare, care are o lungime de circa 10 km, defileul avînd o adîncime de 150-200 m. Pe această porțiune rîulețul Cușmirca de două ori intersectează lanțul de stînci formate de Marea Sarmatică, care se dezgolesc atît în partea stîngă, cît și în partea dreaptă (“Țiglău” și “Movila”), evidențiind stîncile pitorești
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
stîngă, cît și în partea dreaptă (“Țiglău” și “Movila”), evidențiind stîncile pitorești aproape abrupte cu forme ciudate. Stîncile au forme ciudate, și uneori se apleacă mult deasupra capetelor oamenilor, iar alteori tăinuind deschizători de grote și peșteri aproape inaccesibile. Fundul defileului este îngust, cu multe praguri, are o lățime mai mare (600-700m) în partea de sus (spre vest de “Țiglău”), unde rîulețul cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
reședința și totodată cel mai mare sat al comunei Tătărăuca Veche, situat în raionul Soroca, Republica Moldova. Tătărăuca Veche se află în partea de nord-vest a raionului Soroca la 2 kilometri de la râul Nistru. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]