1,088 matches
-
53 precum și A. Papadopol-Calimach, în 188454 într-o comunicare la Academie. După cum se vede, același popor - geto-dacii - a dat două nume diferite aceluiași fluviu, dar pentru două porțiuni ale sale, caracteristic diferite, separate nu numai printr-un obstacol natural evident - Defileul Porților de Fier, dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două porțiuni ale Dunării era mai evidentă decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului, cu cele două cataracte de la intrare și ieșire, prin Clisură, venind din limba latină clausura, plural desemnând cele două zăvoare, de sus și de jos, ale unei uși. Oricât ar părea de ciudat, se poate afirma, fără greș, că fluviul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apa aici la Babacaia". Această consemnare cumulează în câteva cuvinte un mare număr de informații legate de evenimente reale, chiar dacă uneori confuze. Astfel: - "marea de apă" ne poate indica marea Panonică de la începutul Cuaternarului, ce urma să se scurgă prin Defileu; - oameni "sălbateci" de la munte pot fi dacii, "pe care i-au bătut strămoșii noștri", adică romanii; - care strămoși "ne-au așezat pe noi aici", adică au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
urma să se scurgă prin Defileu; - oameni "sălbateci" de la munte pot fi dacii, "pe care i-au bătut strămoșii noștri", adică romanii; - care strămoși "ne-au așezat pe noi aici", adică au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la Babacaia, e pusă pe seama "împăratului nostru Traian", care a realizat o astfel de "slobozire" prin canalul de navigație terminat în anul 100 p. Cr., în ajunul primului război dacic. Ceea ce confirmă încă o dată aserțiunea lui
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în "Punica", citează "Istrul cu două nume" (I. 326). Evident, pentru cursul inferior romanii adoptaseră, latinizând, vechiul nume, diferit, transmis lor de la greci. Prin aceasta nu numai că ei respectau o tradiție și exprimau o barieră psihologică, determinată de obstacolul defileului cu cataractele sale, dar și barieră materială pentru comunicare, pentru navigație, care îi obliga să împartă flota militară de pe fluviu în două flote organizate distinct; pe cursul superior și mijlociu Classis Pannonica, iar pe cel inferior Classis Moesica. Numai după
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
montan, cu aspect torențial, purtând același nume și anume Stârminos. Numele acesta arată oare caracterul mânios al curgerii acestora? (Cuvîntul mînios-mînie se află și în greaca veche). Să menționăm și pârâul Sadul, afluent pe stânga al Jiului, la ieșirea din defileul montan, al cărui nume are origine indoeuropeană (sned = dulce, plăcut). Și mai jos, pe dreapta aceluiași râu - Motrul, în antichitate Amutrion sau Amutria (cu toponimul Ad Mutrium, în Tabula Peutingeriană, VII.4.1 și în geografia lui Ptolemeu, 3.8
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în studiul său Étude sur la crue du Jiu au mois d'aôut 1900 (An. Inst. Meteor. Rom., XVI, 1900), prezintă un caz tipic de creștere extraordinară de nivel și debit de Jiu, pe urma ploilor de vară, când în defileul de la Surduc apa Jiului a atins 12 m peste etiaj. Geograful francez subliniază spontaneitatea extraordinară a creșterii, ce s-a produs printr-o undă, debitul Jiului la Tg. Jiu atingând 12 400 m3/s, pentru viteza de 2,20 m
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
melancoliei saturniene, al nostalgiei și tristeții generate de conștiința trecerii timpului și a fragilității ființei umane, de unde predilecția pentru stările vagi, nedefinite, ale „tainicului asfințit de lume”. Rafinamentul universului și limbajului poetic se vădește în cultivarea impresiilor și cuvintelor rare („defilee” rimează cu „Erythree”), în cizelarea savantă a versurilor care dobândesc astfel sonorități muzicale deosebite: „Scoici nautili, vegetație marină/ se adună/ cunună/ în părul tău negru și des./ Parcă mângâi ușor/ în miez de lumină/ un fragil vas minoic de stil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
manuscrisele bizantine. Dacă însă vi se pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Parcului Natural Bucegi *Font 8* - MII LEI - Anexa 15 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Comana *Font 8* - MII LEI - Anexa 16 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Național Defileul Jiului *Font 8* - MII LEI - Anexa 17 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina *Font 8* - MII LEI - Anexa 18 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Lunca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225459_a_226788]
-
Parcului Natural Bucegi *Font 8* - MII LEI - Anexa 15 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Comana *Font 8* �� - MII LEI - Anexa 16 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Național Defileul Jiului *Font 8* �� - MII LEI - Anexa 17 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina *Font 8* - MII LEI - Anexa 18 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Lunca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225458_a_226787]
-
Parcului Natural Bucegi *Font 8* - MII LEI - Anexa 15 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Comana *Font 8* �� - MII LEI - Anexa 16 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Național Defileul Jiului *Font 8* - MII LEI - Anexa 17 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina *Font 8* - MII LEI - Anexa 18 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2010 al Administrației Parcului Natural Lunca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225457_a_226786]