4,122 matches
-
concluzia că existența sa nu poate fi demonstrată Într-un mod strict rațional. Trebuie doar să ținem seama, specifică Sfântul Thoma, de faptul că există două genuri de demonstrații, și anume: - demonstrația propter quid, care consideră quiditatea ca mijloc al demonstrării, și care merge dinspre esență spre proprietățile sale; - demonstrația quia, care se referă la categoria cauzalității, și procedează dinspre efecte spre cauze, putând să determine cauzele În raport cu efectele lor. Aquitanul considera că demonstrația propter quid Îi este inaccesibilă omului, el
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
că demonstrația propter quid Îi este inaccesibilă omului, el neputând cunoaște quiditatea lucrurilor, această cunoaștere fiindu-i rezervată lui Dumnezeu, omului rămânându-i deschisă cealaltă cale. Demonstrația dinspre efect spre cauză fiind demonstrația firească spiritului omenesc. Potrivit cu acest mod de demonstrare, el trece la dovedirea existenței lui Dumnezeu, folosind cinci tipuri de argumente, toate diferite de argumentul Sfântului Anselm, precum și de cel al Sfântului Augustin. Aceste argumente sunt, de fapt, adecvări ale unor idei aristotelice din Fizica, referitoare la „primul mișcător
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
conceptul perfect și cel mai simplu, fiind În același timp ideea cea mai Înaltă, pe care spiritul nostru și-o poate face despre esența divină, chiar dacă nu Într-o stare actuală, fiind ceva ce depășește puterea noastră intelectivă. Prin această demonstrare, care pleacă În principal de la stabilirea infinității ca nucleu al conceptului de Dumnezeu, Duns Scot Încerca să suplinească neajunsurile demonstrative ale argumentului anselmian, care lăsa să se creadă că existența lui Dumnezeu poate fi un adevăr nemijlocit, dar și neajunsurile
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și nu pot fi cunoscute, nici stabilite decât prin raționamente probabile. E ușor de observat cum, din astfel de principii decurge un agnosticism abia voalat, care face din existența lui Dumnezeu un simplu „obiect al credinței”, nu unul susceptibil de demonstrare și argumentare, un obiect care nu poate fi cunoscut În mod evident cu ajutorul rațiunii sau al experienței. După cum spuneam, William de Ockham este cel care Închide, În felul prezentat, interesul pentru argumentul ontologic și temperează orice Încercare de demonstrare a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de demonstrare și argumentare, un obiect care nu poate fi cunoscut În mod evident cu ajutorul rațiunii sau al experienței. După cum spuneam, William de Ockham este cel care Închide, În felul prezentat, interesul pentru argumentul ontologic și temperează orice Încercare de demonstrare a existenței lui Dumnezeu pe cale rațională cu ajutorul metodei demonstrative. Abandonarea acestei Încercări este desigur motivată În parte și de eșecul pe care l-a suferit argumentarea prin ceilalți susținători ai ei, dar mai ales de faptul că teologia putea produce
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există Dumnezeu doar prin aceea că necesitatea de a fi sau a exista este cuprinsă În noțiunea pe care o avem despre el”. La nevoie, argumentația ontologică a cartezianismului ar putea subzista aproape În Întregime doar cu acest argument, al demonstrării lui Dumnezeu prin esența sa. Certitudinea existenței lui Dumnezeu devine În acest fel tot atât de absolută ca orice altă cunoștință analitic-matematică. E o certitudine reală, nu doar formală, implicând necesitatea de a fi, și nu doar o simplă posibilitate ideală. În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nostru În posesia unor cunoștințe adevărate -, precum și adevărurile pe care le descoperise mai Înainte urmând calea indicată de cele două principii. Metoda de expunere a tezelor folosită de către Descartes În Meditații metafizice este cea specifică epocii. El trebuia să urmărească demonstrarea În demersul său a două lucruri: - să Întemeieze și să argumenteze principiile pe care le propune; - să reconstruiască obiectul căruia i-a dat principiile, bazându-se pe acestea. Fiind vorba de o lucrare prezentată Decanatului Facultății de Teologie din Paris
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
154. În viziunea sa, clar-obscură, construcțiile lingvistice aleatorii, inconștiente sau aflate în semiobscuritate ale subiecților vorbitori pot forma enunțuri, care corespund anumitor ordonări, norme, convenții, ierarhii și directive social-politice. Prin psihanalizarea enunțurilor din cotidian, Foucault ne conduce spre raportul adevăr/demonstrarea adevărului. Una este adevărul. Cu totul altceva este demonstrarea unui adevăr. Psihanaliștii sunt preocupați nu atât de adevăr, cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau aflate în semiobscuritate ale subiecților vorbitori pot forma enunțuri, care corespund anumitor ordonări, norme, convenții, ierarhii și directive social-politice. Prin psihanalizarea enunțurilor din cotidian, Foucault ne conduce spre raportul adevăr/demonstrarea adevărului. Una este adevărul. Cu totul altceva este demonstrarea unui adevăr. Psihanaliștii sunt preocupați nu atât de adevăr, cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
anumitor ordonări, norme, convenții, ierarhii și directive social-politice. Prin psihanalizarea enunțurilor din cotidian, Foucault ne conduce spre raportul adevăr/demonstrarea adevărului. Una este adevărul. Cu totul altceva este demonstrarea unui adevăr. Psihanaliștii sunt preocupați nu atât de adevăr, cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a introduce o descriere într-o povestire înseamnă a o face să fie "justificată", "motivată" (...). Raportul între cele două grupuri de trăsături distinctive, ale personajului și mediului, poate fi, desigur, unul de armonie, sau dimpotrivă, caz în care servește la demonstrarea (...) competenței metaforice sau a competenței ironice [a observatorului, naratorului sau a autorului, n. n]". (8) În edificarea motivației care leagă personajul de mediul descris, există de multe ori "un discurs interpretativ, de tip hermeneutic", în care relațiile de implicare reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de informații despre o problemă, sau doresc ca o ipoteză posibilă să fie mai specifică; Studii descriptive - folosite când marketerii au nevoie să înțeleagă anumite caracteristici ale unei probleme date, sau pentru rezolvarea unei probleme particulare; Studii cauzale - folosite în demonstrarea existenței sau inexistenței legăturilor cauzale dintre două sau mai multe variabile. Colectarea datelor se face pentru două tipuri de date: Date primare - observate, înregistrate sau colectate direct de la sursă; Date secundare - compilate în interiorul sau exteriorul organizației pentru alte scopuri, decât
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
și posterioarăă; exercițiile de abdomen; exercițiile pentru membrele inferioare; pentru realizarea efectului scontat elevii trebuie motivați prin cunoașterea scopului, a destinației și efectului fiecărui exercițiu, iar execuțiile trebuie să fie caracterizate de o localizare precisă și amplitudine crescută. Explicația și demonstrarea se realizează simultan cu exersarea de către elevi (într-un ritm lent pentru primii 4-8 timpiă, cu o exigență crescută în ceea ce privește localizarea și precizia execuțiilor; exercițiile pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor pot fi concepute astfel încât să poată fi executate în
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
și posterioarăă; exercițiile de abdomen; exercițiile pentru membrele inferioare; pentru realizarea efectului scontat elevii trebuie motivați prin cunoașterea scopului, a destinației și efectului fiecărui exercițiu, iar execuțiile trebuie să fie caracterizate de o localizare precisă și amplitudine crescută. Explicația și demonstrarea se realizează simultan cu exersarea de către elevi (într-un ritm lent pentru primii 4-8 timpiă, cu o exigență crescută în ceea ce privește localizarea și precizia execuțiilor; exercițiile pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor pot fi concepute astfel încât să poată fi executate în
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
că „prin mintea lui Aristotel, logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
că „prin mintea lui Aristotel, logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
materiale, umane etc.). Eficiența activităților de asigurare și îmbunătățire a calității se evaluează prin prisma modului în care sunt realizate programele planificate și sunt obținute rezultatele planificate. Apreciarea sistemului de management al calității se face pe baza rezultatelor obținute în demonstrarea capacității organizației de a furniza cu regularitate produse care îndeplinesc cerințele clienților și cerințele de reglementare aplicabile (norme, legi, instrucțiuni, reglementări naționale și internaționale) precum și prin creșterea satisfacției clienților consecutivă îmbunătățirii continue a calității produselor. Abordarea tip proces a sistemului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
efectua lucrări într-un sistem de management al calității implementat și susținut; * crearea unei baze documentate pentru organizarea și funcționarea sistemului de management al calității; * informarea personalului asupra politicii și obiectivelor calității stabilite de managementul la nivelul cel mai înalt; * demonstrarea partenerilor organizației ca aceasta lucrează într-un sistem de management al calității bine definit și ținut sub control; * îmbunătățirea imaginii și credibilității organizației Sarcinile derivate din politica de orientare față de client reprezintă o preocupare principala a managementului și a Sistemului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
în ordine firească acțiunile de desfășurare a proceselor începând cu condițiile prealabile și necesare pentru ca acestea să se desfășoare în cadrul organizat, iar rezultatele activităților să îndeplinească cerințele specificate. * ÎNREGISTRĂRI PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII: se precizează toate formularele utilizate pentru consemnarea și demonstrarea îndeplinirii condițiilor specificate. În cuprinsul procedurilor se fac referiri la instrucțiunile de lucru și se dau detalii precise asupra modului în care urmează să fie făcute diferite operații individuale pentru ca ansamblul proceselor să se încadreze în calitatea cerută. Instrucțiunile de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
în ordine firească acțiunile de desfășurare a proceselor începând cu condițiile prealabile și necesare pentru ca acestea să se desfășoare în cadrul organizat, iar rezultatele activităților să îndeplinească cerințele specificate. * ÎNREGISTRĂRI PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII: se precizează toate formularele utilizate pentru consemnarea și demonstrarea îndeplinirii condițiilor specificate. Raportul trebuie să conțină în principiu următoarele elemente: * domeniul și obiectivele auditului; * detalii ale planului de audit, identitatea membrilor echipei de audit și a reprezentanților auditatului, perioada desfășurării auditului și identificarea organizației auditate; * identificarea documentelor de referință
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
un grad foarte ridicat. Dar poate fi ea mai mare decît cea care a vizat mult timp alchimia? Cu toate acestea, revenirea psihologiei la problema cea mai veche și, evident, fundamentală a vieții nu va fi justificată decît cu condiția demonstrării faptului că această problemă cum a fost cazul chimiei și al revenirii ei la transmutație reiese în cele din urmă din cercetarea metodică aproape fără intenție și că este pusă pe un alt plan și sub un aspect nou. Ca să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Iar afirmînd că va apărea un Lavoisier al psihologiei, autorul are extraordinarul curaj de a adăuga: El va apărea în calitate de metafizician, fapt impus de natura problemei psihologice." Nu putem ignora faptul că se va remarca într-o zi că prin demonstrarea posibilității analizării extra-conștientului Freud a făcut pentru psihologie ceea ce făcuse Lavoisier pentru chimie. Singurul lucru care i se va putea reproșa este faptul că nu a fost suficient de "metafizic". Ca să exprimăm această idee în termeni mai puțin șocanți și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
termeni indispensabili descrierii dinamismului psihic este radical răsturnată. Aceasta datorită faptului că refularea și sublimarea se referă la raportul dinamic dintre cele două instanțe extra-conștiente (subconștientul și supraconștientul), acesta din urmă fiind neglijat de Freud. Simbolul "divinității" aparține simbolisticii supraconștiente, demonstrarea acestui fapt fiind importantă. Freud a întreprins atacarea acestui simbol central al tuturor mitologiilor apelînd la doctrina sa pansexuală. Marele merit al lui Freud constă în descoperirea gîndirii simbolice. Nu este deloc o întîmplare faptul că psihologia profunzimilor extra-conștiente a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a motivelor capabilă să descifreze simbolizarea mitică. Sînt astfel stabilite schițate succint și pregătite pentru evoluțiile ulterioare premisele descifrării simbolismului. Metoda este bazată pe distincția netă dintre fațada limbajului simbolic și preștiința sa psihologică subiacentă. Obiectivul evoluțiilor ulterioare va fi demonstrarea detaliată a conținutului preștiinței psihologice a mitologiilor, fondată pe simbolurile de importanță primordială: "divinitatea creatoare, divinitatea judecătoare, divinitatea fiu", înțelegerea greșită a simbolului "divinității" adus la speculații metafizice care maschează terna esențiala comună preștiinței simbolice și științei motivelor: problema valorilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tatonări, ale căror rezultate au fost atît de dezamăgitoare, încît au sfîrșit prin a discredita legendele mitice. Este în schimb important să subliniem cu putere și admirație că punctul culminant al filosofiei grecești, opera lui Platon, are drept scop principal demonstrarea faptului că divinitățile sînt simboluri ale calităților psihice umane, hiperbolizate și idealizate. Ne punem întrebarea care a putut fi motivul ascuns pentru care constatarea acestui adevăr esențial de către unul dintre cei mai mari filosofi ai antichității a cărui operă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]