1,973 matches
-
art. 228, pentru că bănuiesc că scopul anchetatorilor, atunci când au făcut presiuni asupra colegilor dumneavoastră, era să-i încadreze în acest articol, adică să afirme că ei au știut de uneltire dar n-au denunțat. S. Ț.: Pedeapsa pentru omisiune de denunț era la fel de gravă precum cea a făptuitorului. Se dădea, într-adevăr, o pedeapsă ceva mai mică decât cea a făptașului, dar era destul de grea și gravă. Și era o vorbă atunci, anume că "pedeapsa s-a dat de către judecător care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai atingeau de tine. Ce vreau să spun? Că datorită acestor presiuni internaționale a venit la Luciu Giurgeni o comisie alcătuită și din inspectori din Occident. Comisia aceea a venit în control pentru că cineva a reușit, cine știe cum?, să facă un denunț în străinătate, cum că la Luciu Giurgeni este un lagăr cu un procentaj foarte mare de distrofici. Pielea distroficului își pierde elasticitatea din cauza malnutriției: dacă tragi de piele se întinde, dar nu mai revine înapoi. Distrofia conduce în mod inevitabil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cel care a glumit, dar au făcut glume cei din grup. El trebuia, conform legilor, să se ducă la Securitate să spună că X a zis și toată lumea a râs. N-a denunțat. El a fost condamnat pentru omisiune de denunț: 8 ani! C. I.: Max Bănuș pentru ce era acolo? S. Ț.: El a fost reporter sportiv. Și tot pentru o problemă politică, cu niște bancuri spuse de un grup de sportivi, fotbaliști, tot într-un moment de atmosferă plăcută
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
grup de sportivi, fotbaliști, tot într-un moment de atmosferă plăcută între oameni. El ca reporter care a luat parte la eveniment ar fi trebuit să se ducă să denunțe, dar nu s-a dus și tot pentru omisiune de denunț a fost condamnat. C. I.: Pe baza unui odios articol din Codul Penal 39, importat din codul penal sovietic. S. Ț.: Văsii, care dormea în pat cu Max Bănuș, era cu maica Veronica de la Vladimirești. Se spunea la vremea aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eliberat fiind, din cauza autorităților s-a spânzurat. C. I.: Nu a mai rezistat. S. Ț.: Într-adevăr. Apoi, de la Rediu, un sat situat în partea de nord a Iașului, au fost arestați mai mulți săteni pentru delictul de omisiune a denunțului, pentru că nu l-au denunțat pe nepotul doctorului și profesorului universitar Chișleag. Acest nepot era urmărit și căutat de Securitate și a fost găzduit și hrănit de către unii săteni. Cu o parte dintre acești oameni m-am întâlnit prin coloniile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să-i răsplătească pe acei oameni care l-au ajutat. Până la urmă l-a prins Securitatea și avea acest carnet asupra lui. I-au arestat pe toți cei care se regăseau scriși acolo și au fost condamnați pentru omisiune de denunț. Firește, nu i-am întâlnit pe toți pe unde am stat, pe la Jilava, Luciu Giurgeni, la Băndoiu pentru că securiștii nu-i băgau pe toți la grămadă, în același loc, ci îi răspândeau ca să prevină vreo tentativă de evadare sau de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
salutat și am avut o discuție foarte scurtă. Ceea ce a urmat m-a condus la concluzia că securiștii nu erau ei prea deștepți. Securitatea și Miliția au avut succes dar nu mulțumită inteligenței lucrătorilor de acolo, ci mai curând prin denunțurile informatorilor care le livrau informațiile necesare: că, de exemplu, Popescu Vasile a spus, a făcut, vrea să plece, vrea să facă etc. Informatorii ăștia erau baza lor de acțiune. Și după scurta discuție, individul ăsta îmi spune așa, dintr-o dată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la 12 ianuarie 1956, ambasadorului sovietic I.V. Andropov că „misiunea iugoslavă de la Budapesta are legături strânse cu multe persoane care se manifestă răuvoitor și chiar dușmănos față de regimul popular democratic”. Tocmai pe baza acestei informații se făceau, după părerea lui, denunțuri trimise la Belgrad despre situația din Ungaria și despre dezvoltarea relațiilor iugoslavo-ungare. O nemulțumire deosebită producea faptul că misiunea iugoslavă, primind de la Belgrad textul lecției ținute de E. Kardel în Norvegia, a început s-o răspândească în instituțiile de învățământ
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau minuțios consemnate de diplomații sovietici, fiind incluse în nota ambasadei URSS în Ungaria, din 23 august 1956, cu un titlu elocvent: „Despre activitatea colaboratorilor misiunii iugoslave din Budapesta, care blocau normalizarea relațiilor ungaro-iugoslave”. Este mai degrabă un tip de denunț. Apreciind negativ astfel de neînțelegeri dintre diplomații iugoslavi și cei maghiari, MAE al URSS, cel puțin până la mijlocul verii și începutul toamnei anului 1956, nu totdeauna a fost dispus să fie de partea celor din urmă. în nota din noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lăsa ispitiți de confortul pozițiilor oficiale, case de creație și automobile, delegații în străinătate, covoare mai mult sau mai puțin persane, atunci povestea va fi luată de la capăt. Cu lipsa de solidaritate ce a caracterizat generațiile precedente, cu certuri și denunțuri, cu abdicări, mai întâi minore, apoi din ce în ce mai importante, până la cufundarea talentului într-o disponibilitate mereu oficială. Atunci, nici măcar de un conflict de generații nu se va mai putea vorbi, ci de un bâlci de generații” (p. 205). De asemenea, autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
5. Ibidem, p. 10. `n 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-a adus celebritatea, La Vingt-cinquème heure, la editura Plon din Paris. Deși cartea a `nregistrat un succes imediat, Virgil Ierunca a pornit o campanie `mpotriva autorului, denunț`ndu-l ca fiind fost agent al Gestapo-ului la București. `n cele din urmă, Gheorghiu a fost discreditat ca o persoană care a colaborat pe r`nd cu fasciștii și cu comuniștii din România. Totuși, cartea, pe baza căreia a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șevreiț au fost duși la cimitirul evreiesc și puși să sape gropi foarte mari”. La 26 iunie s-a intensificat brusc instigarea antisemită În presa locală, transformându-se de fapt În instigare la pogrom. În paralel a crescut numărul de denunțuri și de comunicări ale unor români către cicumscripțiile de poliție și Chestură privind semnalizări pentru avioanele dușmane, ascunderea de agenți parașutiști, Întruniri suspecte ș.a.m.d., efectuate, chipurile, de către evrei. Printre zvonurile răspândite a fost și acela care afirma că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
jaful... Se caută acte compromițătoare: inele, ceasuri, brățări șde aurț, bani etc. șDupă aceeaț suntem bătuți, scuipați, Înjurați În drum șspre Chesturăț”37. Mulți dintre cetățenii români ai Iașiului au luat parte la arestări, la năvălirea În locuințe, depistări și denunțuri, la Îndrumarea patrulelor către locuințele și adăposturile unde locuiau sau se ascundeau evrei, la campania de umilire a evreilor din convoaie, În drum spre Chestură. Amploarea mobilizării lor pentru misiunea de „rărire” a Iașiului de evrei - cum a fost denumit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Zborover, Șulem Iancu" a Înaintat o plângere la Poliție, iar la procesul desfășurat la Iași, În 1942, a apărut acuzatul, deja secretar al Tribunalului, Îmbrăcat cu hainele fiului evreului ucis la Chestură 86. Mulți evrei ai fost arestați În urma unor denunțuri ale locatarilor creștini, care au chemat patrule, i-au prezentat drept teroriști periculoși ș.a. În toate cazurile, scopul urmărit a fost dorința de a fura lucrurile din case, descotorosirea de proprietar ori ocuparea locuinței evreului: „Pe la ora 10 au intrat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
București. Guvernul a Încercat să explice cetățenilor În comunicat că ricoșetele roșii pe care mulți dintre ei le-au văzut nu sunt provocate de așa-zisele semnalizări făcute, chipurile, de evrei, ci sunt rezultatul obuzelor trase de tunurile antiaeriene. Multe denunțuri telefonice au fost cercetate și s-au dovedit neadevărate. Ziarul naționalist Universul a publicat un comentariu propriu privind pogromul de la Iași - comentariu care nu a putut să apară fără aprobarea cenzurii: „Guvernul a dat un comunicat prin care arată că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
există în Odessa și împrejurimi un număr destul de mare de evrei (aproximativ câteva mii) și anume: unii care s'au sustras calități ide evreu prin însușire de acte false; au început a fi găsiți prin raziile ce se fac și denunțuri; unii care s'au refugiat fie în împrejurimile orașului, fie prin diferite ascunzători și care de asemenea vor fi identificați și evacuați pe măsura prinderilor; Evreii menționați la aliniatul " a" vor fi evacuați împreună cu cei prevăzuți la aliniatul "b" (1032
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 307-309; fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 3-5. Documentul nr. 265 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Bir. 7 E. 6 Iunie 1942 NOTĂ Un denunț anonim arată că în raza Cercului Recrutare București, sunt unii evrei săraci și bătrâni care muncesc încă din August 1941, iar alții care n-au făcut nici o zi de muncă. Sunt personal informat și din alte surse despre existența situațiunii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în raza Cercului Recrutare București, sunt unii evrei săraci și bătrâni care muncesc încă din August 1941, iar alții care n-au făcut nici o zi de muncă. Sunt personal informat și din alte surse despre existența situațiunii arătate în alăturatul denunț 990. Față de această împrejurare, Secția I-a este de părere că se impune: sau revizuirea tuturor scutirilor acordate, sau organizarea unui control sever și permanent efectuat pe teren de delegați ai Cercului de Recrutare, împreună cu delegați ai C.C.R. Acei care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942, conduc la următorul rezultat: +)a). Toate achitările pronunțate de către instanțele militare împotriva evreilor comuniști, sunt pe deplin justificate. Examinându-se fiecare dosar în parte, s'a constatat că achitările se datoresc în genere lipsei totale de dovezi sau netemeiniciei denunțurilor isvorâte adesea din mobile subiective. De altminteri numărul evreilor achitați este infim: 3 evrei achitați de Curtea Marțială C.M. Timișoara; 4 la C.M. Craiova; 3 la Constanța; 2 la Ploiești; 5 la Iași, etc. De reținut de asemeni, că numărul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei. 706 Teodor Mociulschi (1903-1989), avocat român, caracterizat drept un "antisemit notoriu și corupt". Inspector general al Taberelor și Coloanelor de Muncă (din 15.11.1941). Arestat de autoritățile comuniste la 29.03.1948, a fost acuzat de "omisiune de denunț" și condamnat la 01.07.1948 la 2 ani închisoare. A trecut prin închisorile Văcărești, Jilava și Aiud. 707 Comunicatul a fost publicat și în presa vremii. Vezi în acest sens Timpul, anul VI, nr. 1674 din 05.01.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
făcut-o, de vreme ce a continuat să fumeze la GDS. Amestecînd derizoriul cu seriosul, fără însă a simți deosebirea de nivel, ca mai în toate textele, dl G. A. reușește performanța de a transforma o problemă reală într-un fel de denunț public al incalificabililor săi colegi de grup pentru dialog social, numiții Liiceanu și Pleșu. l Numărul din 20 august al revistei Orizont conține, pe lîngă o foarte frumoasă conferință despre lumea lui Dante datorată dlui H. R.-Patapievici și, tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
și, cu un curaj nebun, pune Punctul pe i cu titlul LIICEANISME și cu subtitlul 1. Delațiunea ca ,,minima moralia" . Așa cum este lesne de presupus, liiceanisme vine de la Liiceanu, iar minima moralia îl privește fatalmente pe Andrei Pleșu. Pornind de la denunțul public de obscurantist, iraționalist și totalitarist pe care misteriosul și ilizibilul Adrian Marino i-l face lui Andrei Pleșu, denunț care, prin anii �50 ai secolului trecut ar fi însemnat, cu siguranță, o plimbare forțată a incriminatului pe la Canal, N.F.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
Așa cum este lesne de presupus, liiceanisme vine de la Liiceanu, iar minima moralia îl privește fatalmente pe Andrei Pleșu. Pornind de la denunțul public de obscurantist, iraționalist și totalitarist pe care misteriosul și ilizibilul Adrian Marino i-l face lui Andrei Pleșu, denunț care, prin anii �50 ai secolului trecut ar fi însemnat, cu siguranță, o plimbare forțată a incriminatului pe la Canal, N.F. se străduie din răsputeri, în fraze confuze, cu multe subordonate și fără nici o idee, să-i denunțe la rîndu-i, sarcastic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
schimb de replici cu Nicolae Manolescu este cel al lui Ovid S. Crohmălniceanu inginer făcut peste noapte profesor de literatură română, susținător frenetic al realismului socialist și denunțător neobosit al oricăror tendințe literare contrare ( Alexandru George sugerează chiar că un denunț al acestuia a dus la arestarea lui I.D. Sîrbu în anul 1959), ajuns în anii de sfîrșit ai comunismului protectorul generației ’80, autorul celebrei antologii Desant 83. Disputa cu Nicolae Manolescu pare un caz tipic de malentendu, în care fiecare
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
și au vrut să intimideze populația. Cei mai mulți, însă, au plătit, cu libertatea sau cu viața, îndrăzneala de-a fi fost cinstiți și demni, inteligenți și cultivați, harnici și bine situați în societate, constituind un termen de comparație - incomod ca un denunț - pentru impostorii aduși la conducerea țării de forțele de ocupație. Această acțiune criminală sistematică îndreptată împotriva oamenilor valoroși din punct de vedere profesional sau moral, asociată cu faptul că mulți dintre ei, nemaisuportând teroarea, au plecat din țară definitiv, a
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]