3,462 matches
-
români ortodocși, care alcătuiau majoritatea populației, fapte verificate de altfel și prin documente. Nu este exclus, totuși, ca mulți din românii din Vlahia Albă, dinspre Marea Neagră, în care se aflau orașele Mesembria și Anhialos din Tracia, pentru a nu fi deportați de către Andronic al II-lea Paleologul în 1284, să fi trecut pentru a se așeza și la nordul Dunării, în Țara Românească, unde au întărit elementul românesc și voievodatul lui Seneslau de sub dominația lui Nogai, existent din 1247. Cât despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în apartamentul ei; dar ea please de acasă". Nadia Russo a fost arestată în 1951 și condamnată la șapte ani de închisoare. Dintre aceștia a executat numai șase, în închisorile de la Mislea si Miercurea-Ciuc, după care, în 1957, a fost deportată în Bărăgan, la Lătești, la 30 km nord de Fetești, pentru încă cinci ani. Aici se va căsători cu Guy Bossy (Bossie), văr cu diplomatul Raoul Bossy. Guy era mai tânăr decât ea cu vreo zece ani, ceea ce nu i-
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
președinte de onoare al Academiei Prusace de Artă, a demisionat, nici măcar unul din colegii săi nu și-a exprimat simpatia față de el, și a murit ostracizat, după doi ani. Când a venit poliția, în 1943, cu o targă, să o deporteze pe văduva lui, la acea vreme în vârstă de 85 de ani și imobilizată la pat, ea s-a sinucis cu o supradoză de barbiturice, pentru a nu fi luată. În anii 1930, drepturile legale, economice și sociale ale evreilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ghetouri au fost complet depopulate. Berenbaum scrie că momentul definitoriu care a pus la încercare curajul și caracterul fiecărui Judenrat a venit atunci când li s-a cerut să furnizeze o listă de nume ale următorului grup ce avea să fie deportat. Membrii Judenrat au încercat diverse metode de tergiversare, mită, trageri de timp, rugăminți, și dus cu vorba, până când în cele din urmă a trebuit să fie luată o decizie. Unii au decis că este responsabilitatea lor să salveze evreii care
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
au existat tentative de rezistență armată în ghetourile mai mari în 1943, cum ar fi revolta din ghetoul Varșovia sau cea din ghetoul Białystok, acestea nu au avut succes în fața militarilor naziști, iar evreii rămași au fost fie uciși, fie deportați în lagăre, proces pe care germanii l-au numit eufemistic „relocarea în est”. D.Lagărele de muncă și de concentrare (1933-1945) În perioada premergătoare alegerilor din 1933, naziștii au început să-și intensifice actele de violență pentru a face ravagii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
un mileniu și jumătate conturase un caracter al evreilor înclinat spre negociere. Comunitățile evreiești au fost sistematic înșelate cu privire la intențiile germanilor, și au fost private de majoritatea surselor de știri din lumea exterioară. Germanii le-au spus evreilor că erau deportați în lagăre de muncă - proces denumit eufemistic „reașezarea în est” - și au păstrat această iluzie prin metode elaborate până la ușa camerelor de gazare pentru a evita revoltele. După cum au depus mărturie fotografii, evreii coborau din trenuri la gările de la Auschwitz
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
un episod din romanul Alegerea Sofiei, de William Styron. Acest roman o operă fundamentală evocă grozăvia de negrăit a Holocaustului. El se învăluie ca într-o spirală, gravitează în jurul mărturisirii teribile pe care eroina, Sofia o tânără de origine poloneză deportată în timpul războiului nu reușește s-o facă decât abia la sfârșitul narațiunii: la sosirea în lagărul de la Auschwitz, un ofițer german o obligase să aleagă între cei doi copii ai săi. Unul avea șansa de a rămâne în viață, în timp ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
am fost delegat de Comisia Economică a Consiliului Europei să o reprezint la un mare simpozion pe chestiuni economice organizat la Omsk, în Siberia, de câteva organizații europene din domeniu în colaborare cu guvernul rus. Apropo, la Omsk a fost deportat Dostoievski, și am vizitat, bineînțeles, casa în care a stat. Atunci mi s-a confirmat un zvon pe care îl auzisem mai de mult, și anume că unele mari regiuni rusești ar cam vrea să se separe de Moscova. Guvernatorul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sau dacă aceasta nu este posibilă, prin echivalent a bunurilor confiscate; b) drepturile prevăzute În decretul lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu Începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate În străinătate ori constituite În prizonieri, cu modificările ulterioare; c) acordarea cu prioritate de ordine și medalii prevăzute de legislația În vigoare; d) atribuirea, În condițiile legii, a numelui persoanelor prevăzute la art. 1 unor străzi, parcuri, piețe și altor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Roșie. În toți acei ani am trăit cu convingerea că tata este în viață. Mama nu uita niciodată să apeleze la bunele servicii ale bisericii spre a-l proteja acolo unde era. Din povestirea tatălui am înțeles că a fost deportat în Siberia, unde a suportat cele mai cumplite chinuri, îngropat de viu, apă băută din bălți, mânca adesea rumeguș de lemn cu apă, munci istovitoare. Întâlnirea mea cu tata a fost emoționantă. Mă întorceam atunci de la Pucioasa unde am stat
POVESTEA REFUGIULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugenia Nasia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1697]
-
de la Spitalul din Bălți, mama s-a stins din viață. A fost ucis tata, s-a prăpădit și mama. A murit și fratele ei mai mare Vasili, ofițer în armata română la Cotul Donului. Rudele mamei după tată au fost deportați în Siberia. Când m-am căsătorit cu Sergiu, mama și bunica l-au iubit mult ca și pe fiica mea Betty. Viața mea, a surorii, a mamei și a bunicii, a fost lipsiă de prezența tatălui Victor. Mama nu a
DORUL DE MAMĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
cu o baionetă, a tăiat totul în bucăți, era prima mea confruntare cu realitatea crudă. Tatăl meu, un bărbat frumos și mândru, atunci când l-au dus din comună la Chișinău, era deja de nerecunoscut, albise. Am aflat că a fost deportat undeva în Ural. Dar ceea ce m-a durut și continua să mă doară, este că tata a fost mult timp așteptat, am făcut cu mama multe încercări de a afla ceva, dar totul a fost în zadar. Tata s-a
ACOLO UNDE A POPOSIT DOMNUL “A TOATĂ MOLDOVA”. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elisabeta Năstac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1696]
-
toiul unei lupte, și-am mers printre morți și răniți. Atunci l-am pierdut pe fratele meu Tănase de 17 ani, care tot căutându-ne s-a întors și a fost capturat de sovietici și fiind considerat suspect, l-au deportat undeva în Ucraina, la muncă. Până la urmă, împreună cu mama am reușit să trecem Prutul și să ne stabilim lângă Tecuci-gara Berheci, la moșia Cincu, însă atunci când armata sovietică a înaintat, am plecat mai departe spre sud și neam stabilit în
ACOLO UNDE A POPOSIT DOMNUL “A TOATĂ MOLDOVA”. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elisabeta Năstac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1696]
-
mama n-a mai vrut să plecăm, și astfel am fost singura familie din cele 12 care ne-am rupt de neamuri, rămânând pe loc. Aceasta a fost și norocul nostru, deoarece toate familiile de refugiați din Banat au fost deportate în Bărăgan, înființându-se în plin Bărăgan Satul Nou, din care oamenii nu aveau voie să plece. Am continuat studiile liceale la Buzău la Liceul “B.P. Hașdeu“ pe care l-am terminat în anul 1951. După ce am terminat liceul am
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
conștiința națională dezvoltată. La întoarcerea din refugiu, în vara anului 1941, am găsit casa complet devastată. În timpul ocupației sovietice bunicii au trăit cu frică deoarece începuseră deportările în Siberia. Timp de un an de zile rușii nu au reușit să deporteze prea mulți. S-au găsit în anul 1941 la venirea armatei române, la primării (soviete) listele cu locuitorii ce trebuiau deportați, ca să umple golurile de locuitori din Siberia și Asia Centrală. Listele conțineau aproape o treime din sat. De aceea a
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
din armată, fuga din robie sau din lagărul de muncă se poate face doar prin plecarea către Siberia, un pelerinaj spre nădăjduita libertate, unde foștii dezertori devin vânători, pescari și mai apoi agricultori. De altfel, Petru I este primul care deportează deținuți politici în Siberia, în timp ce după el, Ekaterina a II-a va exila și ea aici mulți miniștri și boieri. În secolul al XX-lea, prim-ministrul Piotr Arkadievici Stolîpin (1862-1911) va decreta în 1906 împroprietărirea țăranilor ruși. Statul oferea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de deportări. Așa cum zice și Mihai Cimpoi în cartea sa “Basarabia sub steaua exilului” au mai urmat și alte valuri de deportări. Se vorbește mult în ultima vreme de holocaust, cum au murit milioane de evrei, nevinovați. Dar pentru basarabenii deportați în condiții inumane, nu spune nimeni nimic. Ce vină au avut ei? Cine s-a gândit cum au rezistat ei în transportul acela inuman? Câți au ajuns la destinație, cum au trăit, cum au muncit, pe unde i-a ajuns
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
cu masacrul populațiilor slave din Europa de Est (polonezi, ruși) și mai ales cu monstruoasa "soluție finală a problemei evreilor", adică exterminarea populațiilor de religie israelită începută în 1942. În toate țările ocupate de germani, evreii sînt arestați cu sutele de mii, deportați în Germania sau Polonia în lagăre unde sînt obligați să muncească în condiții înspăimîntătoare, tară hrană suficientă, fără condiții de igienă, supuși brutalităților sadice ale gardienilor care îi supraveghează. Cei care nu sînt în stare să muncească (bătrîni, copii, bolnavi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din nou în anul următor), la cele 3 milioane de polonezi și 700.000 de cehi din regiunea Sudetă alungați de colonizarea germană, la germanii de pe Volga, tătarii din Crimeea, sutele de mii de polonezi și locuitori ai Țărilor Baltice deportați de Stalin în estul Uralului etc. Aceste "persoane deplasate" formează în 1945 o masă imensă lipsită de orice resursă și în rîndurile căreia se manifestă o mortalitate înspimîntătoare. Mai mult de 10 milioane de germani, alungați de înaintarea Armatei Roșii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ocupație engleză, americană și franceză unde nu găsesc decît ruine și foamete. Aproape un milion de supraviețuitori ai lagărelor, de emigranți din țările anexate de URSS și de foști colaboratori se înghesuie în taberele de internare, atunci cînd nu sînt deportați în URSS. În sens invers, se îndreaptă spre țările lor de origine mii de prizonieri de război și de muncitori proveniți din acele STO (birouri de muncă obligatorie), ca și micul număr de supraviețuitori ai lagărelor de exterminare nazise în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de cîteva săptămîni va juca rolul unui al doilea guvern. La sfîrșitul lui noiembrie aproape orice rezistență a încetat pe teritoriul Ungariei. Refugiați la ambasada Iugoslaviei, Nagy și tovarășii săi sînt atrași în afara acesteia, protejată de imunitatea diplomatică, arestați și deportați în România unde fostul președinte al Consiliului va fi pînă la urmă judecat de un tribunal sovietic și executat în 1958. În timp ce o represiunea nemiloasă se abate asupra răsculaților și a opozanților (au loc cel puțin aproape o sută de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
comuna Săseni, județul Orhei. Familia avea o situație materială bună: terenuri cultivabile, vie, livadă, pădure, pășuni, case și anexe gospodărești. Tatăl meu a fost primar al comunei Săseni timp de zece ani, de aceea era în pericol de a fi deportat în Siberia de către sovietici. Prin urmare, întreaga familie s-a refugiat împreună cu alte zeci de familii începând cu data de 23 martie 1944. De menționat că județul Orhei era locuit în cea mai mare parte de populație românească. Deplasarea în
REFUGIUL FAMILIEI POPESCU NECULAI POVESTIT DE FIICA LOR. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Teodora Dănilă (născută Popescu) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1681]
-
condiții și posibilități mai bune de viață. Au primit 5 ha. de teren în posesie și cazare mai bună în case rămase de la nemții refugiați în Germania. În primăvara anului 1951, familia Popescu împreună cu alte familii de refugiați a fost deportată în Bărăgan în zona Stăncuța Nouă, unde a îndurat suferințe binecunoscute. Trei dintre copii, fiind plecați de la domiciliul familiei (școli, servicii) au scăpat de la deportare. Această deportare a durat timp de cinci ani, până în vara anului 1956, după care familia
REFUGIUL FAMILIEI POPESCU NECULAI POVESTIT DE FIICA LOR. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Teodora Dănilă (născută Popescu) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1681]
-
și ne-am stabilit în comuna Chermeț lângă Dorohoi. Părinții mei nu s-au refugiat, din acest motiv tata a avut multe de suferit, fiind persecutat, întrucât lucrase ca funcționar la prefectură, asimilat de autoritățile comuniste drept “periculos“. Arestat și deportat în 1940, a reușit, totuși, să se întoarcă acasă trecând printr-un adevărat purgatoriu. În perioada primului meu refugiu, adică până în 1942, am continuat la Dorohoi studiile întrerupte la Hotin. Am revenit la casa părintească în 1942 și spre bucuria
DORUL DE CASA EI, A ÎNVINS. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Dabura () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1680]
-
oraș cursuri de contabilitate și am lucrat contabil până în anul 1978. Am avut noroc că nu am mers înapoi acasă după semnarea “Armistițiului“ în toamna anului 1944, fiindcă părinții mei, care nu s-au refugiat, și o soră, au fost deportați în Siberia în anul 1948 și au suferit acolo greu. Mama, în prima iarnă în 1948, a murit înghețată iar tata și sora au suferit și ei multe fiind duși într-o casă de invalizi, până ce cu greu s-au
REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]