3,128 matches
-
adevărată a autorului când el pune aceste cuvinte în gura domnișoarei Henderson; fiindcă acele cuvinte, în loc să deștepte - precum vrea autorul - idei revoluționare și antireligioase, nu deșteaptă, într-un public de alte datine, de alte moravuri, decât aceea ce s-a deprins a admira el în acele cuvinte, potrivindu-le cu situațiunea lui, și anume că foarte bine zice Lea Henderson. Acolo însă unde aceste cestiuni se agită cu mai mult interes pare-se că publicul păstrează altă atitudine față cu aceste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate veni oricînd de la Răsărit). A imita așadar performanțele occidentale, atît de generalizat răsfrînte în performanțele autohtone. Da, dar acolo și puterea de reglare a proceselor face parte din aceleași seducătoare performanțe. Vedem, de pildă, imagini în care drăgălașii copii deprind, sub supravegherea drăgălașelor educatoare, cunoștințe destul de complicate, jucîndu-se. Pur și simplu jucîndu-se. Așezați ca-n jocurile lor fascinante, pe jos, în clase fără bănci, întreținîndu-se copilărește, Și asimilînd totodată. Cu oarecare întîrziere se va ajunge și la noi, sîntem siguri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că, în cel mai tolerant spirit liberal, îi respect pe acești adolescenți orientali care într-un an-doi ne deprind limba și care ne pun în contact cu părți ale globului atît de prospere. Pe una din firme Oscar s-ul e, firește, $. În altă latură a orașului, ne-am acomodat deja privirea cu un zgîrie-nori din cele văzute de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor: O, sole mio... Înfiorîndu-și acordeonul fanat. În urma lor, implacabilă, rumoarea anonimei înscenări. Pictorul care, dimineața, sub umbrelă, lucrează pe trotuar, la Santa Fosca, și care a deprins deja de la mine un "bună dimineața" extrem de trilat în gura lui, își instalează seara, noaptea, șevaletul în plin San Marco, între ultimii pelegrini, sub luminița unei lămpi agățate în cozoroc. Ce pictează? Aceleași și aceleași case și podețe coșcovite, știute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin nevoia acestora, vai, de a se confesa. Nu mulți din ei simt o animalică (dar și perfidă) nevoie de mărturisire totală. Unul, Franț Țandără, mărturisitor coleric, aproape maladiv, care-și detaliază metodic fosta meserie: perioada de ucenicie, în care deprinde subtilitățile suplicierii testicolelor, prin lovitura cu creionul, dar și suprimarea victimelor ca studiu pentru etapele următoare. Spovedania torționarului e întreruptă, din cînd în cînd, de exaltări autoflagelatoare, dorindu-și să fie judecat nu de oricine, ci de fostele victime, singurele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trebui să apeleze la avantajele unui fitness de bonton european. Programul genuflexiunilor e chestiune de agendă zilnică. Sub îndrumarea unui invizibil (dar bănuit) antrenor, nu numai interminabilul președinte actual, dar și comilitonii lui întru partid și guvern îmbracă zilnic treningul, deprinzînd maleabilități nebănuite. Aflat, prin mineriade, la putere, dar și în scurta și inexplicabila pentru el opoziție (1996-2000), Iliescu rămîne un timp înrăitul campion al respingerii soluțiilor care ar putea readuce imediat România la statutul ei interbelic (noul climat european ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în care mai tînărul dogmatic deprinde, și el, vrînd-nevrînd, gustul genuflexiunilor. Neputînd încă renunța la contraforturile numite vai, tendențios baroni locali și nici la cele ale acoperiților securiști, pe care-i apără de cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de show
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pozitiv diferențele dintre oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți si modul în care acestea acționează. Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să si exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive si nedistructive. Totodată, ei învață autocontrolul. Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situație conflictuală. III. Conflictele între profesori si elevi. Pentru a evita apariția acestui tip de conflict, profesorul nu trebuie să-si utilizeze puterea în mod discreționar, cu scopul de a evidenția
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
în momentul istoric în care ea a fost așteptată"209. Creațiile, venind din "adâncul personalității popoarelor", constituie dovada și fundamentul continuității existențiale a unui popor. Originalitatea operelor culturale nu se poate afirma însă decât pe fondul unei vieți omenești "civilizate", deprinsă cu practici care depășesc condiționarea prin "instincte bestiale". Durabilitatea și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care sunt cerute
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe care îl vor înfăptui științele deprinse în a explica mecanismele vieții sufletești și în a manipula, prin educație, predispoziții vocaționale în vederea constituirii personalităților care vor produce, prin activitatea lor, maximum de energie. C. Rădulescu-Motru se ocupă în multe locuri ale operei sale de problemele educației. Ideea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cauze, dar probabil că ați aflat abia acum că Ivan Ivanovici Ivanov a fost reprezentat în Instanță de către maestrul Ludovic L. (desigur, sub nume diferit). Poate că, inițial, ați considerat că cele două spețe sunt identice. Acum va trebui să deprindeți că sunt doar aparent identice, iar întrebarea din verificarea de etapă o constituie: Pe care dintre cei doi Ivan Ivanovici Ivanov l-a apărat maestrul Ludovic L. (desigur, sub nume diferit)? Și întrebarea suplimentară: Prin ce se deosebesc atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
bunului simț sau al unor norme sau legi (vezi produsele culturale care circulă prin rețeaua internet), altele Încă nu au apărut și nu știm ce configurație valorică vor avea (vezi unele aspecte ale „tehnologizării” existenței). În momentul În care educatul deprinde competența autonomiei În a valoriza lucrurile, putem socoti că se află pe o cale sigură ce conduce la perfecționarea sa. A ști să identifici ce-i valoros, a face clasificări În cunoștință de cauză, a exersa valoarea care ți se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
posibilelor soluții rămâne deschisă, pentru a ieși, totuși, cu ceva din muzee, și nu obosiți, amețiți, sărăciți! 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative A te juca, la vârsta copilăriei, este sinonim cu a acționa la modul efectiv, cu a deprinde primele reguli sociale, cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om normal trece, inevitabil, și printr-o fază ludică, fixată, mai ales, În perioada copilăriei. O astfel de activitate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
predate, prin țintele avute În vedere, prin practicile evaluative), Încât nu poate să răspundă propriilor exigențe, În virtutea cărora funcționează și pe care le clamează. Elevul vine la școală și „Învață”; dar nu tot, Îi mai rămâne un „rest” ce trebuie deprins cu altcineva. Exigențele la unele examene sunt mari, peste puterea sistemului de a le activa direct, În școală, la nivelul abilităților și competențelor elevilor. În plus, se tot inventează „portițe” și zăgazuri selective, așa, ca să ne aflăm În treabă și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
poate fi foarte mică. Nefericirea de astăzi poate constitui izvorul fericirii de mâine. Ceea ce astăzi considerăm a fi nefericire mâine ne-ar putea oferi fericirea. Nefericirea are și „fețe” bune, dacă avem răbdare și chibzuință să le vedem și dacă deprindem talentul Înșurubării noastre Într-o ordine ce se schimbă necontenit. Noi suntem responsabili de ceea ce facem cu multitudinea de Întâmplări ale unui ansamblu dinamic, ce se croiește ceas de ceas. Trebuie să mai avem În vedere ceva: să nu facem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vedere, nu fără păreri de rău, pe care i le-am citit pe chipul oarecum Împăcat și admirativ că preopinentul are curajul de a gândi și altfel. Cu el am văzut pentru prima dată marea și muntele; de la el am deprins dorul rectitudinii morale și am Învățat să mă opun falsității și nevolniciilor de tot felul. Mi-a fost tată, când al meu, student fiind, s-a dus În lumea celor drepți; mi-a fost prieten și tovarăș spiritual, când Încă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai multe: o fervoare aparte a povestirii, un patos al reamintirii, un optimism debordant, o bucurie dată de lucrurile mici și neînsemnate, un discurs stilat, o dicție impetuoasă, o sete aparte de convivialitate. Aspecte pe care tot Încerc să le deprind. Chiar și acum. 12.3. Un altfel de domn Adrian Neculau Vă voi dezvălui că domnul Adrian Neculau se cațără uneori prin copaci. L-am văzut cu ochii mei și nu-mi venea să cred. Are o Îndemânare nemaipomenită. Primăvara
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la Radu, fiul său plecat În America (sau Canada!), la unii colegi care i se pare că au ceva cu el sau poate la vreo comunicare științifică. A! Mi-a făcut și mie o demonstrație cu coasa, dar nu am deprins Încă acest meșteșug. Am reținut Însă ceva despre cute, batcă și brățară. Are timp să vorbească și cu vecinii, mai mult sau mai puțin bătrâni și Înțelepți, ascultând vorbe simple, lipsite aparent de vreo Încărcătură psihologică, dar răstălmăcite totuși prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
gura căscată: Dacă ăștia vor continua tot așa, cu necesitate noi vom exploda... Hopa! Îmi zic, asta-i o figură a raționalității, modus ponendo-ponens Îi spune, eu am Învățat-o În anul trei de facultate la logică, el când a deprins-o? Și-apoi reflectez nu fără teamă la ideea pe care tocmai a zămislit-o. Oare cum vom exploda, dacă ar fi să fie? Și-apoi, cum să se termine ceea ce este? Nu-mi imaginez cum ar fi și altfel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
plecat la oraș, jupânul Mihai hălăduiește ca de obicei pe la lac, iar dintre frați doar Șerban și Niculae sunt prin preajmă, dar și ei sunt pe ducă la un ovrei să tocmească plecarea la Cernăuți. Îi spunem că vrem să deprindem și noi ceva din atmosferă, ne face semn complice că e de acord și ne invită mai Întâi În bisericuța din lemn, situată În susul domeniului. E tare liniște aici, catapeteasma e o moștenire mai veche, iar icoana Maicii Domnului poartă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prin preajmă. Se pune masa, o masă joasă cu trei picioare - asta nu se clatină! - și niște scăunele din lemn alături. Aștepți sfios să fii invitat, te prefaci că ești furat de peisaj și nu iei În seamă (deja ai deprins acest vicleșug!) aburii omletei, peștele proaspăt prins de bunicul - pescarul satului! „Hai vino și gustă și tu”, mă atrage bunica, „ți-o fi și ție foame”. Mă codesc un pic, dar, În cele din urmă, mă apropii și Înfulec pofticios
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
seara unei sărbători e prea liniște În sat. Doar câte un cățel mai schelălăie prin cele depărtări. Ieși afară și vezi că ninsoarea a stat. Doar stelele pe cerul Înghețat. Întrebător, privești la ele, iar ele la tine. Încerci să deprinzi misterul spuselor lor. O ființă limitată și firavă, ce caută Înțelesuri În fața unei infinități. Ce, cum, când și de ce? Te sperie gândul și revii Îndată În casă. Și a fost o Întrebare, și apoi au mai venit și altele, al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
, Zicu A. (1.VIII.1877, Samarina, Grecia - 1945), poet. Neam de țărani macedoneni, A. s-a născut în cea mai înaltă așezare din Balcani. A deprins buchile în satul natal, frecventând apoi, până în 1894, Gimnaziul român din Ianina. După absolvire, se înscrie la Liceul român din Bitolia. În 1897, încheind anii de școală, vine la București, pentru a urma, din 1898, Facultatea de Litere. Însă, fire
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
bărbatul În tilbury. VIII Nu este de-ajuns să devii sau să te naști bogat pentru a duce o viață elegantă: trebuie să și ai acest sentiment. „Nu Încerca să fii nobil, a spus Înaintea noastră Solon, dacă nu ai deprins a fi nobil.” CAPITOLUL IItc "CAPITOLUL II" Despre sentimentul vieții elegante Numai completa Înțelegere a progresului social poate da naștere sentimentului vieții elegante. Dar, oare, acest fel de a trăi nu este el cumva expresia legăturilor și a nevoilor recente
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]