1,930 matches
-
gura, după care o Închide la loc. Apoi se Întoarce pe călcîie, deschide ușa și iese. O clipă, În micul birou e o tăcere mormîntală. — Așa ! spune Jemima, plesnindu-și palmele, triumfătoare. Să se Învețe minte ! Și, brusc, parcă un descîntec nefast s-a rupt. Brusc, mă pot mișca din nou. Pot să respir. — Ești... Tremur atît de tare, că abia mai pot vorbi. Ești o idioată... o tembelă... o cretină fără pic de creier În capul ăla de găină ! Ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o femeie dispare în bucătărie, dispărută rămâne. Între timp, Pascal se uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și, împreună, într-o noapte fără lună, au mers în Baltă, chiar în inima Ghiolul Negruui de la Lintițaru. Ce-o fi făcut acolo amândouă, ce i-o fi spus menitoarea și solomonarița aceea, ce vrăji i-o fi făcut, ce descântece o fi învățat-o, că Sița a rămas grea cu unul dintre visați. Chiar acolo, în inima Ghiolul Negruui, a ieșit acela din visul Siței, a întins mâna spre ea, a tras-o spre el pe luciul apei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-o Andromandei, care a scos din ea un macat argintiu, părea țesut din razele lunii care nu mai răsărise, și i-a învelit pe cei doi care se drăgosteau pe apa neagră. Andromanda i-a vegheat și le-a șoptit descântece. A chemat întruna norișorii care învăluiau gromovnicul ce-l ținea încuiat popa Băncilă în lada din turnul clopotniței și i-a pus să răsfoiască filele bătrânei cărți, în care se pecetluiseră semnele tunetului ceresc ce va să vină. Și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
un gest fatalist: — A atacat-o Taré al mațelor. Nu există Intié împotriva Taré al mațelor. Alergă, așa cum nu alergase niciodată. Piá transpira și gemea în cea mai îndepărtată colibă din sat. Căpetenia tribului și patru femei o înconjurau îngânând descântece, dar pe chipurile lor se oglindea oboseala, iar în tonul glasurilor, convingerea că strădaniile lor sunt zadarnice. Se aplecă asupra ei, ea deschise ochii și șopti ceva. O femeie îi oferi apă într-o tărtăcuță, pe care ea o bău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
răzvrăti. Apa lui güio e de ajutor împotriva lor. Războinicii așezară vasul pe foc, aruncară înăuntru pumni de plante și rădăcini, amestecară totul și se așezară pe vine așteptând să fiarbă. Stăteau în continuare fără să rostească alte vorbe decât descântecele și procedau de parcă ar fi fost singuri și restul tribului n-ar fi existat. Stăteau cu ochii ațintiți în apă și, când aceasta a început să dea în clocot, își ridicară privirile spre vraci. Xudura se ridică în picioare, luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
iubire. Dușul devenise pentru Laura nu doar necesitatea igienei și relaxarea atât de râvnită, cât mai ales, locul unde nimeni nu-i putea tulbura intimitatea. Lipită de perete, îi plăcea să lase apa să-i susure la urechi precum un descântec numai de ea știut. Cu ochii închiși, urmărea, ca și când ar fi fost aievea, imagini ce se derulau fără o ordine anume, așa încât, în fața ei apăru, la un moment dat, un crâmpei dintr-o amintire la care ținea foarte mult. - S-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
arteziană enormă și ascultînd cu urechile larg deschise muzica siderală a banului. Merită, vă spun, să ascultați muzica psihedelică din cazinourile de la Las Vegas, să treceți dintr-un cazinou în altul și să vă lăsați pătruns de această formă de descîntec. Un fel de forță începe să se trezească în dumneavoastră și să crească, este ca și cum ați asculta o muzică a sferelor, un mesaj sonor cosmic... Muzica de ambianță este însă punctată și de sunetul banilor : sute de mii de jetoane
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
câțiva fiori, întrucât periclitează o întreagă serie de certitudini și automatisme, dând întâietate percepției a ceea ce se întâmplă înăuntru, în cutele propriei vieți și-n exercitarea conștientă a propriei libertăți. Pe de altă parte, este ca și cum s-ar rupe un descântec într-o oarecare măsură liniștitor, în baza căruia, odată ce ai înfruntat noviciatul, mai mult sau mai puțin lung ori trudnic, nu-ți mai rămâne decât să fii fidel unor reguli și totul va merge ca la carte sau, în orice
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
300 de kilograme de frunze uscate... Tot ce-a mai fost găsit din Răposat. Mă știți și că aproape mă decisesem ca, în semn de doliu, să nu mai pronunț un cuvânt, cât voi trăi... Nici cât să înmoi un descântec... Nici cât să arunc un blestem. Și că în noaptea în care mă zvârcoleam dacă să rostesc sau nu legământul, Răposatul, în persoană, mi s-a înfățișat într-un vis și-a cuvîntat: "Ascultă, Marie! Eu nu ți-am cerut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
închipuim o stradă lungă, lungă... Iar pe această stradă lungă, lungă, haide să ne imaginăm c-ar locui cei mai temuți magicieni, taumaturgi și poeți... Ei bine, și prin atâta puzderie de maeștri ai cuvântului, și printre atâția învîrtitori ai descântecului, este foarte clar că s-ar observa cel mai limpede: ...Că doar Dorului Sinistratul i s-ar cuveni privilegiul de a fi numit CĂPETENIA STRĂZII!..." - Cui?!... Dorulețului? Împuțitului ăsta mic? - "E un bărbat ales. Un tainic izvor al spiritului. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se dădeau încă de ceasul morții să admită că viața luase cumva naștere din materie nevie, la întîmplare, în supa organică a oceanului, formată din metan, bioxid de carbon, amoniac și, desigur, din apă. Și, în general, îi potcovi în descântece grele pe oricine bombănea ori s-ar fi împotrivit în vreun fel politicii materialist- ateiste a marxismului, victorioasă în patria noastră. Spre final, la aceeași plenară, dintr-o singură frază, Ceaușescu nu pierdu ocazia și îi destitui pe toți secretarii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
De Anul nou învăța codanele să se despoaie în fața oglinzilor când cântau cocoșii a doua oară, să-și vadă logodnicii, iar la Bobotează topea cositor într-o ceașcă și știa dinainte dacă-ți vine vreo boală sau vreo năpastă. Avea descântecele ei cu sânge de nouă frați, scotea junghiurile cu foarfecă înfiptă lângă ușorul ușii, sculase pe mulți din morți, zidarii la ea veneau, nu chemau doctorul. Când se deocheau copiii, mamele la coana Marița alergau într-un suflet. Ea-și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și lume: Tu faci un semn și focul În Înțeles s-arată Apa-și găsește apa și În cuvînt cuvîntul În inimă murg tînăr un Înțeles să bată, Din hamul de furtună să se desfacă vîntul. Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită În muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge... A scrie Înseamnă Încă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
undă atinge antena spiritului În rugină” etc. etc. Iar, În prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă În mai multe rînduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un semn și focul În Înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare”, „cîntecul e cheia pentru astrala ușă”... În Petre Schlemihl, poemul Însuși devine factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul În cremenea din sînge”. Să notăm, În sfîrșit, În volumul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În depărtare Pornindu-l fuga pe băț călare, În trei minute s-ajungă-l face Cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu încetase nicio clipă să argumenteze înrâurirea astrelor asupra evenimentelor din viața oamenilor. Tommaso tot îi punea întrebări, subiectul îl pasiona fiindcă îl ducea cu gândul la unele ritualuri la care asistase în copilărie. Aproape toate femeile din Stilo cunoșteau descântece și citeau semne în evoluțiile și poziția lunii precum și în circuitul soarelui și al umbrelor pe care el le crea, chiar și din pricina unui arbore sau a Catedralei. Îi puse multe întrebări călugărului Lucio și-i povesti episodul când a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe oricine. Dar de ce mă-ntrebi? Fiindcă de două sau trei zile nu mă simt prea bine, am ca o apăsare aici chiar pe frunte, și n-am reușit să-i vin de hac cu niciun fel de fiertură sau descântec de deochi. Mătușa Concetta din Vomero mi-a tăiat o șuviță de păr, a făcut descântece, m-a pus să-mi spăl fața și să arunc apa din lighean la o răscruce de drumuri, dar nimic, durerea de cap e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bine, am ca o apăsare aici chiar pe frunte, și n-am reușit să-i vin de hac cu niciun fel de fiertură sau descântec de deochi. Mătușa Concetta din Vomero mi-a tăiat o șuviță de păr, a făcut descântece, m-a pus să-mi spăl fața și să arunc apa din lighean la o răscruce de drumuri, dar nimic, durerea de cap e la locul ei și eu n-am încotro, tipografia trebuie să meargă, chiar și cu un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tot. Iar dacă sunt peste tot, atunci sunt și în locul ăsta. — Pe ei îi lătra Fidel ? Maestrul încuviință. Ea strânse, descumpănită, foaia și o strecură în deschizătura poșetei. — Cum poți lupta împotriva demonilor ? întrebă. Cu glon țul de argint, cu descântece, cu usturoi frecat de tocul ușii ? — Numindu-i. Entitățile bune le chemi rostindu-le numele. Demonii îi alungi tot așa. Nu e ușor să le știi numele, trebuie să fii, pentru asta, un inițiat. Ca orice om care a trecut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unui mod empiric de diagnostic (inspirația și flerul diagnostic sau terapeutic apare, ca urmare unei consecvente pregătiri teoretice, clinice și a unei experiențe dobândite în acest mod), dar de cele mai multe ori reprezintă și debutul tratamentului fie, că acesta se numește: descântec, trasul mâinii, fiertură de leac etc. IV. 1 Plante Yin și plante Yang În medicina tradițională chineză s-a făcut o separare a plantelor după efect (în lucrare s-a urmărit o reprezentare a plantelor medicinale din perimetrul florei dominant
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Femeia, care, biata, habar n-avea de logică și care se lăsa destul de lesne înduplecată, ori că se prefăcu a-l crede ori că-l crezu cu adevărat”548), iar apoi, pentru a nu fi bănuiți de soț, inventează un descântec prin care pretind că l-au salvat pe copil. De naivitatea unei tinere, necunoscătoare a pericolelor vieții, dar dornică a îmbrățișa credința creștină, fără a avea o vocație autentică, profită, de această dată 540 Ibidem, p. 260. 541 Ibidem. 542
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile, se salvează dintr-o situație mai mult decât compromițătoare, aceea de a fi surprinsă de către soțul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și uzanțele medicale tradiționale erau instrumentate de autoapărare morală sau materială a vraciului, moașei sau vrăjitorului. Bolnavul trebuia să suporte pe propria piele tot ceea ce îi pretindea falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar cel ce era într-o permanentă incapacitate juridică era pacientul. După concepția medicinii magice, vrăjitorul nu putea fi socotit vinovat de moartea bolnavului și era ferit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]