1,786 matches
-
Oamenii strigau la el, este vorba de anumiți oameni, identificabili ca ceva particular și, în acest caz, referința este restrînsă extensiv, manifestîndu-se desemnarea. V. conotație, desemnare, referință, semnificație. DUBOIS 1973; FLEW 1984; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; BUSSMANN 2008. RN DESCENDENȚĂ. Conceptul "descendență" vizează una dintre direcțiile de înțelegere a timpului de către subiect, înțelegerea pasivă prin care timpul este apreciat ca derulîndu-se din viitor spre trecut, spre deosebire de înțelegerea lui ca desfășurîndu-se în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la el, este vorba de anumiți oameni, identificabili ca ceva particular și, în acest caz, referința este restrînsă extensiv, manifestîndu-se desemnarea. V. conotație, desemnare, referință, semnificație. DUBOIS 1973; FLEW 1984; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; BUSSMANN 2008. RN DESCENDENȚĂ. Conceptul "descendență" vizează una dintre direcțiile de înțelegere a timpului de către subiect, înțelegerea pasivă prin care timpul este apreciat ca derulîndu-se din viitor spre trecut, spre deosebire de înțelegerea lui ca desfășurîndu-se în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre viitor. Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
una dintre direcțiile de înțelegere a timpului de către subiect, înțelegerea pasivă prin care timpul este apreciat ca derulîndu-se din viitor spre trecut, spre deosebire de înțelegerea lui ca desfășurîndu-se în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre viitor. Prin urmare, descendența este reprezentarea fluenței timpului din viitor spre trecut, despre care dă informații îndeosebi timpul verbal. Descendența se articulează cu incidența și cu decadența, astfel încît, la imperfect, de exemplu, reprezentarea timpului implicat ca fiind conversiunea incidenței în decadență este la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca derulîndu-se din viitor spre trecut, spre deosebire de înțelegerea lui ca desfășurîndu-se în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre viitor. Prin urmare, descendența este reprezentarea fluenței timpului din viitor spre trecut, despre care dă informații îndeosebi timpul verbal. Descendența se articulează cu incidența și cu decadența, astfel încît, la imperfect, de exemplu, reprezentarea timpului implicat ca fiind conversiunea incidenței în decadență este la originea reprezentării ei descendente. V. ascendență, aspect, incidență. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN DESCRIERE. Cuvîntul descriere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numărul notărilor lui în cadrul povestirii. Aceste fenomene reflectă, în principiu, trecerea de la evimentele denotate (care reprezintă istoria), la enunțarea povestirii (care este narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recenzie completă și temperată, criticul ziarului „The Times“, Michael Kerrigan, observa, și nu e greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
recenzie completă și temperată, criticul ziarului „The Times“, Michael Kerrigan, observa, și nu e greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
capacitatea de proliferare autonomă, anarhică, necontrolată. Mutația genelor „de stabilitate genomică” face ineficient sistemul de reparare restituțională a leziunilor induse în ADN, sub acțiunea diferiților factori mutageni/carcinogeni. Apar astfel mii de leziuni stabile în ADN, care sunt transmise în descendență celulară. Ele pot afecta și genele implicate în controlul proliferării celulare. Mutația acestor trei tipuri de gene poate avea loc în celulele somatice generând neoplazii cu caracter neereditar, netransmisibile la urmași, sau poate avea loc în linia germinală și, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Mutația acestor trei tipuri de gene poate avea loc în celulele somatice generând neoplazii cu caracter neereditar, netransmisibile la urmași, sau poate avea loc în linia germinală și, în acest caz, neoplazia dobândește caracter ereditar; ea se poate transmite în descendență sub forma susceptibilității, adică a predispunerii la malignizare. O mutație singulară este însă insuficientă pentru inducerea transformării maligne, dar, odată produsă în linia germinală, ea va fi transmisă, ca atare, la descendenți și odată cu ea și starea de susceptibilitate. Dacă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
precum ATM (acronim derivat de la ataxia telangiectazia mutated), CHK 1 și CHK 2, ADN-PK (simbolul derivă de la protein kinază dependentă de ADN) etc. Proteina P53 are un rol esențial în păstrarea homeostaziei genetice și în stoparea transmiterii prin replicare, în descendență a leziunilor din ADN. Astfel, gena p53, prin produsul său - proteina P53 - funcționează ca un factor de protecție a integrității genomului celular. Dacă sistemele celulare reparatoare ale leziunilor din ADN funcționează prompt și eficient, nivelul cantitativ al P53 revine la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al apoptozei. In cancerogeneză genele responsabile de transformarea malignă pot fi inactivate prin mutație genică, incluzând deleția parțială sau totală a genei, sau ele își pot păstra secvența intactă, dar expresia acesteia să fie alterată într-o manieră transmisibilă în descendența celulară, prin mecanisme epigenetice. Procesul epigenetic poate fi definit ca o modificare a expresiei genice, transmisibilă în descendență, dar care nu implică schimbări (mutații) în informația genetică primară, adică în secvența de nucleotide din ADN. Modificările epigenetice includ: metilarea ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau totală a genei, sau ele își pot păstra secvența intactă, dar expresia acesteia să fie alterată într-o manieră transmisibilă în descendența celulară, prin mecanisme epigenetice. Procesul epigenetic poate fi definit ca o modificare a expresiei genice, transmisibilă în descendență, dar care nu implică schimbări (mutații) în informația genetică primară, adică în secvența de nucleotide din ADN. Modificările epigenetice includ: metilarea ADN, modificarea post-translațională a histonelor și substituția histonelor canonice cu variante ale acestora, remodelări ale cromatinei prin intermediul proteinelor non-histonice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Tuberculinismul poate fi dobândit în cursul vieții, sub acțiunea unor factori toxici, prea puțini cunoscuți în starea de astăzi a medicine, îndeosebi vaccinările obligatorii, care sensibilizează populația. Tuberculinismul dobândit poate deveni la rându-i o cauză intoxicantă, transmițându-se ereditar descendenței și impregnând-o din generație în generație. Impregnarea ereditară cu toxine tuberculinice imprimă o anumită structură patologică organismului atins, care se trădează printr-o constituție specială a scheletului: tipul longilin, descris și în această lucrare sub numele de constituția fosforică
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sintagmatică și paradigmatică definite de către Saussure. Relectura structuralistă a modelului de clivaje apare astfel nu doar legitimă în raport cu concepția lui Stein Rokkan, dar și mult mai clarificatoare față de căile cotite ale demersului parsonian. Întreprinderea noastră clasificatoare se înscrie astfel în descendența directă a demersului lui Rokkan care l-a aprobat la vremea lui, ca și a demersului marxismului sociologic definit de către Seymour Martin Lipset. Am încercat deci să precizăm perspectiva lui Rokkan distingând, pe de o parte, conflictele conjucturale sau evenimențiale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în cazul disciplinei politicii comparate, intră în această categorie. Confruntând temporalitățile cu nivelurile de focalizare a analizei sociologice, obținem astfel trei moduri de analiză comparativă a partidelor politice. În primul rând, abordarea holistă a clivajelor politice, care se înscrie în descendența directă a macrosociologiei și a duratei de tip lung. Aceasta a fost fondată în 1967 de opera întemeietoare a lui Lipset și Rokkan, Party Systems and Voter Alignments. Să nu uităm că dacă în Europa Occidentală, clivajele au fost "înghețate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca autoritățile să constate la un moment dat că această universitate este inutilă, din lipsa posibilităților de recrutare a studenților. Poate tocmai de aceea e demnă nu numai de respect atitudinea slujitorilor școlii din regiunea Cernăuți care, înscriindu-se în descendența vestitului testament al lui Doxachi Hurmuzachi (“aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor [...] patria, limba și biserica”), s-au pus în slujba școlii ca factor de care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
imaginea ei circumferențială, conține atât mișcarea de revoluție, cât și pe cea de evoluție. În latitudine, curba se depărtează de axă până la o maximă constantă. Dinamica curbei este idealizat prezentată ca o oscilație ascendentă, deși uneori există scurte perioade de descendență. Aceste caracteristici i-au determinat pe oameni să o transforme într-un simbol cu o semnificație ocultă, esoterică, până la asemuirea ei cu înălțarea spre Dumnezeu. Spirala ca simbol cu o semnificație ocultă, esoterică, conducând la înălțarea spre Dumnezeu. Simbolul "spirală
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Victor din Aveyron. O carte de mare succes (best seller) a fost romanul lui Jean Bruller Vercors 34, din 1952, Les Animaux dénaturés ("Animalele denaturate"). Un antropolog pleacă într-o misiune de depistare a fosilei maimuță-om, pentru a dovedi descendența acestuia din cimpanzeu. Dar, în loc de fosilă, descoperă o populație de Paranthropos greamiensis, creaturi de "troglodiți" maimuțe-om (termen preluat din cartea lui Carl von Linné scrisă în 1763, Systema Naturae, capitolul Anthropomorpha: "oameni ciudați" - vezi p. 121). Troglodiții fiind creaturi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care se intersectează genuri și specii literare, ca niște vietăți iscate din cuvinte și purtate prin lumi neobișnuite ce le sporesc frumusețea și stranietatea. Consensul critic a plasat volumul între textele semnificative ce anticipează metaficțiunile și jocularitatea postmodernismului, într-o descendență caragialiană și urmuziană. Câteva observații, precum cea a lui Nicolae Manolescu - "un roman al numelor proprii... (în care) nu lucrurile poartă nume, numele poartă lucrurile" -, subliniază insolitul unui proiect ce regândește modul în care literatura poate fi citită/ scrisă. Dincolo de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ce gâfâit al naturii a putut da naștere unei asemenea excrescențe fungoide de cărnuri luciose?" - Meridian e iremediabil captiv în obsesiile sale bolnave pentru femei mai tinere, precum guvernanta Nelly sau mondena Nadine Coussay. Romanul, deschis printr-un capitol-preambul intitulat " Descendența Destinei", se desfășoară pe parcursul unui weekend, când, urmându-și obiceiul de a da petreceri fastuoase pentru prietenii săi bogați, Raoul Meridian invită la Windcote un grup pestriț, reunind femei și bărbați, pentru câteva zile de plăceri extravagante. Povestea are, încă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui Ceaușescu, se apropie mai mult, după opinia mea, de una dintre acele, vai, numeroase domnii române, dar și greco-turcești, din medievalitatea noastră târzie, cu o putere discreționară a Domnului care, din „venetic” vrea să-și afirme apartenența și chiar descendența din vârfurile legendar-istorice, dar, animat de un hybris plantat pe o bază culturală și ereditară primitivă, izbutește a „crea monștri”: atât fizici, industriali, cât și În mentalul maselor, enorm dezorientate de cele două calamități majore care s-au abătut asupra
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
educație fizică și până la matematică, pentru care familiaritatea culturii e evidentă în discuții prin care nu vor să epateze, să-și impresioneze interlocutorii, ci doar să-și argumenteze punctele de vedere. Firescul acestor manifestări așază lumea adusă de scriitor în descendența celei interbelice, căreia însă îi perpetuează și alte trăsături. În felul acesta, nume ale unor personalități ale artei, ale filosofiei, discuții în care se fac referiri, de pildă, la metafizica neoscolastică ori la o sofistică a iubirii etc. trasează imaginea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vremii sale [...] Eminescu se năștea în anul morții romantismului și s-a optat pentru întoarcerea lui cu 50 de ani îndărăt". În al doilea rând, complementar, schimbând accentele referințelor poetice, exegeza își va modifica, la rându-i, perspectiva, operând în descendența sintezelor semnate de Bachelard, M. Raymond, Béguin, Hugo Friederich. Eminescu va fi înțeles astfel, în consecința "structurilor liricii moderne", post-baudelairiene adică, prin prisma "romantismului deromantizat". Demonstrația va urma un demers sinuos, ideile originare traversând nouă "cercuri dialectice": "poetul român pleacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în jurul personalității nonconformiste a lui Cezar Ivănescu, el abordează subiectul fără complexe, creionând astfel un portret de profunzime, analitic, din toate punctele de vedere incitant. Pentru că, din capul locului, Theodor Codreanu îl așază pe autorul volumului La Baaad, în imediata descendență a lui Eminescu și Bacovia, în privința abordării temei morții în poezie. Cezar Ivănescu face parte din generația de mijloc a scriitorilor actuali (n. 1941), a ajuns la vârstă deplinei maturități și impunându-se în peisajul literar ca una dintre vocile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Theodor Codreanu cu al său Complex Bacovia (2002), un opus impunător prin obiective, proporțiile investigației, dar în primul rând prin rezultatele atât de convingătoare la toate nivelurile: caracteristicile imaginarului poetic, cronotopul acestui univers aflat sub semnul negativului stilistic, dubla descendență a bacovianismului (Eminescu și simbolismul), reprezentanții acestuia în timp și spațiu. Totul este făcut cu o suverană stăpânire a unui imens material, investigat fără crispări și complexe (inutile), cu delimitări, nuanțări și preluări critice, autorul fiind permanent interesat de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]