4,161 matches
-
elementară în care expresia „a fi sau a nu fi” capătă un contur dramatic și nespus de dureros, atât fizic, cât și sufletesc. Intrând în acest tărâm crepuscular, aflat sub semnul Isar, în cazul său, Theodor Damian încearcă să-și descifreze simțămintele, să le comunice într-o manieră cât mai directă și mai plastică, fără să știe dacă vreodată va avea satisfacția de a vedea un volum de versuri apărând din durerile facerii și refacerii la care a fost supus. „Jocul
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
unind soarele și luna, cele patru vânturi, dar și “cele patru drumuri” despre care poeta mărturisește - “nu le pot vedea”. Zborul face legătura între lumea reală și cea iluzorie, oferind acces la “nesfârșitul” pe care autoarea se străduiește să îl descifreze. “Într-o oglindă” Un alt simbol important în “Cuvintele” este oglinda, străvechi obiect al civilizației umane, care aduce vindecare de spaime și alungă “umbra”. În istoria culturii oglinda este simbolul cunoașterii, metaforă a literaturii și artei. Oglinda nu semnifică o
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
prima oară, ce este patria și chiar să-ți dai seama că până acum ai învățat despre ea numai cuvinte fără acoperire. Dar de ce este așa? Îți răspunde tot poeta: „Veștile monopolizează presa/ manipulează, trebuie să citești printre rânduri,/ să descifrezi viața celebrităților,/ să te ascunzi după deget,/ să-ți acordezi vioara mereu/să nu distonezi” (Cortinele brocate) Departe de imaginea poetului aflat în turnul de fildeș, o invenție răutăcioasă a unora care nu înțeleg poezia și nici condiția poetului adevărat
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
și munții, defrișate pădurile, schilodit vocabularul prin împrumuturi și acceptări nepermise a unor cuvinte din alte limbi... Descoperă și se confruntă cu ape tulburi, care par să-i inunde întreaga ființă și trăiește profund spaima neputinței. Nu stă nepăsătoare, ci „descifrez tânguielile le curăț de flegme le descânt de urât” vorbind „întunericului... între stele până triluri zidite prin/ cuiburi aud și mă rog să mai înflorească o dată copacii/ și pe străzile lor a risipitorilor”. Găsește în sine motivația și forța de
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
mine, când lacrimi te vor ajunge! Cuvântul îți va fi curcubeu, așază-l pe tâmpla oricărui om. Din dragoste de cer, învață zborul o pasăre ce renaște când aripile îi sunt deschise spre celălalt, cu fiecare zbatere mai aproape de a descifra taina de a fi. Fără cuvânt nici eu nu sunt, C-o poveste dau pietrelor glas, stelele se întreabă cum și cât luminează... Hai, să lăsăm cuvintele, să spună de azi înainte cine suntem și ce am putea fi. Referință
CUVÂNTUL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368609_a_369938]
-
reîntâlnit pe Michelangelo și l-am iubit. L-am iubit pentru personalitatea sa faustiană, în sensul căutării adevărului și a dragostei, dar și pentru sonetele și madrigalurile scrise. În Capela Sixtină, printre chipurile pictate în Judecata de Apoi, a fost descifrată și fizionomia lui Michelangelo, în figura Sfântului Bartolomeu; acest chip este jupuit de piele, semnificând destinul artistului genial, detașat și înălțat din mediocritatea timpului, suflet furtunos, sensibil și frământat. Le reproduc copiilor un pasaj dintr-o carte: În clipa morții
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
este supusă arta, fără a-și trăda suferința în afară, poate chiar din mândrie, pe suprafața obrazului neaflându-se nici o cută... Pentru Brâncuși emoția e trăită în adâncul sufletului și nu în expresia obrazului, emoție pe care trebuie s-o descifrezi din gestică, din dramatismul mișcării, semnul supliciului fiind exprimat prin înclinarea capului. A treia sculptură pe care o vedem este Portretul lui Nancy Cunard lucrată tot în bronz. Văzând-o de la distanță, rămân contrariată pentru câteva clipe: nu este cumva
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Așadar, în cântec te-a-nfășat mama, în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a ta și a rămas! Ți-a descifrat în copilărie taine din prefacerea pietrei? Ce folosință dădea din daltă stanelor brute cărate din carieră? M-am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
presentimentul riscând eroarea pentru a găsi alt drum pe care ne vom rătăci am citit în semnele cerului cuvintele mele pleacă de-aici în vânt nicio fală niciun foc nu le-a mistuit jumătăți de clipe în fugă mă surprind descifrând câte un vis ticălos timpul mi-e lavă care se-ncheagă curgând aiurea pe un relief nul al istoriei trăim cu masca lui faust pe față vom ajunge la sfârșitul piesei să strigăm către umbre unde ne este chipul nostru
FLUX ŞI REFLUX de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363681_a_365010]
-
O pasăre se mai odihnește Pe faldul mantiei prinsă pe umăr. Iar în depozitele prăfuite, Câte-un păianjen țese pânză Pe umăr sau în palma unui dac... Cine să le poarte de grijă? Cine să le redea identitatea? Să le descifreze misterul Și să-i readucă acasă Simbolic măcar, cui îi mai pasă? Noi suntem cei ce vrem să-i dăm Afară pe străbuni din țara lor Prin nepăsarea noastră și avem Curajul să mai spunem dor. Noi suntem cei care
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
acasă, tu nu dormeai. Te cunosc prea bine. Nu am venit să vorbim, deoarece pentru prima oră în viața mea băusem atât de mult încât îmi era rușine de mine. Apreciez faptul că ai înțeles situația. Mamă, eu învăț să descifrez tainele destinului pe care îl asociez cu un joc de șah în care știu că pot câștiga sau pierde. Aseară am pierdut și sunt nefericit, dar voi încerca sa trec peste această suferință cu care nu vreau să te încarc
UN ALT FRAGMENT DIN CARTEA....DOAR IUBIREA RĂMÂNE.. de SILVIA KATZ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364772_a_366101]
-
bibliotecă foarte bogată! În ciuda aparentelor, eu fac parte din categoria oamenilor introvertiți. Aveam multe de spus și nu aveam cui să le împărtășesc, decat așternându-le pe hârtie, si nu oricum, ci de multe ori în mod subtil, greu de descifrat la prima citire pentru unii, și ușor pentru cei care au „cheia”. Începuse să mă bântuie sentimentul singurătății, desi aveam doi băieți frumoși, expansivi, dar când rămâneam cu mine însămi era altceva. Se spune că un om care scrie nu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
este granița între normal și nebunie... Era un thriller de nesuportat. Trebuia să se grăbească, înainte de a fi prea târziu... Un bilet... A scris totul pe un bilet. "Aceste lucruri se întâmplă aievea doar pentru că...". Mai departe nu a putut descifra. Dar ce a făcut, pentru numele lui Dumnezeu, cu acel bilet? Unde l-a putut ascunde? Unde anume să-l caute? Lumi stranii, care se întrepătrund... Fantoma lui Julian, bântuind noaptea... Fantoma lui Julian? Repede, mai repede... Unde să caute
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
muzică la un player de pe calculator, apoi privind prin fereastra demodată peisajul nocturn, respirând aerul proaspăt al serii. Apoi i s-a părut că plânge ușor, în timp ce deschide un document și începe să scrie. Se uită mai de aproape și descifrează: "Lisa, acum știu că ne-a fost sortit să nu ne întâlnim niciodată. Să trecem mereu și mereu unul pe lângă celălalt, ca și acum am aparține unor lumi paralele. Păcat, mă doare... Cred că te-aș fi putut prețui mai
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
subtil al artistului, apoi ultimul Papă al omenirii, Nostradamus, iertarea pe care mi-o va oferi Jeanne la capătul drumului... Cu siguranță există ceva în plus în toată această șaradă, un element decisiv, un detaliu-surpriză care mă va ajuta să descifrez misterul, să știu care era verdictul kafkian, trebuie să mă flagelez, să mă autodepășesc pentru a-l obține, să-mi îngrop un anumit tip de îndoieli. Nu, nu identitatea asasinului e importantă, ci jurnalul lui. * Noua mea iubită e o
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
are, cu toate acestea, parcursă de la început până la sfârșit, un fir în jurul căruia am brodit tot story-ul. (Notă autorului). Mergeam prin orașul prăfuit dezorientat, fără nicio țintă. În ce măsură înțelegem ceva din greșelile noastre? Cei superiori, care au căutat întotdeauna să descifreze natura umana și semnificația conștiinței și a liberului-arbitru, o fac. Dar cei ce conduc lumea? Politicienii? Dar anarhiștii? Dar cei ce ascund adevărul? Cei care lucrează ani întregi în laboratoare ultrasecrete, fără a dezvălui nici macar 10% din munca lor oamenilor
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
are, cu toate acestea, parcursă de la început până la sfârșit, un fir în jurul căruia am brodit tot story-ul. (Nota autorului). Mergeam prin orașul prăfuit dezorientat, fără nicio țintă. În ce măsură înțelegem ceva din greșelile noastre? Cei superiori, care au căutat întotdeauna să descifreze natura umană și semnificația conștiinței și a liberului-arbitru, o fac. Dar cei ce conduc lumea? Citește mai mult Această trilogie poate că nu întrunește întotdeauna și pe deplin toate cerințele logicii. Ea reprezintă una dintre primele mele încercări de a
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
are, cu toate acestea, parcursă de la început până la sfârșit, un fir în jurul căruia am brodit tot story-ul. (Nota autorului). Mergeam prin orașul prăfuit dezorientat, fără nicio țintă. În ce măsură înțelegem ceva din greșelile noastre?Cei superiori, care au căutat întotdeauna să descifreze natura umană și semnificația conștiinței și a liberului-arbitru, o fac. Dar cei ce conduc lumea? ... X. UN TRIO DE NEUITAT, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017. Pendulam nehotărât între serviciu și casă, încercând
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Când ochi în lume am făcut, priveam atent în jur, Atras mult de necunoscut și-al steleleor contur. Mă învăța cu glas duios mămuca, să iubesc, Îmi arăta tot ce-i frumos și e. . . dumnezeiesc! Pe rând, cu ea am descifrat întâiul Alfabet, Sădind în sufletu-mi curat vibrații de poet Mi-a spus că nu poți mângâia când ai un suflet gol, N-ai bucurii, nici dacă dai pământului ocol. Când faci din clipa ce-o trăiești, o perlă dată
ROUA AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350390_a_351719]
-
emoționalitate și mediocritate a gustului. În arta adevărată, alături de ambiguitate, descoperim ambivalența încriptată a sentimentelor și ceva lăuntric tinde totdeauna să se afirme, să iasă la suprafață, chiar dacă captarea emoțiilor și mai ales a stărilor sufletești este mai greu de descifrat de privitor. Bunăoară, arta adevărată ne lasă să citim decepția sau bucuria pe chipul cuiva. Portretistica nu este neutră în ceea ce privește psihologia individuală, mai ales a afectivității. La celălalt pol, avem de-a face cu o frumusețe ce frizează eroticul fără
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
parcă nu în același sens platonic al maestrului. Sculpturile lui Brâncuși devin, la Niram, pretexte, evocări, trimiteri înspre contemporaneitatea și intimitatea pictorului. Să privim acum Legea relativității niramiană. Pe o structură din lemn, asemănătoare cu un șasiu pictat pe dos, descifrăm tripticul evocării perfecțiunii formale. În centru, doi bărbați descărnați, cu aparență de năluci, cercetează pe orbește (aluzie la geamăna Sculptură pentru orbi) anatomia unei muze adormite, frumusețea reală a Modelului. În dreapta, de veghe, în semiîntuneric, vedem frumusețea Operei (chipul de
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
statuile din parcul singuratic/ își rup armura veșniciei/ și coboară pea lei/ Un gând îndrăzneț/ îmi scapă din arcul dorinței/ lovind în clopotul cerului” ( Fuga statuilor, pag.18) În „Micul voievodat de la marginea râului”, spațiul natal al poetului, eul liric descifrează o lume de miracole învăluite într-un aer diafan cu care visează să se contopească. Aici se regăsesc timpul și copilăria, fixate în rugăciunile mamei, aici trăiește starea de grație care-l mută în poveste, ca în poemul „Farmec”: „Mai
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
sevei, al sudorii și al soarelui. Trupul și sufletul, o devenire, poetul trăiește clipele, tremurând închegate în cupe de muguri, în bronzul toamnei sunând în frunza viei, în eternitatea dorului de mare, în puritatea răcorii dimineților de vară. Născut să descifreze taina cuvântului, el poposește la „Cina cea fără de taină” căutând înțelesul a ceea ce e condiția existențială. Un ingenios imaginar poetic transferă nichitian abstractul în gesture aparent prozaice, purtătoare însă de sensul tainic al împărtășirii din mister: „Au venit zdrențuiți de
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
poți culege de oriunde și oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevarat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viață. • Trupul omenesc este frumos, numai în măsura în care oglindește sufletul. • Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul și nu descifrează nici viața. Ceea ce legi tu aici pe pamant - se leaga și în ceruri. • În timpul copilăriei, am dormit în pat. În timpul adolescenței, am așteptat la ușă. În timpul maturității, am zburat înspre ceruri... • Să creezi că un zeu, să poruncești că un
CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
-
păstrează cu încăpățânare firul împletit în două sau trei „colori”. Desigur, nici nu mai bănuim semnificațiile culorilor, iar dacă cineva ne-ar spune că, de fapt, roșul e ... negru, l-am privi pe respectivul cu mirare. Așadar, să încercăm să descifrăm, cu ochii și sufletul strămoșilor, sensurile mai profunde ce se ascund în albul, negrul, albastrul și roșul mărțișoa �relor de altădată și de acum. Insistăm asupra cromaticii mărțișo �rului deoarece, potri �vit pictorului W. Kandinsky, pro �blema culorilor depășește cu
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]