6,791 matches
-
doi actori erau Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" și Uniunea Națională PSD+PUR95, fiecare trimițând în competiție un total de 637 de candidați, respectiv 222 pentru Senat și 415 pentru Camera Deputaților. Pe pozițiile următoare s-au situat, în ordine descrescătoare, Partidul România Mare și Partidul Ecologist Român, cu 636 de candidați fiecare în 41 de circumscripții electorale, Partidul Noua Generație, cu 634 de candidați, Partidul Socialist Unit 633 candidați, Partidul Alianța Socialistă, cu 625 de candidați, urmat de Partidul Național
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
la 30%. În fine, Barometrul de opinie publică consemna că liberalii și democrații erau creditați cu 47% din voturi în timp ce PSD ar fi primit 32% din opțiunile celor intervievați. Pe de altă parte, datele cercetării sociologice puneau în evidență tendința descrescătoare a suportului electoral al Alianței, mai mic cu 19 procente față de prima lună a anului 2005, astfel că amânarea alegerilor anticipate nu lucra în favoarea Alianței. Una peste alta, proiectatele alegeri din toamna anului ar fi asigurat atingerea obiectivului dorit de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
care ar mai fi votat sub 20% dintre potențialii electori. Similar, președintele Băsescu se bucura de încrederea a 73-67% dintre români 360. Alianța, la fel ca Traian Băsescu, și-a menținut poziția dominantă pe parcursul lunilor următoare, chiar dacă urmând o tendință descrescătoare, explicabilă în principiu prin erodarea la guvernare. Oricum, la un an de la alegerile parlamentare, Alianța se bucura încă de susținerea a peste 40% din electorat 361, limită sub care nu a coborât niciodată pe toată perioada sa de existență. În
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
principiului reprezentării proporționale (s. n.)." art. 5, alin (1), Legea nr. 35/2008, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. 381 Vezi prevederile art. 48, alin (8) (15), Legea nr. 35/2008. 382 Pe lista ordonată descrescător a competitorilor din circumscripția senatorială Argeș, întocmită conform dispozițiilor art. 49, alin. (12) din Legea nr. 35/2008, Știreanu s-a plasat primul (cu 26004 voturi), Florea al doilea (18370 voturi), Cinteză al treilea (17401 voturi), iar Diaconu al șaptelea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
populației Ludoșului era de 17,2 locuitori/km2 Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000) . La recensământul din 2002, comuna Ludoș avea o populație de 794 de locuitori, din care în satul Ludoș, erau 531. Populația Ludoșului este în scădere, trendul descrescător înregistrându-se încă de la începutul secolului trecut. Astfel, scăderea populației din Ludoș față de 1930 este de 23,3 % (de la 3406 locuitori la 794 de locuitori). Cea mai mare scădere s-a înregistrat între anii 1966-1977, de 32,7% și între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fost de asemenea și creșterea mortalității materne, care în 2000 continuă să fie una destul de ridicată. * Sporul natural al populației a înregistrat fluctuații foarte mari: deși a înregistrat o creștere între 1966-1970, trendul între 1948 și 1992 a fost descrescător. Interesant este că până în 1989 sporul natural, deși în scădere a rămas pozitiv, iar din 1989 acesta a devenit negativ (desigur cu variații între județe; Sibiul avea în 1992 un spor natural pozitiv, de 1,1‰). Acest spor natural negativ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modul de cheltuire a banilor și doar 7% consideră că banii ar trebui cheltuiți în mod neplanificat. Conform datelor pe rural din EVS 1999, ierarhia valorilor pe care copiii le pot învăța acasă și care sunt considerate importante, (în ordine descrescătoare), sunt: * hărnicia 81,4 % (procentul menționărilor); * bunele maniere 69,1 %; * credința religioasă 65,3 %; * toleranța și respectul pentru oameni 51,9 %; * sentimentul de responsabilitate 51,1 %; * spiritul de economie 30,9 %; * independența 26,5 %; * supunerea 25,7 %; * perseverența 10,8
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arată că locuitorii ruralului consideră în majoritate că localitatea lor ar putea finaliza un proiect comunitar (69,8% sunt pentru "da" și 18,8% răspund cu "nu"). Motivele pentru care acesta ar putea fi dus la capăt, sunt în ordinea descrescătoare a frecvenței: * Pentru că oamenii ar munci 21,4%; * Pentru că ar fi în interesul tuturor 11,9%; Datorită unei organizări și coordonări bune ale proiectului 9,1%; * Pentru că au mai finalizat și alte proiecte 7,6%; * Datorită competenței oamenilor de la primărie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eșecul acestuia: * Din cauza unei organizări/coordonări proaste 3,9%; * Pentru că primarul nu este bun 2,5%; * Datorită neseriozității autorităților implicate 2,5%; * Pentru că au lăsat nefinalizate și alte proiecte 2,4%. Oamenii cu inițiativă din ruralul românesc sunt, în ordinea descrescătoare a opțiunilor respondenților: primarul sau viceprimarul (68.4%), preotul (7,1%), consilierul local din partea satului (4,4%), vecinii sau alți oameni din sat (2,3%) și directorul școlii, profesorii sau învățătorii (2,1%). Primarul pare să aibă mai multă inițiativă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
puternic în această zonă. În comunele sărace personalul din învățământ are mai multă inițiativă, iar în comunele dezvoltate asociațiile agricole. În eventualitatea unor probleme ce ar afecta grav o parte a gospodăriilor, cele mai multe măsuri s-ar lua din partea (în ordine descrescătoare a frecvenței) primăriei, primarului, președintelui, guvernului, persoanelor afectate, instituțiilor administrative ale județului, consiliului local, vecinilor și în final, din partea persoanelor neafectate de aceste probleme. Se remarcă, așteptările ridicate pe care le au oamenii de la instituțiile statului și ale administrației locale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
persoane (în 2003) ce își câștigă traiul în rural, cea mai mare parte sunt lucrători pe cont propriu (52,6%), după care urmează categoria lucrătorilor familiali neremunerați (41,2%). * Sursele predominante de venit în rural în 2007 sunt, în ordine descrescătoare: pensia de stat pentru vechime în muncă (20,9%), salariul (14,9%) și pensia CAP (17,6%). Veniturile bănești din propria producție agricolă se plasează pe locul 5 ca importanță (6,1%). * Oamenii obțin veniturile cele mai mari din vânzarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care locuiți? atasat În ce măsură simțiți atașament față de satul în care locuiți? dorimpl În ce măsură simțiți dorință de implicare față de satul în care locuiți? 2. Tabel 1. Ierarhia ariilor geografice de care subiecții se simt apropiați sufletește (ariile sunt trecute în ordinea descrescătoare a frecvenței) Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Tălmăcel România Transilvania România Satul în care locuiesc Județul în care locuiesc Județul în care locuiesc Transilvania Satul în care locuiesc Transilvania / Satul în care locuiesc Județul în care locuiesc România
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pot fi așezate pe un continuum de la A la D. Diferențele apar în ceea ce privește frecvența cazurilor în fiecare categorie, dar frecvențele obținute nu au semnificația unei "distribuții de frecvențe", întrucât variația caracteristicii, nefiind propriu-zis cantitativă, nu poate fi ordonată crescător sau descrescător. Trebuie să remarcăm că, în timp ce caracteristicile, privite ca proprietăți ale fenomenelor reale, sunt continue sau discontinue în funcție de natura lor intrinsecă, variabilele și, respectiv, indicatorii pot avea un caracter continuu sau discontinuu atât în funcție de natura reală a caracteristicilor, cât și în funcție de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai favorabil, mai puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate îl constituie seriile ordinale. Față de seriile nominale, acestea sunt înzestrate cu relația de ordine, care dă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe niveluri de apreciere (foarte mult, mult, nu prea mult, puțin, foarte puțin sau alte variante). O serie ordinală construită pe această bază este alcătuită din două șiruri : unul cuprinzând gradele sau nivelurile de apreciere ordonate în sens crescător sau descrescător, iar celălalt frecvența de apariție a fiecărui nivel. De cele mai multe ori însă, operația de scalare nu se oprește aici, ci continuă prelucrarea datelor primare și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai înainte, vom reține că nota definitorie a seriilor ordinale luate în accepțiunea cea mai largă constă în proprietatea acestora de a fi înzestrate cu relația de ordine, în baza căreia termenii ce le alcătuiesc pot fi ordonați crescător sau descrescător. Aceasta înseamnă că, dacă termeni seriei (sau valorile observate) sunt A, B,D, atunci se poate stabili o serie ordonată de forma A>B>C>D sau D<C<B<A.. Aceste relații sunt valabile pentru orice serie ordinală, de la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
alte cuvinte, ce tip de izomorfism fundamentează punerea în relație a rangurilor cu șirul numerelor reale? Pentru a răspunde acestor întrebări, trebuie să facem apel la noțiunea izomorfism ordinal, care definește acel tip de relație în care ordinea crescătoare sau descrescătoare a șirului de numere reflectă ordinea crescătoare sau descrescătoare a caracteristicilor măsurate, fără însă a fi asigurată corespondența dintre intervalele care despart un număr de celălalt și intervalele care despart o mărime de cealaltă. Cu alte cuvinte, exprimarea numerică este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relație a rangurilor cu șirul numerelor reale? Pentru a răspunde acestor întrebări, trebuie să facem apel la noțiunea izomorfism ordinal, care definește acel tip de relație în care ordinea crescătoare sau descrescătoare a șirului de numere reflectă ordinea crescătoare sau descrescătoare a caracteristicilor măsurate, fără însă a fi asigurată corespondența dintre intervalele care despart un număr de celălalt și intervalele care despart o mărime de cealaltă. Cu alte cuvinte, exprimarea numerică este oarecum convențională, în sensul că numerele reflectă ordinea, dar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populație astfel încât să se păstreze neschimbată suma valorilor. Indivizii sunt considerați egali în generarea valorii medii. 3. Mediana (Me) este caracterizată prin individul median individul care se găsește la mijlocul șirului de n indivizi din populație așezați în ordine crescătoare sau descrescătoare (n= nr. impar). Mediana este valoarea pe care o ia individul median. Dacă n este par atunci Me reprezintă valoarea individului median plasat între n/2 și n/2 +1. 4. Modul (Mo) este valoarea luată cu cea mai mare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a apărut pe fondul dezvoltării din ultimii 15 ani a continentului african. Și care învederează că orice proces de dezvoltare economică inaugurează un alt proces de tranziție demografică, materializat în modelul familiei cu puțini copii. Nu toate țările urmează tendințele descrescătoare de care am amintit. Semnificativ este faptul că țările care cunosc conflicte mențin, în general, aceeași rată înaltă a nașterilor. Cum ar fi Congo, Liberia, Sierra Leone, Sudan sau Somalia. Pe de altă parte, descreșterea ratei de fertilitate solicită din partea elitelor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
perioadă mai mare de cinci ani, începând cu cel de-al Șaselea an, fluxurile de numerar vor fi estimate folosind o rată de creștere; d) rata de creștere folosită pentru perioada ulterioară perioadei maxime de cinci ani trebuie să fie descrescătoare sau stabilă, exceptând situația în care se justifică o rată crescătoare. Asocierea dintre fluxurile de numerar Și rata de actualizare Rata de actualizare trebuie să fie rata unei taxe anticipate ce reflectă impunerile curente pe piață ale valorii în timp
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest clasament are numeroase elemente ce generează discuții cu caracter teoretic, se va insista doar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ar mai fi de observat și faptul că forțarea producției de echipament electrotehnic și electromenajer de către producătorii asiatici are efecte directe atât asupra prețului materiilor prime electrotehnice, unde tendința este crescătoare, cât și asupra prețului produselor finale, unde tendința este descrescătoare. Pentru echipamentul electric auto, presiunile furnizorilor și consumatorilor sunt corelate. În ambele cazuri, există un proces de concentrare la nivel mondial și la nivel european. Despre concentrarea din industria autoturismelor s-au scris zeci de mii de pagini de studii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
depărtarea de forma inițială prin pierderea a tot mai multe caracteristici ale dreptății prezente în forma originală, perfectă. Astfel, de la forma ideală, cetatea descrisă de Platon în Republica, urmează în forme tot mai degradate: timocrația, oligarhia, democrația și tirania. Ordinea descrescătoare a formelor de guvernare se mulează perfect pe ordinea descrescătoare a primelor vârste ale omului descrise de Hesiod în Munci și zile după un mit fenician care, de altfel, avea o mare circulație în cultura greacă, respectiv, vârsta de aur
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]