79,897 matches
-
dat consimțământul și se va face mențiune despre cauza acestei imposibilități. Pe baza procesului-verbal se redactează acordul de asociere, care va cuprinde următoarele date: (1) numele, prenumele și domiciliul proprietarilor; (2) individualizarea proprietății potrivit actului de proprietate; (3) enumerarea și descrierea părților aflate în proprietate comună și cota-parte din proprietatea comună ce revine fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință. Potrivit acordului de asociere, proprietatea individuală (apartamentul sau spațiul cu altă destinație decât cea de locuință) aparține
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
lor și de proprietar. Entitățile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcția și terenul, iar potrivit legii prin imobil se înțelege parcela de teren, cu sau fără construcție. Prin sistemul de cadastru general se realizează: ( a) identificarea, înregistrarea și descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor și a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice; ( b) asamblarea și integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate; (c) identificarea
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
7 / 1996, nu produc efect constitutiv de drepturi, ci doar opozabilitatea actului față de terți. Cartea funciară este alcătuită dintr-un titlu (indicând numărul ei și numele localității în care este situat imobilul) și 3 părți. A. Partea întâi, referitoare la descrierea imobilelor, cuprinde: (a) numărul de ordine și cel cadastral al fiecărui imobil; (b) suprafața terenului, categoria de folosință și, după caz, construcțiile; (c) amplasamentul și vecinătățile; (d) valoarea impozabilă. B. Partea a doua, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
se pot închide definitiv în "cocioabe", copacii în muguri și oamenii în pietre, fixează demersul poetic într-o atitudine duală: finitul devine o alegorie a infinitului, iar infinitatea se eschivează din fața propriei măreției și își pune pe figură masca finitudinii. Descrierea naturii (motiv romantic) cunoaște aici un tratament... expresionist. Pentru că implozia produce o întoarcere în sine pe cât de bruscă, pe atât de totală. Și s-ar părea, ireversibilă, ceea ce este o noutate absolută în toată această mișcare de du-te-vino, generalizată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul Moldovei, realizând o bună descriere și analiză a depozitelor mio-pliocene din zona Depresiunii Huși și a regiunii învecinate, formulând și aprecieri juste privitoare la aspectul general al reliefului. Mai târziu, în lucrările de geomorfologie realizate, M. David încetățenește în literatura geografică subunitățile și denumirile de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ex: materii prime, date); 2. prelucrările - reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor (intrărilor) în rezultate; 3. ieșirile - sunt elementele rezultate din procesul de transformare (produse finite, rapoarte). Din această simplă prezentare, pentru moment, o concluzie simplă se poate desprinde: descrierea unui sistem informațional presupune descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor la care sunt supuse acestea și a informațiilor rezultate din prelucrările realizate în cadrul sistemului. Conceptul de sistem informațional economic a fost definit în moduri diferite. De cele mai multe ori, el este
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
prelucrările - reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor (intrărilor) în rezultate; 3. ieșirile - sunt elementele rezultate din procesul de transformare (produse finite, rapoarte). Din această simplă prezentare, pentru moment, o concluzie simplă se poate desprinde: descrierea unui sistem informațional presupune descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor la care sunt supuse acestea și a informațiilor rezultate din prelucrările realizate în cadrul sistemului. Conceptul de sistem informațional economic a fost definit în moduri diferite. De cele mai multe ori, el este sinonim cu sistem informațional pentru
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 4 Editură PIM Editură acreditata CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ARAMA, ELENĂ IVONA Lucreția Filioreanu Dumitrașcu : sculptură / Arama Elenă Ivona.Iași : PIM, 2011 ISBN 978-606-13-0198-0 730(498) Filioreanu-Dumitrașcu,L. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 5 Portretul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 4 Editură PIM Editură acreditata CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ARAMA, ELENĂ IVONA Lucreția Filioreanu Dumitrașcu : sculptură / Arama Elenă Ivona.Iași : PIM, 2011 ISBN 978-606-13-0198-0 730(498) Filioreanu-Dumitrașcu,L. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 5 Portretul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
exprime, din sensibilitatea sonorităților, impresiile sufletești cele mai impalpabile și cea mai fină vibrație a aparatului nobil al senzației” ORAȘUL DE PROVINCIE Atmosfera sufocantă a orașului mic, poate prea mic pentru sensibilitatea autoarei, căci în paginile cărții se observă prezența descrierilor atmosferei străzilor orașului de provincie, așa cum Hortensia Papadat-Bengescu le prezenta în scrisorile sale, este excepțional zugravită în capitolul trei, “Strada”: “Din când în când Manuela pleca din liniștea posacă a orașului de provincie”. Dar ea nu vedea nimic din spațiul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
este Creatorul unui destin la îndemâna imaginației sale. Aceste relatări, slabe în consistența lor, au rolul de a contura nevoia de a trăi a eroinei. Are nevoie de o excitabilitate emoțională pentru a-și proba simțurile. Viziunea regizorală este nemaipomenită, în descrierea posibilei crime pasionale, cu revolverul Ăce apare în operă asemeni unui personaj) despre care ea crede că a fost cumpărat doar cu acest scop, planurile scenice sunt reflectate crescendo: “... Pe unde va trece? Cui va sugera un gând criminal cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
că o vede, că-i privește de aproape falangele noduroase, vinele dure”. Scopul actului criminal nu este căutat de eroina. Că este vorba de crimă, suicid amoros, nu se știe, nu actul justițiar sau al folosirii revolverului o atrage, ci descrierea macabră, viziunea urâtului analizat în toată manifestarea lui, a plămânului perforat, a inimii ce încă pulsează spasmodic, a coastelor neatinse. Acest tablou naturalist va face imaginea vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
se poate imagina pe sine călcată pe stradă, dar poate concepe scenariul lugubru prin ipostaze de groază în care sunt asezați ceilalți. Viziunea balzaciană Ăla modă în acea perioadă a scrierii) este regăsită în imaginea “micului bătrân cu ochelari verzi”. Descrierea hibridizează planurile, astfel întâlnim un ireal manifestat în imaginar ca real. Sentința definitivă a unei realități scârboase o agresează pe eroina. Suspendată în întrebări, ea suferă rănită de tot ce se manifestă în real sau imaginar deopotrivă, ea nu mai
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
impură: “Închise iar ochii, ca să vadă mai bine, ca să se amăgească mai bineă...) Purta dulceața imaginilor plăcute și zadarnice, și tristetea obositoare de a nu le trăi decât cu închipuirea. ...Și asta poate fi realitate, zise Manuela fără să explice”. DESCRIEREA SOCIETĂȚII Evenimentele mondene sunt cele mai bune momente, când regizorul general al moravurilor dă frâu liber imaginației, lăsându-și “personajele” să se reliefeze în toată plenitudinea firii lor descoperite celorlalți. În cadrul balului Manuela devine personajul reflector, martorul exterior al unei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a unei efigii. Cum ar fi iubit Vâlsan, ea nu-și închipuia. Rigiditatea lui, răceala privirii, rezerva extremă î-l lăsau necunoscut. Îl credea rece și cam fad, cum îi erau și aparențele...” Acest portret ambiguizat se repetă și în descrierea feței lui Steriad:” Printre fustișoarele albe ale dansatoarelor văzu o statuetă mică, dar cu forme pline, cu mișcări sigure și cochete, cu deplină stăpânire a tuturor mijloacelor feminine de seducție. Avea o rochie albă, de o ingenuitate calculată. Decoltată tare
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
figuri fără nici o trăsătură frumoasă, dar atrăgatoare.” Ochii deschiși ai Manuelei se pare că nu fac altceva decât să reflecte ca o oglindă cu ape în învăluiri de cenușiu, la fel ca și sufletul său labil, o imagine nedefinibilă. Actul descrierii nu are rolul de a recunoaște sau de a defini, ci de a ambiguiza, lăsând căutarea deschisă. Sentimentul de gelozie nutrit față de domnișoara Steriad o trezește pe Manuela din visarea permanentă, doar acum știe exact ce simte: “Manuelei îi era
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
stă un cap botit, cu ochi rotunzi dar înfundați în orbită și circuiți de ochelari bombați: un cap de ciufă speriată de lumină) Dansa cu mișcări ridicule, ca un bondar croit caraghios, greoi și comic pe suportul piciorușelor subțiri.” Grotescul descrierii scoate la iveală sensibilitatea naratoarei care pare copleșită de abundența grotescului în manifestare ce, paradoxal, ar trebui să fie artistică. Totul este o schimonosire, păreau asemeni unor arahnoizi care insultau sacra mișcare ritmică a dansului. Autoarea atrasă de astfel de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
optica lumii a închipuit cerul și idealul) Făptura lui de instincte și hotărâri cinstite purta indelebil un ser blestemat căruia îi suprapuse cultul idealului. Cum va fi fost dezgustul lui de înseși gusturile lui, refuzul lui de el singur?” Această descriere a idealului masculin pare mai degrabă o viziune a sinelui decât a unei alte persoane. Bărbatul apare în ipostaza dedublată a manifestării ego-ului, varianta masculină a trăirii sinelui, decât ca bărbat în toată puterea cuvântului. Partenerul este o necesitate, o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
asemeni totul pare posibil, nivelul sublim al înțelegerii fenomenului. Eroina în perpetua stare de contemplare a sinelui, se eliberează de perdeaua de ceață ce o separă de lumea exterioară și descoperă ”un mic animal” - un copilaș de vreo patru anișori. Descrierea copilului realizată de aceasta ingenuă femeie este de-a dreptul șocantă : ”se apropie de ea ca o dihanie blajină, și puse pe poala ei o mână mică și murdară”)”înfipte tare ca două gheare”)”I se păru că mișcă iar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
anticipă enigma identitară care va sta în centrul prozei. La fel, în nuvela mansfieldiană Beatitudine, motivația artistică se clădește pe numeroase semne contextuale ce desemnează un univers lăuntric, feminin, dominat de un soi de empatie cu spațiul înconjurător, cu natura: descrierea fructelor dintr-un anumit vas, a unui păr din grădină, de nuanță argintie, ce pare să o însoțească pretutindeni și s-o desemneze pe blonda Miss Fulton, protagonista-cheie a întâmplărilor etc. Detaliile joacă însă un rol diferit în proza lui
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cunoaștere și de rezolvare de probleme. Prin experiența dobândită prin acțiune practică, transformatoare a realității, metodele, ca modele de instruire și autoinstruire, pot fi clasificate în: a) metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: expositive (povestire, descriere, eplicația), interogative/ conversative (conversația, problematizarea); - metode de comunicare orală: lucrul cu manualul, lectura explicativă, lectura independentă; b) metode de explorare și descoperire, bazate pe contactul direct sau indirect cu realitatea: - metode de explorare nemijlocită (directă) a realității: observarea sistematică și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
precum, expresivitatea mimico-gestuală și contactul vizual. În aceste condiții, competența de comunicare a profesorului capătă o deosebită semnificație. Expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, explicația, prelegerea expunerea cu oponent; alte surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
clase. Este o tehnică relativ ușor de utilizat, ce nu necesită mult timp și care se poate folosi de mai multe ori în timpul unei lecții, sau activități didactice. Cunoscută sub denumirea de: Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați, aceasta tehnică presupune: descrierea pe foi mari/de flipchart a rezultatului interacțiunii membrilor fiecărei echipe, afișarea acestora ca și tablourile într-o expoziție/galerie de artă. Unul dintre membri fiecărei echipe preia funcția de „ghid” așteptând „vizitatorii”, reprezentați de membrii celorlalte echipe. Aceștia vin
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
avut la literatura universală de scris un eseu pe temă liberă. Acasă, am început să-mi pregătesc lecțiile, ca de obicei, seara. Când am ajuns la literatura universală, m-am apucat să scriu ceva, am început cu lucruri banale, cu descrierea serii, dar am terminat cu descărcarea de suflet, scriam fără să mă opresc, îmi curgeau lacrimi și părea că mă eliberez de o piatră, care se îngreuna din ce în ce mai tare și mai tare. Dar, cu cât mai mult scriam, cu atât
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ideea că Breaza a „adunat” în timp atitudini umane față de natură și de istorie. Viitorul orașului Breaza preocupă sau ar trebui să preocupe, pe toți practicienii și cu atât mai mult și pe geografii, în atribuțiile lor intrând, nu doar descrierea, ci și predicția spațiilor geografice pentru anumite utilizări. Realitatea geografică din zonă este încă pe departe a fi valorificată pe de-a-ntregul ei după criteriile economice și durabile contemporane. El trebuie văzut ca un sistem regional integrant. Viitorul Brezei pare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]