2,926 matches
-
care Ananke a murit, iar responsabilitatea predestinării nu mai poate fi atribuită unei divinități abstracte. Cercetătorii, designerii și managerii curriculari trebuie să-și ia, ei înșiși, această responsabilitate cumplită. Aceasta este deosebirea teribilă dintre lumea mitică și lumea reală. Cercetătorii, designerii și managerii curriculari joacă roluri de zei, deși sunt doar oameni; acești indivizi trebuie să fie însă cel puțin excepționali pedagogi și oameni de cultură dacă vor să proiecteze destine. Oricine își asumă aceste roluri în mod formal, fără conștiința
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au îmbogățit cu metode „active”, „interactive”, „participative” etc. ce păreau să exploateze mai intens mecanismele psihice ale învățării și, în plus, păreau mai „umane”. Dar nu era așa. Curricula moderne nu erau extinse la toate dimensiunile formării personalității și nici un designer curricular modern nu ar fi admis nebunia că rostul educației este desăvârșirea umană, crearea acelui physiopoiesis, a „doua natură a omului”, postulată în secolul al V-lea î.Hr. de Democrit din Abdera. Curricula premoderne vizau exploatarea resurselor fizico-motorii ale omului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai mult cu cât ele au avut darul de a da la iveală, dincolo de cecitatea economizantă a gândirii moderne, perspectiva antropologică sans rivages a formării personalității umane. Or, aceasta însemnă un anamnesis fecund, dar neexploatat rațional de către postmoderniști. Teoreticienii și designerii de curricula postmoderne s-au apropiat extrem de mult de tradițiile străvechi ale formării plenare, de-a lungul întregii vieți, reprezentate de paideia platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
monastică se baza pe reguli. Le creaseră acei asceți prestigioși precum Pachomius sau Vasile 5 în Orient. Dar în mănăstirile Europei Occidentale au existat și „regulatori ai educației creștine”. Era o sarcină de căpătâi a abaților. Sunt cunoscuți câțiva asemenea „designeri” și „manageri” ai curriculumului monastic din secolul al VI-lea: Sfântul Martin de la Tours, Sfântul Honoratus de la Lérins și mai mulți abați africani. Aceștia nu erau simpli administratori de lăcașuri creștine, cum s-ar putea crede. Aveau clară conștiința pedagogică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o interogație la care trebuie să răspundă o singură persoană, fie ea și cel mai respectat expert în probleme curriculare. Tyler a stăruit că întreaga societate (studenți, specialiști, beneficiari etc.) trebuie să fie consultată, realizând foarte exact faptul că un designer curricular își asumă sarcina gravă de a hotărî destinul celor care învață, întocmai ca mitica Ananke. (Este unul dintre adevărurile fundamentale ale acestui domeniu pedagogic prea adesea rănit de opinii și decizii iresponsabile.) Evident, răspunsul la prima întrebare antrenează gravitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să răspundă decât persoane cu competență de specialitate și competență pedagogică infailibile 14. Alegerile eronate subminează pur și simplu procesul de realizare a obiectivelor, ele constituind cea mai frecventă deficiență a planurilor și programelor de învățământ. A treia întrebare reclamă designerului curricular, de asemenea, competență psihopedagogică remarcabilă, dar și ingeniozitate. Articularea pe verticală și pe orizontală a experiențelor - atunci când ea este perfectă - e opera unui geniu erudit. Desigur, asemenea designeri nu pot fi decât rari și, de aceea, este de preferat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deficiență a planurilor și programelor de învățământ. A treia întrebare reclamă designerului curricular, de asemenea, competență psihopedagogică remarcabilă, dar și ingeniozitate. Articularea pe verticală și pe orizontală a experiențelor - atunci când ea este perfectă - e opera unui geniu erudit. Desigur, asemenea designeri nu pot fi decât rari și, de aceea, este de preferat ca la întrebare să răspundă echipe mixte de specialiști și pedagogi. În fine, ultima întrebare obligă la o nouă „știință a evaluării performanțelor de învățare” - care, de altfel, începând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
18 Totuși modelul rămâne eficientist și progresivist. Nu avem de-a face cu un model umanist, așa cum cere gândirea postmodernă. Hilda Taba însăși a sesizat problema, dar nu i-a putut găsi o soluție exhaustivă. După Hilda Taba, teoreticienii și designerii de curricula au o problemă serioasă în ceea ce privește găsirea și asumarea unei baze teoretice solide pentru dezvoltarea curriculumului. Ei preferă să rezolve această problemă cât mai ușor recurgând la fundamentări economicizante eficientiste, pragmatice sau epistemice. Modelul lui Tyler, de exemplu, păcătuiește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a sintetizat magistral liniile de forță ale curricula moderne și s-a impus ca lucrare de bază a teoriei curriculare moderne. Chiar și astăzi se mai crede că Fundamentals of Curriculum Development ar trebui considerată cartea de căpătâi a oricărui designer și cercetător al curriculumului. Autorii au postulat că orice curriculum este determinat de către societate și implică două dimensiuni: teoretică (descriptivă) și tehnică (practică). Analiza teoretică trebuie să se extindă asupra a șase arii majore: a) diagnoza socială pentru dezvoltarea curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu o „biruință americană”, pe care însă Școala de la Geneva a calificat-o ca „pragmatică și primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner însuși a pledat pentru o teorie a instruirii bazată pe accelerarea învățării și aptă să fundamenteze curricula de mare eficacitate instrucțională 24. În 1963, psiholingvistul John B. Carroll a anunțat o nouă descoperire epocală: posibilitatea de a realiza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1968 cu Taxonomia lui Bloom; s-a constituit, astfel, un mastery learning centrat pe obiective comportamentale, riguros, care permitea controlul permanent al progreselor instruirii și determinarea eficacității generale a acesteia („reușita tuturor la învățătură”, „succesul general”)26. Curiozitatea teoreticienilor și designerilor de curriculum s-a stârnit aproape instantaneu. Perspectivele unor curricula centrate pe paradigma mastery learning păreau a împlini toate speranțele nutrite vreodată despre educație. Ele au fost confirmate la începutul anilor ’70 de B.S. Bloom, J.T. Hastings și G.F. Madaus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
minimax” (minimizarea efectelor indezirabile și maximizarea consecințelor benigne). Etapa a II-a. Curriculum design (tradus în românește, de obicei, prin „proiectare curriculară”) Este activitatea de concepere a „noului curriculum” - esența optimizării curriculare - ca activitate teleologică și propedeutică fundamentală în educație. Designerii (sau „proiectanții”) trebuie să ia în considerare și să folosească, cu maximum de responsabilitate, un set de concepte de referință și un set de principii de proiectare curriculară. Conceptele de referință în proiectarea curriculară modernătc "Conceptele de referință în proiectarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încălcate grav - în procesul de proiectare a curriculumului preuniversitar românesc în vigoare. Nu vom comenta aceste erori inadmisibile. La data când scriem aceste rânduri, asemenea comentarii sunt inutile. Este de datoria noastră să le indicăm. Principiile și normele încălcate de designerii români sunt însemnate de noi cu asteriscuri, având următoarea semnificație: (*) „eludat”, (**) „încălcat”, (***) „încălcare gravă cu consecințe periculoase”. a) Principiile lui R. Wynn și C. de Young (1992)11 Principiul fundamentării empirice. Curriculumul trebuie să se bazeze pe cercetarea empirică a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principiu a fost încălcat în mod aproape fatal.) Principiul temeiniciei. Curriculumul trebuie proiectat pe termen lung, astfel încât să suscite ameliorări esențiale și structurale cât mai rare și cât mai tardive. (***) (Acest principiu exprimă esența „logicii schimbării educaționale” - care a lipsit designerilor de curriculum din România.) Principiul managementului schimbării. Implementarea proiectului curricular este o schimbare radicală care trebuie condusă de manageri competenți. (**) (Din păcate, în România există doar câțiva specialiști în managementul schimbării educaționale și ei nu au fost consultați în legătură cu această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculară nu poate fi fragmentară; este obligatorie planificarea integrală, până la cele mai elementare detalii previzibile. (***) Etapa a III-a. Evaluarea proiectului curricular Trebuie realizată în cel puțin două modalități. a) Evaluarea in vitro - se realizează prin analize critice obținute de către designeri din cât mai multe surse. Publicarea proiectului și supunerea sa dezbaterii publice sunt obligatorii. De asemenea, trebuie organizate consfătuiri și dezbateri cu toate categoriile de interesați și beneficiari: specialiști, manageri, părinți, elevi/studenți etc. b) Evaluarea in vivo - se poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai multe surse. Publicarea proiectului și supunerea sa dezbaterii publice sunt obligatorii. De asemenea, trebuie organizate consfătuiri și dezbateri cu toate categoriile de interesați și beneficiari: specialiști, manageri, părinți, elevi/studenți etc. b) Evaluarea in vivo - se poate realiza experimental: designerii se vor transforma în cercetători și, împreună cu profesorii și specialiștii, pot parcurge etapele unei investigații empirice, stabilind: - un eșantion reprezentativ de școli/elevi/profesori; - introducerea experimentală a noului curriculum pe o perioadă rezonabilă de timp; - culegerea și prelucrarea rezultatelor; - identificarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
închise, de tip totalitar, prestabilesc ținte ale educației, ignorând nevoile personale ale indivizilor. Societățile deschise, de tip liberal, tind să acorde valoare numai acestora din urmă și să ignore eventuale ținte supraindividuale. Este dificil de decis între cele două variante. Designerii de curriculum sunt puși mereu în situația de a reflecta asupra raportului dintre individ și societate. Curriculumul centrat exclusiv pe valori și trebuințe individuale riscă să producă cu precădere personalități excepționale, „revoluționari” și „inadaptabili”. Curriculumul centrat exclusiv pe valorile tradiționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământ sau inventare de conținuturi (cum se crede uneori). După Oliver (1965), este vorba de o activitate care se derulează la cel puțin două niveluri. Primul nivel presupune stabilirea „curriculumului ca întreg” și a ariilor majore în care acesta operează. Designerul modern răspunde unor întrebări de tipul: „În ce domeniu va fi format cel educat?”, „În ce profesie sau activitate va fi el competent?”. Răspunsul la asemenea întrebări presupune așadar delimitarea de ansamblu a curriculumului. La al doilea nivel se precizează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
format cel educat?”, „În ce profesie sau activitate va fi el competent?”. Răspunsul la asemenea întrebări presupune așadar delimitarea de ansamblu a curriculumului. La al doilea nivel se precizează „subdomeniile curriculare” (discipline sau domenii interdisciplinare, modele, „pachete de conținuturi” etc.). Designerul răspunde unor întrebări de tipul: „Ce teoreme geometrice trebuie învățate?”, „Ce capitole din chimie trebuie parcurse pentru a câștiga componenta x?”, „Ce elemente transdisciplinare biofizice sunt utile pentru formarea capacității y?” ș.a.m.d. Prin urmare, la acest nivel se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
utile pentru formarea capacității y?” ș.a.m.d. Prin urmare, la acest nivel se stabilesc componentele planului de învățământ (ce apare ca un proiect de „experiențe de învățare” prin intermediul unor „arii de conținut”)23. La ambele niveluri sunt necesare decizii; designerul trebuie să aleagă între variante și alternative multiple. Ce criterii trebuie să aibă în vedere pentru a efectua cât mai bine aceste alegeri? Indubitabil, opțiunile nu pot fi doar „personale”, deși un anumit grad de subiectivitate se manifestă întotdeauna, orientând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar „personale”, deși un anumit grad de subiectivitate se manifestă întotdeauna, orientând preferințele sale. Se poate considera că ele operează mai ales în ceea ce privește aprecierea importanței valorii și a anumitor „arii de conținut” sau „subdomenii curriculare” pentru realizarea scopurilor propuse. Când designerul este expert într-un domeniu, se manifestă așa-numitul „narcisism de specialitate”, ce conduce la supraevaluarea domeniului în care este expert și subevaluarea altor domenii. Când matematicienii sunt implicați în proiectarea curriculumului formării profesorului de matematică, ei vor supraaprecia rolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului și prin aranjarea experiențelor de învățare strict din perspectiva lor. Dar organizarea curriculumului este optimă numai dacă granițele dintre discipline și materii sunt depășite prin corelații interși transdisciplinare, ceea ce nu se poate realiza decât prin lucrul în echipă al designerilor curriculari și apoi în practica instruirii, prin activități similare de tip team-teaching. Balansarea (echilibrul curricular) se referă la modul în care trebuie distribuite diferitele categorii de valori antagonice în ansamblul curriculumului. Teoreticienii apelează la analogia simbolului clasic al Justiției pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
IV. evaluarea-diagnostic - sinonimă cu „evaluarea formativă” sau „evaluarea de progres”; V. prescripțiile - menite să adapteze tratamentul pedagogic la situațiile educaționale întâlnite prin „repetiții”, „ajustări” și „îmbogățiri” ale conținuturilor învățării. Seduși de acest model (și în special fascinați de termenul competență), designerii Noului Curriculum românesc au crezut că îl pot combina cu modelul curricular bazat pe taxonomia lui Bloom pentru a obține o sinteză superioară. Acest amestec s-a dovedit însă malign. A rezultat un mixtum compositum haotic de „obiective”, „competențe”, „capacități
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din operaționale, formale și educatorii percep „noul limbaj pedagogic” ca o vorbărie goală și stupidă care nu clarifică, ci sufocă demersurile instruirii eficiente. Așadar, în mod ironic, „modelul centrat pe competențe” a devenit un „examen de competență profesională” și pentru designerii Noului Curriculum românesc. 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curricularătc "12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară" Sunt oare sinonime expresiile „optimizarea/dezvoltarea curriculumului” și „reformă curriculară”? Unii cercetători, inclusiv din România, sunt tentați să răspundă afirmativ la această întrebare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corectat și validat, planul de învățământ devine un document oficial normativ și obligatoriu și instrumentul fundamental de conducere și desfășurare a procesului de învățământ; planul reprezintă, de fapt, elementul crucial al întregului demers de dezvoltare curriculară. Proiectarea planului este sarcina designerilor specializați. Dar nu și validarea planului de învățământ. În învățământul românesc, aceasta revine Ministerului Educației Naționale. Excepție face învățământul superior, care beneficiază de autonomie universitară statuată prin Constituție și Legea învățământului. Această stare de fapt este valabilă numai teoretic și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]