1,668 matches
-
fură produse în intimitate. Împotriva lui Stănică, Aglae căpătă oarecare necaz, dar nu îndrăzni să-i facă observații, fiindcă de delațiunile acestuia avea nevoie, și apoi acesta era un consilier juridic, interesat personal la parte, căruia ea putea să-i destăinuie toate dorințele ei, oricât de lacome. Pe care avocat ar fi putut să-l întrebe cum să facă spre a moșteni un frate, care nu vrea să-i lase averea? Stănică mirosi indispoziția Aglaei și se supără el. Tot necazul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mare satisfacție. Îl întreținu în preocuparea construcției, comunicîndu-i zilnic prețul varului, al cărămizilor, al cimentului. Intră prin case de cunoscuți și semicunoscuți, ca să afle ce se mai pune azi într-o casă modernă, "fiindcă am un unchi care construiește", și destăinui lui moș Costache misterele arhitecturii. O casă în construcție, clădire mare, destinată unei bănci, prin reaua tratare a betonului, sau din alte cauze, se prăbuși. Stănică anchetă foarte serios și pasionat pe lucrători asupra cazului, ba chiar aduse, după o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu se poate mărita. Mai curios era că nici nu știa să cânte. - Dragă, zise agasată Aglae, pianul nu pot s-o împiedic săși-l ia. E prea de tot. Trebuie să-și câștige și ea o pâine cu el. Marina destăinui Otiliei cele petrecute dincolo, și Otilia renunță să mai mute pianul. G. Călinescu - Uite, arătă ea instrumentul Aurichii, ți-l dau ție, dacă vrei. Aurica holbă ochii de surpriză, o sărută zgomotos pe Otilia pe amândoi obrajii și-i mărturisi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poet, după ce-a aflat c-a fost pârât Inestimabilului Cârmaci pentru isprava cu punga. Iar acela, burzuluindu-se, i-a transmis pehlivanului că nu dorește să-l mai vază în ochii ?! ... Și-a lăsat cu repeziciune barbă și mustăți - destăinui c-o uimire jucată Tartorul - pentru cazul în care Stăpânul său, foindu- se pe la ctitorii, ori cu alaiul prin oraș, ar fi dat, din întîmplare, cu ochiul de marțafoi... Dar marțafoiul hoț, dat în paștele mă-sii de iscusit, nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi mirat să întîlnesc, galopând, sălbăticiuni cu măruntaie de clavecin între măsele... Între Dudești, Labirint și Sfânta Vineri chiar craniul Bucureștiului zace complet sfărâmat. ...Și abia acum mi-am amintit că, în Mozambic, talmudistul Rabbi Simeon bar Yose mi-a destăinuit necazul de moarte în care nu voi întîrzia să alunec, și din care numai gingășia dumneavoastră mă va salva. Am petrecut cu dânsul seri nesfârșite, Sfințenia-sa zugrăvindu- mi frumusețea dumneavoastră. Arătîndu-mi versetele din Sfântul Zohar în care numele dumneavoastră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceac-pac, se apropiase, prin băltoaca foșnitoare, la numai jumătate de metru de puști. - A doua zi, Fuzzy, poreclit de la un timp Mercenarul, mi-a convocat toți băieții. Erau niște țânci înfumurați și au ținut neapărat ca mai întîi să le destăinui cât porți tu la picioare. La tălpi sau în înălțime? I-am făcut un semn și păcătosul de Fuzzy a apărut, după zece minute, c-o pereche de sandale aburite dintr-un magazin. Era o pereche de sandale nemaipomenite, plăpânde
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de vase. Cu mâinile sale pufoase, vag scandalizată, doamna Frefrony îi mută hainele, lipsite de șic, din camera servitoarei, într-unul dintre paturile de sus ale ghetoului lucrătorilor, la "șerpărie". - Mai gîndește-te, îi șoptește, impresionată, femeia. Mai gândește- te și destăinuiește-mi și mie dacă părinții dumitale au fost foarte fericiți că te au. Ușa de la menajeria cu ceramiști se trântește și, o dată cu bufnetul, ei, tânărul e propulsat în noua sa viață. Se scoală cu noaptea în cap, pregătește, fasonează, arde
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dimpotrivă, prea înfundați în orbite și se mira, așa zeflemitor și subțirel că, din pricina plăcerilor solitare, cum de nu-i tremură mîna? Cu atât nu se pricopsise, atâta tot îi mai lipsea, să-și și mânie superiorii! Un coleg îi destăinuise că tocmai ăia de nu prezintă consoarte le stârnesc superiorilor mai abitir bănuieli, pe motiv că ei sânt primii condamnați de a încăpea pe mâna cocotelor și de-a trăda pe-acolo cine știe ce secret de serviciu. Și apoi, cu soțiile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și concluzia, întru totul firească, că, dacă chestia asta cu opera de modelare a lumii încă nu s-a sfârșit, atunci, în chip logic, rezultă că nici creația sa personală, a lui Constantin, nu era pe deplin terminată. Mi-a destăinuit pe atunci că și-l închipuia Dumnezeu stând într-o hală imensă, lângă un banc de lucru, lipit de-un polizor, ținîndu-l pe el, pe Constantin cu mâna stângă de mijloc, iar cu mâna dreaptă răzuindu-l ușor, luîndu-i muchiile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
F.A.M. nu lucra niciodată pe discul clientului, prezența lor aici era o încurajare că proprietarii nu vor da, din servă, de-a berbeleacul cu el pe scări, imediat ce va amorsa, la maximum, canalele de reverb. Cocondy îi prelungi bucuria, destăinuindu-i că toate celelalte care lipseau, completamente nu lipseau, fuseseră imprimate, prin ostenelile unor firme de îndelungată tradiție, pe bandă magnetică. - Lăsați banda. N-aveți pick-up? Mirosise el că trăsnaia pe care i-o azvârliseră în nas la sosire, cea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
după un om de talia lui, nu a rămas nici măcar o cravată? - Într-adevăr. - Îți spun eu, erau roze. - Erau ele roze. Dar aveau și-un tupeu... - Cine, dragă? Eu vorbeam de cravate. Cine aveau un tupeu? - Credeam că-i destăinui despre adulterinele acelea, de care a râs tot Parisul. Biata Charlotte. Îngâmfata Fanchette. Ernestine... Ce rușine au putut să pătimească atunci... - Ce-au pățit? - Spune-i tu! - De ce eu? Povestește tu! - Niște așa-zise doamne... - Niște așa-zise prefăcute... Din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să-ți arunci șosetele respingător de înnegrite în pubelă. Urmau desigur pedagogiile ligheanului, clăbucului și cele ale pietrei ponce, apoi din nou holul și restul odăițelor, de-a lungul cărora redeprindeai, pe deplin, bunul simț. Madama nu uita să-ți destăinuie că era sau fusese profesoară de romînă-engleză, fapt care te atingea la frison și prindeai la manieră până te săturai. Vedea o romînă-engleză la cei 49 de ani, pe care nu și-i recunoștea, încît, dacă era să te fi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
e Sultan. - Ai bocanci buni, ești Sultan... - Ce spun eu și ce înțelege ea! - Ai piolet ascuțit, ești Faraon... - Unde vezi, tu, gulerul strîmb? Ăsta nu-i guler, vaco. Așa-i modelul! - Și vreți să aflați cum mi s-a destăinuit într-o toamnă?!... Că era destăinuitor. O dată ce te simțea suflet de ispravă, ți se destăinuia... Era toamnă. Ploua. Era perioada aia, de îndată ce-l aduseseră de la Crematoriu, că nevastă-sa aia... Unde-i nevastă-sa?... Ca să economisească banii cu cimitirul, îl
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
piolet ascuțit, ești Faraon... - Unde vezi, tu, gulerul strîmb? Ăsta nu-i guler, vaco. Așa-i modelul! - Și vreți să aflați cum mi s-a destăinuit într-o toamnă?!... Că era destăinuitor. O dată ce te simțea suflet de ispravă, ți se destăinuia... Era toamnă. Ploua. Era perioada aia, de îndată ce-l aduseseră de la Crematoriu, că nevastă-sa aia... Unde-i nevastă-sa?... Ca să economisească banii cu cimitirul, îl lepădase... Să-l facă scrum, la Crematoriu... Și trădarea cu Crematoriul, pe Răposat îl rănise
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pat. Gândul îi zboară continuu, obsedant la același subiect și monologhează. - Numai eu sunt de vină, Gabriela nici nu a știut de mine. Sunt timid, aparent sunt sigur pe mine dar în cazul ei n-am avut curajul să-i destăinuiesc iubirea. Din prima clipă când am zărit-o, nu cred că aveam 6 ani am simțit că pentru mine este sortită. Atâția ani am visat numai la ea, normal că și-a găsit pe altcineva, eu nu am intrat în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
lipeau întruna, simțurile și instinctele traduse numai prin transpirația fierbinte se reduseseră practic numai la palme care se frământau încordate. Îl atrăgea fata aceasta drăguță, pasiunea puse repede stăpânire pe el, limbajul mâinilor, intraductibil dar riguros de exact, i se destăinuia fetei, te vreau! Toți din jur sunt edificați, Laur a pus mâna pe Flora, sunt și puțin invidioși însă nicio grijă, ’’are balta pește’’. Au luat-o încetișor spre casa Malvinei și după ce sau despărțit de ea, Flora, respirând adânc
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de direct, obligând fata să îi facă pe plac din prima seară când s-au reîntâlnit; nu are justificare însă ea a fost generoasă, a încercat să-l liniștească, să-i atenueze frământările. I-a plăcut și când s-a destăinuit că l-a remarcat de multă vreme. Ea îl admiră sincer și vede în el un altfel de om, nu cum sunt cei de pe stradă, să urmărească femeile numai pentru plăceri personale deși până la urmă< zâmbește sardonic, așa sunt ei
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
absența lor. Fiorurile ei - asemenea unei ascetice îmbrățișări - te topesc lăuntric într-un extaz neîmplinit, ascultând murmurul zadarnic al ondulațiilor sângelui și șoaptele nostalgice ale anotimpurilor interioare. Și de mi-aș stoarce din suflet o icoană a Raiului, ea ar destăinui o lume în care florile se-nchid și se deschid în dorința de-a muri. Și-n care-aș fi smerit grădinar al agoniei lor. Sânt ființe pe care le trăim atât de intens în noi, încît existența lor exterioară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
complicitatea care subzistă dincolo de societatea legală. Căci nimic nu-i poate lega mai mult pe oameni decît complicitatea într-un lanț de nelegiuiri la care nimeni nu vrea să fie recunoscut ca făptaș. A fi atent la ceea ce vezi, a destăinui cele știute ar însemna să provoci mînia fraților, să te expui excomunicării și să-i pierzi pentru vecie. Astfel devine tăcerea o dovadă a solidarității grupului: fiecare renunță la adevăr pentru a rămîne în sînul comunității. Trebuie ca o religie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
militare; aceste pacte rămân însă camuflate și nedate în vileag, fie pentru că au fost mai puțin importante (decât se crede) în economia evenimentelor din decembrie 1989, fie pentru că sunt îndeajuns de importante, dar este încă prea devreme pentru a fi destăinuite. Raportul Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989 indică ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acestuia caracterizându-se astfel: - stă și așteaptă să treacă efectele crizei; - critică numai unul sau mai mulți colaboratori; - pune etiologia crizei pe seama factorilor exteriori sistemului pe care îl conduce; - suportă cu tristețe și cu resemnare criticile directe ale subalternilor; - se destăinuie pe un ton lamentabil superiorilor că trebuie să se lupte; - are o atitudine acuzatoare la adresa dificultăților care l-au copleșit; - este în așteptarea unor vremuri mai bune; - instaurează un climat, o atmosferă apăsătoare și demotivantă în organizație; - se inconjoară de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care îl arătăm persoanei respective o va determina adesea să fie mai comunicativă. Faptul că nu le criticăm elevilor cu care intrăm în relații de comunicare gândurile și sentimentele îi va face să se simtă mai bine și să se destăinuie mai profund. Ascultarea activă ne ajută să ne descurcăm chiar și atunci când nu avem nimic de spus și de comentat. Atunci când ne concentrăm asupra partenerilor de conversație ne vin în minte mult mai ușor subiecte comune despre care putem discuta
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vântul, zăpada, oboseala nu-l speriau. Îi știa pe catârgii: soseau din te miri ce alte ținuturi, se ștergeau de sudoare, își scoteau pălăria și intrau în cârciumă să bea ca niște adevărați domni. În cele din urmă s-a destăinuit. Catarinella dăduse de mâncare la găini și la porc și se așezase pe bancă să curețe cicoare. Ochii i se luminară, se uita la el ca la o cometă, îi mângâia creștetul pentru a-l face să-i spună tot
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
doar căpeteniile, conform ordinelor primite. Excelență, nu am putut să-i prindem sau să-i omorâm pe toți răsculații. Ar fi trebuit să le tăiem limba, atât femeilor, copiilor, cât și bătrânilor, ca să-i facem să vorbească și să ne destăinuie ascunzătorile lor. Calabria are un relief accidentat, plin de stânci și râpi, și are puține străzi, în ce fel am fi putut să scotocim ținutul acela plin de capcane, greoi, arid? Cel puțin v-ați convins dacă turcii erau cât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
În viața de aici ca viață spirituală și o pregătire pentru viața de dincolo. Părintele Dumitru Călugăr afirmă că scopul educației creștine este dezvoltarea personalității iar personalitatea nu poate fi concepută fără dragoste, Încredere și libertate: „Ființa religiei ni se destăinuie În reflectările, meditațiile profunde ale oamenilor religioși asupra trăirilor religioase. Simțământul religios care se Înalță din adâncul sufletului nostru și se manifestă Într-o bogăție extraordinară de forme externe, nu se poate cuprinde Într-o singură formulă pietrificată. Însă, o
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]