1,412 matches
-
lucru? Dacă aș fi fost altfel mai aveam aprecierea ta? Nu cred. Și îmi pare bine că ești așa. Se apleacă către el și îl sărută pe obraz. Ești un scump. Marius zâmbește și chipul lui arată cu mult mai destins acum după ce își descărcase cugetul de toate gândurile neliniștitoare care-i frământaseră mintea. Trebuie să fim realiști că după ce voi vorbi cu mama ta va urma o perioadă dificilă pentru noi. Știu. Îl prinde de mână pe Marius și strânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fac. Pășise deja în altă lume, dar nu poate să plece definitiv până nu aude răspunsul lui Marius. Poți să fii sigur de asta. Promit. O șuviță de sânge țâșnește pe gură lui Manfred, odată cu ultima răsuflare, apoi mâna se destinde brusc, întinzându-se moale pe caldarâm. În acel moment, sirenele celor de la Apărarea Pasivă anunță prelung și tânguitor încetarea alarmei aeriene. Partea a II-a În cei doi ani și jumătate de când poartă pe veston însemnul trăgătorilor de elită, Wilhelm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
jenat capul. Vezi că nu e bine să fii încăpățânat? Glasul lui Schultz este grețos de binevoitor. Așa cum am mai spus, nu știu nimic. Așa deci, nimic. Chipul devenit brusc prietenos, nu arată nici un gând rău. Chiar reușește să se destindă până ajunge la un zâmbet liniștit. SS-istul își trece mâna prin părul galben care conturează fruntea înaltă a lui Dussek și bântuind cu privirea prin cameră, aparent absent, înfășoară un cârlionț subțire în jurul degetului arătător Văd că nu vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
roșie, năclăită de sânge. Îl apucă de guler. Până la urmă, rostește cu greutate: În buzunar, am...o scrisoare și verigheta. Pentru soția mea. Te rog...să mă ierți...dacă ți-am greșit cu ceva. Pleoapele-i cad grele, mâna se destinde încet și cade inertă. Îngenuncheat lângă el, Marius pleacă o clipă fruntea, îndurerat. Dom' locotenent, acum, dumneavoastră trebuie să ne conduceți. Ai dreptate, Iovuț. Să mergem. Deasupra crestei, pe platou, se vede plutonul lui Felix. Trag din fugă, împroașcă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ceva familiar și încearcă să asocieze un nume feței care-i aduce aminte de cineva cunoscut cu mult timp în urmă. Chiar atât de mult m-am schimbat? întreabă cu glas un pic amar Marius. În aceeași clipă, trăsăturile lui, destinse sub calmul zâmbetului, capătă recunoaștere în memoria maiorului. De necrezut! exclamă uimit von Streinitz. Speram să mă reîntâlnesc cu dumneavoastră pentru a vă strânge mâna, dar nu credeam că mai este posibil, mai ales după 23 august. Nădăjduiesc ca revederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înspăimântat. Țineți-mă de mână, domn locotenent. Strângeți tare. Mi-e așa de frică...șoptește el cu buze livide, muribunde. Clipește greoi din pleoape, cu privirea ațintită spre tavan, plecat deja către o altă lume. Fața eliberată de durere, se destinde. Zâmbește frumos și candid, ca un mugur de floare deschis în fața primei raze a soarelui. Mamă...Măicuță... Încearcă să mai spună ceva dar sângele țâșnește pe gura lui, închizând-o pe vecie. Marius încrucișează mâinile mortului pe piept. Murmură scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nu mai necesite o reluare în timpul interviului; să se desfășoare într-un cadru relaxant, liniștit, în care cel intervievat să nu se simtă presat, stresat sau în inferioritate; intervievatorul trebuie să știe să deschidă discuția într-un mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important și apreciat și, de asemenea, să-i transmită o bună imagine a firmei; să formuleze întrebările astfel încât răspunsul să nu fie un simplu "da" sau "nu", ci să-l încurajeze
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
un surâs înghețat și sarcastic: "Știam, zise ea, că asta aștepta". Dar nu zise că bine că găsise ceea ce căuta, ca și când n-ar fi avut nici acum încredere în el, după ce își bătuse joc de noi atâta vreme. Nu se destindea. Probabil că asta va veni treptat, gândisem (și gândeam și acum), după ce eu mă voi muta la ea și vom începe să trăim, zilnic, împreună, această încordare neștiută poate nici de ea însăși va ceda și încetul cu încetul va
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
despre Matilda și că surprizele abia mă așteaptă. "Să vie, gândii, nu putem pretinde ca tot ce se întîmplă în jurul nostru să fie doar un reflex, o confirmare a gândirii și simțirii noastre. Viața e o perpetuă surpriză." Și mă destinsei, uitai toate șocurile din ziua aceea, încetai s-o mai urmăresc pe Matilda și rămăsei doar cu o vie curiozitate să-i văd apărând pe cei doi. Întâi intră el pe ușă, mă așteptam să văd un bărbat normal, nici
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
departe, semne prietenești, ale unei tandreți infinite, nu ne sperie (pe unii îi sperie, fiindcă frumoasa zeiță nu-ți promite nimic care nu există în tine însuți)... ... Totuși, pe lângă impulsul de a începe noua mea carte, simțeam nevoia să mă destind, și nu oricum... Doream eu însumi o petrecere, un chiolhan, o distracție violentă. Dar cu cine? Cu Ciceo și cu nevastă-sa? Nici vorbă! Și atunci îmi amintii de Vintilă și foștii mei colegi de la deratizare... Da! Vintilă, cel cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ești o mică cerșetoare franciscană. Sauf le bourdonnement fatal..." "Quel bourdonnement?!" se miră ea senină, după care, cu aceeași seninătate, se desbrăcă de tot, alunecă sub pled și își trase cearceaful peste cap... O luai în brațe, dar nu se destinse, rămase întoarsă cu spatele și repetă, în șoaptă: "Quel bourdonnement fatal?!", și abia apoi, tresărind cu putere, se răsuci și îmi arătă o expresie uluită. Îi șoptii: "Am gîndit: adorabilă creatură!". Răsuflarea ei, auzind aceste cuvinte, se înteți și văzui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întrebai cu grijă (să-i zicem, în realitate cu îngrijorare sa nu întrerupă chiar acum lectura, când îi mai rămăseseră de citit doar câteva file). Făcu un semn liniștitor din degete. Întoarse ultima filă, puse manuscrisul deoparte și apoi se destinse, se răsuci în pat de câteva ori, în prada, ași fi zis, a unei pline încîntări. Își întinse brațele și iar se răsuci și izbucni iar în râs. "Iubitul meu, zise, ai scris o carte pasionantă, ai găsit ceva care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un interes pur profesional. Aezat înaintea lui Gorman, care stătea cu ochii închiși. Era palid și-și freca încheieturile de la picioare. Pentru a combate crampele... sau a le șterge de sudoare, se gândi ea. Poate că o discuție l-ar destinde. ― La câte sărituri ai ajuns, locotenente? Pleoapele se întredeschiseră și clipiră. ― Treizeci și opt... simulate. ― Și câte de luptă? se interesă Vasquez. Gorman voia să pară indiferent. ― Păi... două. Trei cu ăsta. Vasquez și Drake schimbară priviri cu înțeles. Comentariile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
-i lumină fața când dădu cu ochii de biograma caporalului șef, specifică unui om doborât de plictiseală. Secundul Apone dormea profund și visa fără îndoială locuri cu un climat mai blând. Ei îi părea rău că nu putea să se destindă ca el, dar se gândi că poate va fi în stare după această misiune. Compartimentul pasagerilor cunoscu o intensificare a activității. Infanteriștii își luau rucsacurile și armele. Vasquez și Drake se ajutau să-și prindă hamurile cribloaielor. Pe ecranul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a fost dat să aud. ― Și nu știi tot, mai spuse Hicks înainte de a se adresa lui Burke. Dar ai dreptate într-o privință. Este o hotărâre pe care n-o putem lua așa repede. Reprezentantul Companiei păru să se destindă. ― Așa, da. Deci ce ai de gând? ― Să-ți urmez sfatul și să mă gândesc. (Caporalul închise ochii preț de câteva secunde.) Gata, asta e: După o chibzuială matură, am hotărât să ne ducem pe Sulaco și să radem zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ecranelor și cadranelor consolei tactice. Femeia îl părăsi pentru a fi alături de Newt în secția medicală. Agățată în bandulieră, noua sa prietenă de metal și plastic se legăna ușor pe umăr. Încetini mersul când auzi pași în față, apoi se destinse. Un extraterestru ar fi făcut mai mult zgomot decât locotenentul Gorman, care apăru în pragul laboratorului, slăbit, dar refăcut. Burke, aflat în spatele militarului, abia îi aruncă o privire. Asta era foarte bine. De câte ori deschidea gura reprezentantului Companiei, îi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pat. Se liniști: fetița era ghemuită lângă perete. Se strecurase cât mai departe acolo jos și dormea, ținând-o strâns în mânuța ei pe Casey. Ușurarea lui Ripley fu și mai mare la vederea expresiei angelice a fetiței, inocentă și destinsă în ciuda demonilor care o bântuiau în perioadele de veghe, cât și în cele de somn. Și femeia se gândi: fericiți copiii, care pot să doarmă în pace, în orice împrejurări. Cu băgare de seamă puse pușca pe pat, îngenunche și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
acces, și regăseau căldura și siguranța aparatului. Bishop rămase cu gura căscată. ― Ce? De ce? Ea-l studie cu atenție, căutând în zadar în expresia lui o urmă de falsitate. Întrebarea lui Bishop era naturală ținând cont de împrejurări. Ea se destinse. ― Îți spun eu imediat. După ce-l îngrijim pe Hicks și închidem ușa de la chestia asta. 14 În vârful stației de epurare a atmosferei scăpărau mereu fulgere, iar valvele de securitate eliberau jeturi de aburi. Coloanele de gaz incandescent care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
medicală și se întoarse în buncăr cu o targă. Bishop îi afirmă că el putea să aștepte și, asistată de targa automotrice, îl întinse deasupra pe Hicks. Bărbatul dormea încă, și-l transportă până la infirmerie. Expresia infanteristului era liniștită, era destinsă. Nu asistase la deznodământ, bucurându-se de efectele binefăcătoare ale injecției practicate de către Bishop. Sintetul zăcea pe punte, cu mâinile încrucișate pe piept și cu ochii închiși. Ripley n-ar fi putut spune dacă era mort sau dormea. Alte persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
spusele de mai înainte: - Presupun că băiatul a moștenit această poziție de la părintele decedat. În timp ce vorbea, privi fața lui. Breemeg. Și astfel văzu buzele subțiri strângându-se și devenind și mai subțiri, dacă asta mai era posibil. Apoi buzele se destinseră. Fața se schimonosi într-un rânjet când Breemeg rosti răgușit: - S.O B.-ul acela! Era un răspuns care nu lăsa nici o îndoială. Neașteptata dezvăluire a sentimentelor acestui individ ar fi trebuit să constituie un pericol de moarte pentru el - de-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
spațiul foiletonului. Apare o nouă specie „romanul foileton” conceput special pentru o astfel de apariție cotidiană cerută de un public în continuă creștere. Tendința este de evadare din cultură, ieșirea din intelectual, livresc și didactic. Este o literatură care „distrează”, destinde, încearcă să ocupe în mod plăcut timpul liber, iar „pe măsură ce literatura se intelectualizează, șansele unei contra-literaturi, la polul opus, de compensație pur psihologică în direcția visării și imaginației, cresc.” Acest lucru nu înseamnă că preocuparea culturală a fost complet eliminată
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
preferă trăirii „aventurii” scrierea ei, Voronca rămâne fidel spiritului avangardist, de îndată ce menține semnificativa opoziție între literatură și poezie, acordând acesteia din urmă avantajul intensității trăirii, în raport cu viața din afara poemului: „Diferența înspre înalt vine din intensitatea coardelor sub pleoapă sau inimă destinse”. În acest sens, al intensificării prin scris a „vieții imediate”, este de înțeles și admiterea artei în arsenalul său conceptual, într-un moment când respingerea programatică a „oricărei preocupări estetice” de către suprarealism părea o achiziție deplin asimilată: „Arta (și scrisul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
soldatului, stilizat, acesta, la modul emblematic-cavaleresc, în timp ce metaforele tensiunii interioare fac apel la registrul războinic, "medieval": Bătuți în șa: luceferi. În rădăcini: merinde Somn fraged tors, în corturi, din umeri de femei Coardă de arc, un sânge spre ziuă se destinde. O anumită nesiguranță rămâne prezentă, cum se vede, și în privința acestui mesaj înnoit, căci combatantul din fața cetății își împarte trăsăturile cu călătorul ("Când pentr-o noapte sunt numai pentru voi. În zori / Voi trece cu-anotimpul"...), ființă neliniștită, străină, solitară
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
am terminat munca, afectându-ne somnul. Pentru a dormi bine, trebuie să nu ne mai gândim la lucruri serioase cel puțin o jumătate de oră Înainte de culcare. Dacă suntem În continuare agitați, este bine să facem o plimbare, ca să ne destindem. Să ne obișnuim să practicăm zilnic qigong Înainte de culcare. Aceasta ajută mintea să se destindă. (Vezi anexa 1.) Să ne masăm corpul În momentul culcării, așa cum se arată În anexa 5, despre exercițiile fizice interne ale lui Dharma, sau să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
gândim la lucruri serioase cel puțin o jumătate de oră Înainte de culcare. Dacă suntem În continuare agitați, este bine să facem o plimbare, ca să ne destindem. Să ne obișnuim să practicăm zilnic qigong Înainte de culcare. Aceasta ajută mintea să se destindă. (Vezi anexa 1.) Să ne masăm corpul În momentul culcării, așa cum se arată În anexa 5, despre exercițiile fizice interne ale lui Dharma, sau să rugăm pe altcineva să ne maseze, dacă este nevoie. Să facem zilnic exerciții fizice, mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]