7,540 matches
-
literar își găsește aici o extensie structurală și o vocație structurantă. I.2. Simbolism și decadentism în artele plastice Ce anume diferențiază decadentismul de simbolism în artele plastice: "this is the question!". Dacă în cazul literaturii distincția este recuperabilă prin detalierea unui parcurs istoric și reconfigurarea unei estetici 16, pentru istoria artei, decadentismul nu este decât o etichetă, nicidecum o estetică asumată în măsură să caracterizeze o școală, un stil, sau să fie asumată de vreun artist plastic. În majoritatea situațiilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ultimii ani și militar. Prithivi Ram Mudiam și-a orientat investigările științifice asupra raporturilor arabo-indiene într-o manieră geografică și analitică în lucrarea ”India and the Middle East” (1994) - o veritabilă geografie a intereselor indiene în lumea arabă, cu detalierea relațiilor Indiei cu Arabia Saudită, Egipt, Irak, Israel și Autoritatea palestiniană, precum și o spațiere a intereselor economice șistrategice ale Indiei în Orientul Mijlociu în contextul aranjamentelor regionale de securitate din ultimele decenii. Maqbul Ahmad abordează raporturile indo-arabe în manieră istorică în lucrările
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
întrebarea “cât de bine poate fi realizat acest proces ? cum i-am putea îmbunătăți indicatorii de performanță ?; * cerințele impuse de beneficiarii procedurii; * condițiile specifice în care își desfășoară activitatea compartimentele care aplică procedura (structură și organizare, dotări etc.). Gradul de detaliere al procedurii este în funcție de următorii factori: * complexitatea produselor, serviciilor, lucrărilor care fac obiectul activităților descrise; * nivelul tehnic și calitativ al produsului, serviciului, lucrării de executat; * cerințe speciale impuse de client; * experiența și competența tehnică a personalului implicat în aplicarea procedurii
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3152]
-
afinitate electivă cu viața publică și că ar fi cea mai bună garanție pentru supraviețuirea acesteia în era capitalismului de consum organizat de stat. "Școala de la Westminster", cu Nicholas Garnham, Paddy Scannell și alți cercetători, a contribuit mult la inventarea, detalierea și popularizarea acestei a treia versiuni a teoriei sferei publice. Printre contribuțiile cele mai influente se numără o serie de eseuri deschizătoare de drumuri ale lui Nicholas Garnham, care propun teza că dezbaterile privind politica în domeniul difuziunii fuseseră, pînă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
specifice: Definirea următoarelor mărimi fizice: lucrul mecanic, puterea mecanică, randamentul mecanic, energia mecanică, energia cinetică, energia potențială Aplicarea teoremelor de variație și a legilor de conservare în studiul mișcării corpurilor Identificarea sistemelor conservative și a sistemelor neconservative Etape ale proiectării Detalieri ale etapelor Reactualizarea Identificarea setului de cunoștințe necesare abordării unității de conținut: lucrul mecanic, puterea mecanică, randamentul mecanic, energia mecanică, energia cinetică, energia potențială Aprofundarea suportului noțional Formularea unor situații problemă rezultate în urma discuțiilor avute cu elevii Valorificarea achizițiilor anterioare
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
în față cu mediul virtual / 195 7.1. Câmpul educativ școlar / 196 7.2. Mediul virtual / 198 7.3. Școala și mediul virtual față în față / 204 7.4. Despre recompense: două puncte de vedere divergente / 205 7.5. Recompense: detalieri calitative / 207 7.6. Despre pedepse / 208 7.7. Pedepse: detalieri calitative / 211 7.8. Marginalizarea profesorului / 214 7.9. Arhitectura grupurilor de copii în școală / 220 Capitolul 8. Despre agresivitate cu detașare / 229 8.1. Funcțiile agresivității / 233 8
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
196 7.2. Mediul virtual / 198 7.3. Școala și mediul virtual față în față / 204 7.4. Despre recompense: două puncte de vedere divergente / 205 7.5. Recompense: detalieri calitative / 207 7.6. Despre pedepse / 208 7.7. Pedepse: detalieri calitative / 211 7.8. Marginalizarea profesorului / 214 7.9. Arhitectura grupurilor de copii în școală / 220 Capitolul 8. Despre agresivitate cu detașare / 229 8.1. Funcțiile agresivității / 233 8.2. Forme de inhibare/disipare a agresivității intragrupale / 253 Capitolul 9
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
având în vedere intruziunea elementelor de educație informală (mai ales internetul) în sala de clasă, specialiștii IT au elaborat modele de gamificare/gamification a procesului educațional (din păcate, utilizarea lor nu a depășit stadiul de programe pilot). 7.5. Recompense: detalieri calitative Prin intermediul dezvoltării unui program de cercetare, ne-am propus să aflăm care sunt recompensele uzuale pentru câmpul educativ școlar, respectiv pentru mediul virtual. În ceea ce privește câmpul educativ școlar, cele mai utilizate recompense sunt: laudele, notele, premierea (la sfârșitul anului școlar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
au participat întotdeauna), în cazul mediului virtual pedepsele derivă mai degrabă din asumarea de inițiative și decizii care sunt considerate inacceptabile de către alte persoane ("nu mi-a plăcut comentariul tău, deci îți blochez accesul pe blogul meu"). 7.7. Pedepse: detalieri calitative Detalierile calitative în cazul pedepselor specifice mediului școlar relevă aceeași percepție a notelor (a notelor mici de data aceasta) ca o sancțiune pentru un comportament considerat indezirabil și nu ca o consecință a lipsei de efort depus în procesul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
întotdeauna), în cazul mediului virtual pedepsele derivă mai degrabă din asumarea de inițiative și decizii care sunt considerate inacceptabile de către alte persoane ("nu mi-a plăcut comentariul tău, deci îți blochez accesul pe blogul meu"). 7.7. Pedepse: detalieri calitative Detalierile calitative în cazul pedepselor specifice mediului școlar relevă aceeași percepție a notelor (a notelor mici de data aceasta) ca o sancțiune pentru un comportament considerat indezirabil și nu ca o consecință a lipsei de efort depus în procesul învățării. Totodată
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
notei la purtare, absențe, pus la colț, stat cinci minute cu mâinile ridicate, mustrare în fața colegilor, teme suplimentare, ștersul tablei, scos în fața clasei și ascultat în condiții de stres, stat în picioare, chemarea în fața consiliului profesoral. În cazul mediului virtual detalierile calitative relevă tocmai conexiunea dintre inițiativele personale și modul în care acestea sunt percepute; având în vedere posibilitatea asumării unor identități multiple, considerăm că registrul pedepselor și implicațiile lor educaționale țin mai degrabă de ceea ce am numi "etică slabă", prin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
comparare a vieții religioase înainte de 1989 și după 1989. 4.2.2. Cât este de importantă religia pentru olteni? Ce rol joacă biserica și credința în viața oltenilor? Obiective: • Relevarea gradului de religiozitate a oltenilor (dacă sunt sau nu credincioși) • Detalierea comportamentului religios (când se merge la biserică, cine merge la biserică) • Se ghidează oltenii în relațiile dintre ei după normele morale? 4.3. Modul de organizare a familiei 4.3.1. Cât este de importantă și de ce este importantă familia
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și funcțiile familiei în viața socială din Oltenia 4.3.2. Cum ați descrie relațiile în cadrul familiei oltenești? Cum se comportă soțul cu soția, părinții cu copiii etc.? În ce constau rolurile în cadrul familiei pentru bărbați, femei și copii? Obiective: • Detalierea fiecărei tip de relație din cadrul familiei. • Conturarea unor modele de comportament între soți, între frați, între copii și părinți. • Abordarea problemelor referitoare la respect și dragoste în familie, autoritate părintească și libertatea copiilor. 4.4. Școala 4.4.1. Ce
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
-se prin această trecere în revistă întregul domeniu vizat. O soluție practică pentru organizarea activităților în clasa de elevi este Regulamentul de Ordine Interioară, care prevede obligațiile instituționale și personale ale membrilor acestei interacțiuni manageriale, disciplina, recompensele și sancțiunile, precum și detalierea, până la cele mai mici amănunte, a responsabilităților, a formelor de activitate, a timpului. Pentru învățător ca manager al grupului de elevi, nu sunt de neglijat aspectele legate de pregătirea materialelor, ca suport pentru desfășurarea activităților educaționale și didactice, organizarea spațiului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sprijinul familiei. Henderson și Mapp (2002) au realizat sinteza unui impresionant număr de studii despre impactul implicării familiei asupra rezultatelor școlare ale elevilor. Autorii au prezentat definiții ale "implicării părinților" culese din mai multe studii. În timp ce terminologia și gradul de detaliere diferă într-o anumită măsură, definițiile tind să împărtășească unele elemente comune. Cercetătorii sînt de acord că minima implicare a familiei include angajarea părinților în activitățile de învățare de acasă, supervizarea activității copiilor la școală și inițierea de interacțiuni cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de digresiunile evaluative ale personajului-narator și de parantezele comentarii ale naratorului-autor. Poate fi divizat totuși în două secvențe, în funcție de același procedeu al inserției pe care-l regăsim în Cei drepți de Camus. Din lipsă de spațiu, mă voi rezuma la detalierea decupajului narativ pe care îl propun și a cărui dinamică permite evidențierea strategiei narative a unui personaj vorbăreț și lăudăros, care crede că dă o veste bună soției lui, veste despre care ea aflase deja, și care nu-și dă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
g) tabloul: "anumite descrieri animate de pasiuni, de acțiuni, de evenimente sau de fenomene fizice sau morale" (p. 431). Dacă, pentru P. Fontanier, descrierea, în general, "constă în a așeza în fața ochilor un obiect și a-l face cunoscut prin detalierea circumstanțelor sale cele mai interesante", "ea lasă locul hipotipozei, atunci cînd expunerea obiectului este atît de vie, de pasionată încît se realizează, în stil, o imagine, un tablou" (p. 420). Un manual de retorică mai recent, ca Tratat teoretic și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
patru familii. La subcategoria familiilor biparentale în care adolescență generează anumite stări conflictuale, părinții și adolescenții reușind să le depășească, am remarcat o expresivitate comportamental-nonverbală intensă compusă din: expresii faciale variate, gestica activă, paralimbaj nuanțat. Sunt aspecte în a caror detaliere și analiza nu vom intra, întrucât nu fac obiectul cercetării noastre; am considerat potrivit a le menționa tocmai datorită caracterului lor accentuat. O altă dominantă observată: daca la alte subcategorii tendința a fost de a dialogă pe un ton cât
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
unele tehnologii sunt foarte scumpe, -nevoia de pregătire a coechipierilor pentru a face față noilor tehnologii, etc. d) sfera managerială: leadership neadecvat, slabe capacități de planificare, etc. Identificarea riscurilor reprezintă un proces ce se derulează în mai multe etape, după detalierea activităților ce se supun analizei: identificarea proiectelor similare cu cel la care echipa lucrează și obținerea documentației despre acestea, realizarea unei liste a riscurilor posibile, respectiv consultarea coechipierilor implicați în derularea proiectului asupra factorilor care ar putea contribui în mod
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de cauză. Ca și Lovinescu, autorul Adelei a sesizat foarte comprehensiv importanța sugestiei în literatură, pe care a explicat-o chiar mai nuanțat, ca efect al unor procedee tehnice precise. Ibrăileanu observă, spre exemplu, că într-un roman de dragoste detalierea "comportistică" nu elucidează, dar adâncește misterul personajului feminin, și asta generează de fapt "infinitul" nuanțelor sufletești alimentate de obsesia vizuală. Altfel spus, sugestia (infinitului, inefabilului etc.) nu e cu putință în absența unui "referent" concret, tot așa cum psihologia, în artă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
comunicării verbale îl formează gândirea. Trebuie avut în vedere că gândirea se sprijină în permanență pe elemente intuitive și senzoriale și operează nu numai cu noțiuni ci și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă prin intermediul pielii, cea sonoră prin intermediul auzului. Artele oferă o multitudine de limbaje de transmitere a diverselor informații. Artele plastice (pictura, sculptura), arhitectura, poezia
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Bal utilizează termenii mai puțin pretențioși de retroversie și anticipație. Exemplele comentate ilustrează funcția explicativă sau cauzală a evenimentelor povestite în anacronie, iar posibilitățile taxonomice sînt multiplicate prin discutarea anacroniilor obiective și subiective, punctuale și durative, complete și incomplete, și detalierea analizei distanței în timp a anacroniilor și a duratei lor. Autoarea ilustrează de asemenea limitele analizei centrată pe aspectul temporal al evenimentelor, mai ales în romanul postmodernist, oprindu-se asupra efectelor elipsei și paralipsei. Ea explică de asemenea și conceptul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să observăm că, la fel ca și în cazul altor organizații internaționale, UE își modifică treptat propria viziune asupra RoL, pornind de la primele tratate în care este menționată, până la documentele produse în cadrul politicilor externe. A se observa, în mod special, detalierea conceptului și a aspectelor empirice care decurg. Cremona (2004) evidențiază faptul că, analizând cele trei politici principale externe ale UE, reiese modul în care, de-a lungul timpului, definiția RoL se îmbogățește cu diverse aspecte empirice, care reflectă evoluția proceselor
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Caietul de Sarcini VI.5 Modul de prezentare a propunerii financiar e Se vor preciza termenele de plată, precum și orice alte elemente necesare elaborării propunerii financiare. Se vor indica formularele ce trebuie completate și/sau alte formulare ce con țin detalierea elementelor ce formează propunerea financiară. Formularele se elaborează În așa fel Încât să permită calcularea corespunzătoare a punctajului aferent propunerii financiare. De regulă, propunerea financiarăse exprimă ferm În lei, fărăTVA. Autoritatea contractantă poate aduce la cunostința ofertanților fondurile alocate pentru
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
iecărei oferte În parte și prin Întocmirea, În ordine descrescătoare a prețurilor respective, a clasamentului pe baza căruia se stabilește ofer ta câștigătoare. După cum am arătat mai sus, pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita clarificări, detalieri și nuanțări ale ofertei. Astfel, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat căa depus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic săreconfirme anumite e lemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate În cadrul acesteia. Clarificările, detalierile, CAPITOLUL
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]