6,621 matches
-
durata lungă, cultura mandarinului este mai centrată pe strategie, În vreme ce aceea a samuraiului excelează În primul rând În domeniul tactic și operațional. În moduri diferite, atât În cultura strategică chineză, cât și În cea japoneză, timpul ocupă Însă un loc determinant, ceea ce aduce În actualitate studierea lor, ca urmare a superiorității dimensiunii temporale asupra celei spațiale În lumea de azi. În China, asemenea apei și marilor fluvii, acțiunea este precedată de șiroiri imperceptibile și greu de controlat, dar ale căror efecte
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care face sistemul să funcționeze, nu persoanele Însele și, mai ales, nu luate individual. Operaționalitate și timp Împărtășit. Japonezii nu sunt responsabili doar de ceea ce fac, ci și de ceea ce transmit. E o trăsătură a caracterului lor. Elementul operațional este determinant În Japonia. A pleca de la teorii sau concepte pentru a ajunge apoi la practică e o metodă foarte rar folosită, Întrucât modurile de organizare nu sunt potrivite aici. Obiectivul nu este văzut decât prin desfășurarea sa, iar reflecția pur strategică
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
proprii. Acest dialog direct se manifestă și cu ocazia vizitării Întreprinderilor și a laboratoarelor Companiei. Inginerii de la Hitachi pot petrece până la șase luni la o Întreprindere clientă. Aceste interacțiuni sunt foarte importante pentru definirea noilor materiale și contribuie În mod determinant la a sensibiliza Naka Division față de nevoile și așteptările clienților. Show room-ul diviziei - numit aici acvariu, pentru că aparatele de măsurare științifică sunt plasate În spatele unor pereți de sticlă constituie o dimensiune a ba-ului Împărtășit cu clienții. Timpul petrecut cu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a orașului Mito și a Hitachi Naka Division. Numeroase companii din lume excelează În domeniile de activitate ale diviziei, toate aceste evoluții fiind urmărite cu regularitate și alimentând o provocare permanentă. Managementul intermediar Fujitsu Ltd Resursele umane joacă un rol determinant În gestionarea cunoașterii. Orice salariat al grupului trebuie să aibă acces la cunoștințe În timp real. În grup, orice salariat trebuie să aibă acces la cunoștințe În timp real. Resursele umane joacă un rol determinant În gestionarea cunoașterii, iar tehnologiile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Resursele umane joacă un rol determinant În gestionarea cunoașterii. Orice salariat al grupului trebuie să aibă acces la cunoștințe În timp real. În grup, orice salariat trebuie să aibă acces la cunoștințe În timp real. Resursele umane joacă un rol determinant În gestionarea cunoașterii, iar tehnologiile informației optimizează acest proces. Ele permit să nu se reinventeze ceea ce a fost descoperit și validat altundeva. Libera dispunere a literaturii tehnice valorizează existentul, de aici rezultă o schimbare de atitudine, căci gestionarea cunoașterii se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prim-rang. A trebuit ca responsabilii lor să fie convinși să-și dea acordul și să se implice ei Înșiși În SST. Nici un stimulent financiar deosebit nu recompensa participanții la program, dar angajamentul central al președintelui Hiroaki Shigeta a fost determinant. În constituirea acestui grup de dezbateri, conducerea a evitat personalitățile prea puternice, privilegiind În schimb profilurile potrivite pentru suscitarea emulației. Timp de două luni, grupul celor 24 a lucrat În sediul societății din Tokyo, străduindu-se să expliciteze acele abilități
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
instruirile „abstracte” nu reușeau să le asigure până atunci și cu atât mai puțin formulele de instruire la distanță. Componenta interpersonală -intersubiectivă, cum ar spune Nonaka - a fost aici cu atât mai decisivă, cu cât cunoștințele tacite joacă un rol determinant În meseria de agent medical. Odată efectuată formalizarea cunoștințelor și a competențelor tacite ale celor mai buni, practica transferului s-a concretizat printr-o relație creativă Între trei componente, și nu doar la nivelul tandemului tutore-cursant, pentru că, la ea, au
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
buni, practica transferului s-a concretizat printr-o relație creativă Între trei componente, și nu doar la nivelul tandemului tutore-cursant, pentru că, la ea, au participat obiectiv și medicii. În dinamica acestei mișcări, dimensiunea experimentării În cursul vizitelor Întreprinse a fost determinantă, ca și implicarea concretă a cursanților, ce puteau să evolueze singuri și să constate rezultatele. În interiorul societății, ei au devenit cei mai buni propagandiști ai programului SST. Instaurarea unui ba, a unei comunități strategice de cunoaștere, mai Întâi Între cei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și este disponibil, pe de o parte, cu un efort depus pe un front de cunoaștere, În contact cu necunoscutul, pe de altă parte. Odinioară, În Japonia, comunicarea nu avea nevoie de cuvinte. Ea umplea atmosfera, empatia juca un rol determinant, iar cunoașterea era precum aerul care circulă prin Încăperi fără pereți despărțitori. În prezent, Japonia cunoaște mari bulversări, situație valabilă și pentru metodele tradiționale ale schimbului de cunoștințe. Angajarea pe viață, care făcea ca toată lumea să fie pentru totdeauna În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
foarte interesate de ceea ce se face În Japonia. Comunicarea umană este foarte costisitoare, ponderea și rolul contextului fiind foarte importante aici. Nu se pronunță decât câteva cuvinte, iar interlocutorii interpretează ceea ce trebuie să vină de la sine. În Japonia, empatia este determinantă. Teoriile lui Nonaka sunt fondate pe această realitate tradițională a societății japoneze: toată viața se Învață informația este accesibilă În ambianța Însăși (atmosphere). Dar, cum situația se schimbă rapid, țara trebuie să se inspire din utilizarea inteligenței artificiale și a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
discreție atenția elevilor spre „identificarea” contradicțiilor, spre conștientizarea lor, trezind În ei dorința de a formula Întrebări și de a trece la subtile analize ale situațiilor date. Pentru ei, tocmai acest act al formulării Întrebărilor transformă situația-problemă Într-un factor determinant al procesului de cunoaștere. Profesorul poate interveni În continuare pentru a face mai clare datele problemei, pentru a modifica, izola, reorganiza etc. aceste date facilitând, astfel, analiza problemei (operațiile de comparare, de grupare și regrupare a reprezentărilor etc.); cu subtilitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și ideologic liberal al epocii, pe de o parte, și speranțe din ce în ce mai mari în iminenta democratizare totală a societății pe căi neviolente, prin accesul nediscriminatoriu la exercitarea drepturilor și la confort, proces în care școala trebuia să joace un rol determinant, pe de altă parte. Reflexe ale acestei stări de spirit se regăsesc în sociologie în teoria stratificării sociale propusă la începutul anilor ’50 de Davis și Moore sau în școli de gândire economică precum tehnofuncționalismul și școala capitalului uman. 2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
câștigurilor potențiale și, prin aceasta, interesul de a fi eficient depind de mărimea pieței 1. 4. Riscurile. Există cel puțin două aspecte de care cel care ia decizia de a investi în educație trebuie să țină seama: durata vieții (factor determinant pentru recuperarea investiției) și evenimentele imprevizibile, cum ar fi, de exemplu, transformările radicale ale economiei. Evident că raportarea la aceste riscuri depinde de suma și de natura investiției, precum și de gusturi și de atitudini. 5. Dificultățile de pe piața de capital
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stare să conducă societatea, fiind potrivit să se dea la o parte și să-i lase pe cei mai competenți să-și asume acest rol. Aceste concepții diferite asupra mobilității sociale, denumite de Turner „norme organizatoare ideale”, au un rol determinant în configurarea sistemelor educaționale. Turner identifică patru diferențe majore între sistemul educațional din Statele Unite și cel din Anglia, care rezultă din aceste norme diferite: 1. Valoarea atribuită educației este diferită în cele două țări. În sistemul de mobilitate clientelară, educația
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe locuitor semnificativ mai mic, cum sunt Coreea de Sud sau Irlanda. În concluzie, nu doar resursele diferite disponibile pentru educație explică performanțele variabile ale elevilor, ci și aspectele de construcție instituțională care au fost indicate deja în capitolul X, dedicat factorilor determinanți ai rezultatelor școlare. 5.2. Cultura civicătc "5.2. Cultura civică" România a participat, alături de alte 27 de țări, la ancheta internațională privind cunoștințele, atitudinile și practicile cetățenești realizată de IEA în 1999. Așa cum sugerează și titulatura cercetării - „Cunoștințe civice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a exemplificărilor sunt din economia americană, iar posibilitatea de generalizare este scăzută. În plus, exemplificările nu au și argumente teoretice de natură economică, ceea ce ar fi fost de așteptat de la un economist de formația lui Porter. Cele cinci familii de determinanți sunt (Porter, 1980): 1. Determinanții rivalității, manifestați în industrie: • creșterea industriei; • costurile fixe/valoarea adăugată; • intermitența supracapacității; • identitatea de marcă; • diferențierea produsului; • costurile de transfer; • concentrarea și echilibrul dintre concurenți; • complexitatea informațională; • diversitatea competitorilor; • barierele de ieșire. 2. Determinanți ai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
caracteristici culturale care dau apartenența la unul dintre aceste tipuri servește într-o primă etapă la diagnosticarea unei organizații. În fine, există și studii care fac o legătură între cultura națională și cea organizațională, demonstrând că prima joacă un rol determinant în realizarea cadrului de dezvoltare a celei de-a doua. De referință este celebrul studiu empiric al lui Hofstede (1980, 1996) asupra cercetării angajaților aceleiași firme, dar de naționalități diferite și aparținând unor țări diferite. El a constatat existența unor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
consideră că, alături de competențe sau resurse, cultura organizațională reprezintă un element definitoriu al organizației (al firmei) atât în faza de formulare a unei strategii, ca determinant al acesteia, cât și în faza de implementare a strategiei alese, ca instrument. Separația determinant/instrument devine dificilă dacă strategia este percepută ca un proces continuu, nu dihotomic, de tipul formulare-implementare sau dacă se analizează o strategie emergentă. O abordare modernă postulează chiar că organizațiile cele mai performante ar trebui să adopte o atitudine culturală
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
deținut de aceasta și a ratei de creștere a pieței aferente. Acest model rămâne cel mai obiectiv instrument datorită modului de calcul al coordonatelor de poziționare a afacerilor, dar generează cele mai multe critici din cauza raportării performanței doar la doi factori, considerați determinanți. Ulterior, matricele altor firme de consultanță - McKinsey, Arthur D. Little - înlocuiesc coordonata „rata de creștere a pieței” cu coordonata „atractivitatea industriei” (McKinsey), respectiv „nivelul de maturitate a industrie” (Arthur D. Little) și coordonata „poziția relativă pe piață” cu „poziția competițională
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Inițial, în anii ’30, atenția cercetătorilor s-a focalizat pe determinarea numărului optim de subordonați și a relațiilor cantitative asociate unei ierarhii. Apoi au interesat determinanți ai structurii și accentul a fost pus pe studii care cercetau legătura dintre acești determinanți și descriptorii cantitativi ai structurilor (Udell, 1967). La modul general, se remarcă faptul că după cel de-al doilea război mondial atât numărul studiilor, cât și cel al temelor asociate structurii, a crescut exploziv, marcând zeci de autori și titluri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este marcat cu culorile și simbolul Coca-Cola, astfel încât reprezintă un element deosebit de vizibil pe drumurile sau în orașele din România. Departamentul de logistică gestionează legătura fabrică-depozit, legând cele șapte fabrici de cele 13 centre de distribuție. Viteza de reacție este determinantă pentru calitatea programării și pentru diminuarea costurilor asociate. Departamentul de operații are o divizare previzibilă: „producția”, quality management și engineering and maintenance, fiind focalizat pe menținerea operațională a liniilor de îmbuteliere la standardele de calitate impuse de produs. Calitatea, productivitatea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene Octavian ȘERBAN Listă abrevieri ADR - Agenția de Dezvoltare Regională AM - Autoritate de Management ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală ANEVAR - Asociația Națională a Evaluatorilor din România ANRMAP - Autoritatea Națională de Reglementare În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Agricultură FEP - Fondul European pentru Pescuit FMI - Fondul Monetar Internațional FP7 - Programul-cadru 7 FSE - Fondul Social European IT&C - Tehnologia Informației și Comunicare IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii ISPA - Instrumentul de Preaderare pentru Politici Structurale JIT - Just-in-Time Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene KM - Managementul Cunoașterii KNOMACONS - Platforma de Consiliere În Managementul Cunoașterii Mbps - Megabiți pe Secundă NUTS - Nomenclatorul Statistic pentru Unități Teritoriale OAR - Ordinul Arhitecților din România OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2010, a demarat programul de cercetare care face obiectul acestei lucrări, finanțat din fonduri europene și facilitat de poziția de cadru didactic asociat și cercetător al Brussels School of International Studies - University of Kent și al ASE. Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene În afară de expertiza profesională și noua abordare a absorbției fondurilor europene prin intermediul Managementului Cunoașterii, această lucrare este rodul unei experiențe vaste În Managementul Proiectelor, la nivel național și internațional, prin suprapunerea tuturor celor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
lent de evaluare a proiectelor, reclamă găsirea de soluții care să genereze un factor endogen de stimulare a absorbției. Identificarea nevoii - rolul Managementului Cunoașterii În Politica de Coeziune Ipoteza asumată de această lucrare este dacă Managementul Cunoașterii constituie un factor determinant care are rolul de a accelera viteza de absorbție a fondurilor europene alocate României În cadrul Politicii de Coeziune, astfel Încât atingerea obiectivului „Convergență” să se facă mai rapid și impactul asupra dezvoltării durabile să fie cât mai mare. Matricea cercetării impactului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]