2,015 matches
-
un episod în care, acuzat de fata pe care o place și care îl place la rându-i, că se poartă asemeni unui om beat, nu neagă falsa explicație a mersului său chinuit, ascunde că nu alcoolul, ci foamea îl devasta continuu, deși intermitent. El simte nevoia să-și mobileze realitatea cu piesele imaginației sale, e mereu încercat de ispita de a fi un mic demiurg al propriei sale lumi. Adler, la care tocmai apelasem ca la specialistul în comportamentul uman
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Ceea ce văd este terifiant, insuportabil pentru o biată făptură umană. Ceilalți sunt cumva protejați de dimensiunea apocaliptică a orbirii, nu-i văd consecințele. Câinii și pisicile ajung să sfâșie trupurile împuțite ale morților. Orbii vii mișună printre gunoaiele din magazinele devastate în căutare de hrană. Soția doctorului ajunge prin deducție într-o pivniță întunecată plină cu alimente. Este o altă coborâre în alt strat al infernului. Infernul lui Saramago este multistratificat și omniprezent. Oamenii nu-l mai văd pe Dumnezeu nicăieri
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de bineînmiresmată, clocotitoare și întremătoare iubire. O ființă care-și pierde fiica, o Persefonă cum singură se vede, mai poate supraviețui doar căutând-o. Câtă vreme fluxul iubirii mai poate circula prin scrisori, viața încă e posibilă pentru această mamă devastată de absența fiicei ei. Bineînțeles că nu și-ar fi confiscat fiica dacă istoria ar fi fost cuminte, dacă ele două ar fi putut trăi în același oraș. Nu și-a închipuit niciodată bătrânețea căzută peste tinerețea fiicei ei, dimpotrivă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de strugure a clipei de față să poți întrevedea/ Purpura incendiului ce va mistui lumile" (Aproapele meu, Heraclit, vol. A cincea esență, în op. cit., pp. 93, 97). 59 Scăzut "până la adiere" (Reculegeri, vol. Reculegeri, 1981, în op. cit., p. 41), "pustiit, devastat de ceea ce a întrezărit" (Starea de plâns, 2, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 196), sufletul ajunge pe "pragul de jos al prăpastiei ce trebuie atins" (Privire asupra haosului, vol. Kaspar Hauser, în op. cit., p. 166), absorbit în Fondul pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
academie înainte ca ea să-l fi întâlnit și lăsat să putrezească într-un dicționar impunător și arogant, la nici o sută de pagini de bunul lui tovarăș prestanță). Nu pricepuse defel ce-ar fi fost de văzut într-o ființă devastată de neputință. Aruncat peste ea, cu pieptul apăsat pe sânii ei dezgoliți, n-avea totuși aerul triumfător, ci mai mult curios. Slăbea puțin strânsoarea, ca lucrurile să nu fie chiar atât de clare pe cât deveniseră, și ea începea iar să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îndoială, Franța și Anglia au plătit tributul cel mai greu, în timp ce Spania, unde epidemia a izbucnit mai tîrziu și a dispărut către 1390, pare oarecum cruțată. Timp de aproape un secol, cu scurte perioa de de liniște, Europa a fost devastată! Părăsind orașele și satele atinse de ciumă, locuitorii acestora răspîndesc epidemia. Casele se ruinează nemaifiind întreținute, cîmpurile sînt lăsate în paragină din lipsa brațelor de muncă care să le cultive. Adăugîndu-se ravagiilor provocate de foamete și ciumă, războiul umple noi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
putere. Acesta nu este totuși singura manifestare a acestui flagel permanent de la sfirșitul Evului Mediu. Germania, unde se prăbușește puterea imperială, cade pradă ambițiilor prinților care se luptă între ei pentru a pune mîna pe rămășițele puterii regale. Italia este devastată de războaiele municipale care pun față în față orașele și pe seniorii acestora. Certuri dinastice sfișie Scandinavia și peninsula ibe rică. La est, cavalerii teutoni 9 se bat cu slavii, în nord-est englezii luptă contra scoțienilor; în sud, Castilia luptă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
așa zisă ordine în statele lor, suveranii nu găsesc altă soluție decît să dirijeze jafurile și hoțiile către țările vecine. În 1366, du Guesclin este însărcinat de Carol al V-lea să-i trimită în Spania pe soldații prădători care devastau regatul. Războiul contribuie deci la agravarea crizei din Europa secolelor XIV și XV. Aceasta mărește încă mai mult mortalitatea exagerată care lipsește Europa de mînă de lucru, perturbă viața economică și distruge structurile sociale. Lumea satelor zdruncinată Mai afectate de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Proprietar al unui domeniu, seniorul păstra pentru sine pămînturile de rezervă (pe care țăranii le lucrau pentru el) și acordă fiecărui țăran o bucată de pămînt numită tenure 12 (al cărei stăpîn excepțional rămînea). Or, numeroase castele feudale au fost devastate, țăranii au fugit, iar pămînturile au căzut în paragină. După vijelie trebuie începută refacerea domeniului, înainte ca o nouă tragedie să nu pună piedici efortului de reconstrucție și să amenințe supraviețuirea ansamblului. Dar această reconstituire a domeniului are loc în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XVI-lea și la începutul secolului al XVII-lea, Europa este lovită de o serie de crize datorate unei succesiuni de recolte slabe, revenirii lipsei monetare și reapariției foametei și epidemiilor. Creșterea prețurilor și manevrele monetare provoacă deprecierea monezilor, războaiele devastează Europa, iar zonele de prosperitate din perioada anterioară se scufundă în lîncezeală. Răsturnarea complexului de împrejurări înmulțește numărul săracilor și al cerșetorilor. Acceptată mai greu decît odinioară, această sărăcie determină apariția azilelor și a spitalelor pentru săraci. Dar revoltele provocate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
baterea fără nici un control de monede divizionare din cupru amestecat cu argint duce la deprecierea acestora și la o inflație deosebit de mare. În această răsturnare a complexului de împrejurări nu trebuie să se uite războaiele civile și între națiuni care devastează Europa. După a doua jumătate a secolului al XVI-lea, marcată de războaiele religioase și acțiunile regelui Spaniei, Filip al II-lea, secolul al XVII-lea începe cu "războiul de treizeci de ani". Aceste conflicte, care însîngerează Europa occidentală, înghit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de mercenari, domnii români din secolele XIV-XV adoptă tactica evacuării așezărilor, a pîrjolirii recoltelor, hărțuiesc permanent dușmanul (armatele otomane), cu dese atacuri surprinzătoare desfășurate, de regulă, noaptea. 11 "Routiers" sau "ecorchieurs" desemnează în Evul Mediu cete de soldați prădători care devastează Franța în timpul lui Carol al V-lea și Carol al VI-lea. 12 Termenul "tenure" se referă la feud; este modul de posesie al unui fief. 13 Vezi nota 5. 14 Termenul "arte" desemnează artizanatul specializat, care este favorizat de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
2 august Încă o scrisoare de la "popor": Domnule Lennart Siljeberg, Doresc să scriu și să vă mulțumesc. Am citit reportajul din suplimentul de duminică al ziarului Expressen. Foarte interesant. Am avut și eu o sarcină asemănătoare în timpul războiului, când dăunătorii devastau livezile. Pe vremea aceea resursele erau desigur limitate, mai ales transportul constituia o problemă. Am revenit ulterior pe insulă și am putut constata cât de mult s-a îmbunătățit rețeaua de drumuri. Pentru mine în mod special este o plăcere
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și o mare parte în țara rușilor. Gebe și Subotai, nemaiîntâlnind nici o rezistență serioasă, ocupă în primăvară toată regiunea dintre Marea Caspică și Marea Neagră și în timpul verii anului 1222 își odihnesc oștile. Spre toamnă, ei reîncep cuceririle și, traversând Donul, devastează malurile Mării de Azov și Crimeii până la gurile Niprului, iar în 17 ianuarie 1223 iau cu asalt orașul Sudacu din Crimeea, unde făceau comerț genovezii și venețienii, care plăteau tribut cumanilor. BĂTĂLIA DE LA CALCA DIN 16 IUNIE 1223 ȘI CELE
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a vreo 10.000 de oameni, care-și găsesc adăpost tocmai în Moldova, pe râul Prut, unde înființează orașul Iași. Prin anul 1300, parte din aceștia vor trece, de aici, în Imperiul Bizantin. Același corp de oaste al lui Berke devastează Armenia, provocând emigrarea în masă a locuitorilor, din care mulți au trecut peste Marea Neagră și s-au stabilit în Moldova. Batu-khan, în persoană, care, la 21 decembrie 1237, distrusese zidurile Riazanului, cucerește, în ianuarie și februarie 1238, pe rând Colomna
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Epternach sub denumirea de Kumel-burech, în realitate Kukelburch sau Kokelburch (Küküllo-var) cetatea Târnavei (și nu Kohalm = Rupea), unde ar fi ucis joi, în 4 aprilie, după Paști, vreo 30.000 de oameni refugiați. De aici, au continuat drumul prin Blaj, devastând totul în cale până la Alba Iulia. Andrei, comitele din Gioagiul de Sus, de pe dreapta Mureșului, s-a împotrivit cu mica sa oaste, dar fără sorți de izbândă, și în 1264, pentru că și-a vărsat „sângele în lupta împotriva tătarilor”, Ștefan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
chiar în duminica Paștilor, comandată de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului, a prădat mănăstirea cisterciană de la Cârța, a devastat Șelimbergul cu atelierul de fierărie, din ale cărui unelte unele se află astăzi la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta întăriturilor. Orașul nu a fost apărat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au exterminat până la unul. Aceiași soartă a avut-o și mănăstirea Șirioara, de lângă Siria, din Episcopatul Transilvaniei, zidită de Ștefan, banul Slovoniei și alți ctitori, căreia nu numai că i-au pustiit în întregime satele de locuitori și i-au devastat moșiile, dar i-au ruinat zidurile și au ucis călugării în timpul jafului pricinuit de tătari, încât și la 11 august 1250 era „greu de știut când s-ar putea reînălța”. După acest teribil masacru, au trecut Mureșul pe stânga și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
iar de acolo pe aceea a Bistriței până la gura Bistricioarei, apoi prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș, pătrunde în secuime, distruge cetatea Gurghiu, la distanță de două ore de Reghinul săsesc, castelul Vecz, la nord de acest oraș apărat tot de saxoni, apoi devastează ținutul din jurul Bistriței, cu foarte multe sate românești și săsești, și cetățile Ungurași, Gherla și Dej. Distrugerile făcute de această coloană au fost așa de mari încât Ladislau Cumanul a trebuit să dea în 22 iulie 1286, un act de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
U.R.S.S.), care mai luptase în contra tătarilor în anii 1334-1339, împreună cu Dragoș din Bedeu și fusese dăruit cu moșia Bilke. După înțelegerea cu acesta, el și-a trimis oamenii de încredere, concomitent cu invazia tătărască din iarna anului 1342-1342, să devasteze domeniile din apropiere de Baia Mare ale lui Ioan, fiul lui Dionisie din Kelche (în Ungaria). Nu se știe din ce motive, Crăciun a ezitat și mișcarea lui Bogdan nu a luat proporții de masă și în voievodatul de Bereg. Gândindu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Rona de Sus. Dar, mai presus de toate, el reînființează voievodatul Maramureșului și, culmea, numește, în 24 iunie același an, în fruntea lui pe Ștefan, nepotul lui Bogdan („Stephanus, filius Ige, woywoda noster Maramorosiensi”), care, după cum am văzut mai sus, devastase în 1349 domeniile lui Dragoș din Giulești și fusese declarat infidel, ca și unchiul său. ?? Pentru a-i menține în credință față de Coroană și de noul voievod, Ludovic mai dădea, în 14 mai 1361, românilor Bud, Sandor, Ioan, Dragomir și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tangoul leninist”, Miłosz răspunde: „Sfinte Părinte, cum aș putea proceda altfel în acest secol?”. Care secol? Ce fel de secol? - se vor întreba cei norocoși a fi atât de tineri spre nu a-și aminti chipul veacului cu un obraz devastat de fascism și cu celălalt mâncat de comunism. Secolul în care Miłosz avea să descopere „incredibila inumanitate de care este capabilă ființa umană”. Unul dintre capitolele Gândirii captive se intitulează „Omul, acest dușman”. Cine a uitat sau nu știe dar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a protesta, spun ei, împotriva activităților criminale ale bandelor care terorizează orașul. Membrii unor bande formate în majoritate din afro-americani i-au întâmpinat pe neonaziști cu bâte, cărămizi și pietroaie. Mai mult, au atacat mașini ale poliției și salvării. Au devastat un bar dintr-un cartier locuit cândva de emigranți polonezi. Sub teroarea bandelor de criminali, americanii de origine poloneză s-au mutat în alte cartiere ale orașului. Mulți dintre ei se întreabă cât de curând vor trebui să se mute
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
între alte localități și Târgoviște. Mai apoi, pe lângă foamete și boli, bieții oameni s-au trezit și cu turcii, care s-au năpustit distrugând totul, și, în stilul lor au pus foc peste tot. Multe biserici și case au fost devastate și mistuite de flăcări, inclusiv biserica catolică și mănăstirea franciscană; și toate bisericile și mănăstirile franciscane din Câmpulung, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Orșova Nouă au avut aceeași soartă cruntă. Pacea de la Iași (1792) a adus o înseninare și o perioadă de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Oltenia și au restituit-o Țării Românești. Episcopul Nicolae Stanislavich a fost numit la Timișoara, unde guvernul austriac îi proteja pe catolici. Mulți credincioși din Oltenia au plecat cu preoții franciscani în Banat, unde au constituit comunități înfloritoare. Turcii au devastat și ars multe biserici și mănăstiri franciscane, după retragerea austriecilor. Războiul dintre cele trei mari imperii (austro-ruso-turc), cu toate ororile lui s-a desfășurat, de cele mai multe ori (între 1806-1812), pe teritoriul românesc, unde a provocat multe distrugeri și epidemii, iar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]