4,964 matches
-
incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului ( ... ). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși dispunerea secțiunilor romanului învederează etapele mișcării insesizabile în raport cu istoria. (...) Atare procedură este decelabilă, la rigoare, și în celelalte cărți semnate de Mihail Diaconescu, dovedind, în ultimă instanță, întemeierea unei maniere
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
din Păltinișul - Olimp, discipolii lui Constantin Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale, în destinul individual. O etică mobilă, a devenirii, a intervalului, a trăirii în succesiunea momentelor de criză ne propune Minima moralia, eseu care, ajuns - iată - la a patra ediție, își păstrează valențele de luare de poziție demna, de atenție
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale, în destinul individual. O etică mobilă, a devenirii, a intervalului, a trăirii în succesiunea momentelor de criză ne propune Minima moralia, eseu care, ajuns - iată - la a patra ediție, își păstrează valențele de luare de poziție demna, de atenție pe fundalul discuțiilor actuale privind condiția omului și a
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
antiboierească. În fapt Tudor a vrut și a luptat pentru a accede la treapta și rangul boieriei. În acest context a acționat Tudor în legătură cu reprezentanții regimului politic fanariot, dar și în relații strânse cu boierii români, opozanți ai regimului 3. Devenirea pe calea meritocrației a lui Tudor a fost influențată și de faptul că ascendența sa pe linie paternă era legată de moșnenii Mehedinți din Prejna( Dunceștii), strâns înrudiți în trecut cu boierii Mehedinți care, la începutul secolului XVII, cu marele
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării ... Tehnologiile digitale propun un parcurs interior, bazat pe plăcere - Despre Scara Raiului și scara divertismentului Nu este greu de observat că parcursul vieții creștine, ce vizează devenirea spirituală a omului, contrastează teribil cu oferta de joc și divertisment a prezentului. Sfântul Ioan Scărarul prezintă, într-o bine cunoscută lucrarea a sa, drumul spiritualizării vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
și multe alte platforme și site-uri, instituții și organizații și grupuri informale sau infernale, inclusiv instituția prezidențială cu tot cu serviciile ei interne sau de exterior și toate băncile și recuperatorii, care apoi i-ar distruge imprudentului postac aproape nechezol propria devenire spre o finalitate magică ca unul din cei 7-12 viitori megaintelectuali de mâine ai Epocii Mooye sau Wash. De intelectualul simplu însă, postacul ambițios evident n-are a se teme, fiindcă omul deștept, dacă n-are ciomag sau bodyguard sau
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
mi-a oferit un câmp destul de larg de a observa cum se conturează personalitatea umană. De la un an la altul vedeam cum se încheagă personalitatea din urzeala atâtor trăsături, iar uneori, pe fețele unor copii, puteam desluși conturul omului în devenire, viitorii oameni harnici, ori comozi, sau întreprinzători, viitoarele profesii - doctor veterinar, învățătoare, agronom, ori întrezăream etapele din viața lor de maximă înflorire, pe buna gospodină, pe mama devotată. ori bunica cu vocație. Mi-l amintesc pe Bodo, la catalog era
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
între ele ca să atingă Coloana Soarelui de Vis, am fost nevoită să-mi construiesc repede un alt discurs despre Femeia Pasăre Măiastră, încercând să le vorbesc tuturor doamnelor despre cât de importantă este acum pentru noi eliberarea noastră din ciclul devenirilor, din ciclul reîncarnărilor și din veșnicul balans între mai bine și mai rău al celor mulți, pentru a intra definitiv în neantul divin din Cerul Cristalin și a cunoaște în ultimă instanță cine e om, cine e pasăre și cine
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
acesta, nu este cel ce dorește să se exprime ori să se supună, să emită o gândire conștientă, ceea ce-l caracterizează e valoarea operei sale, nu valoarea a ceea ce exprimă. Adevărata conștiință este o conștiință în act. Opera e o devenire, cum spune Gaetan Picon, „un act irepresibil, o realitate nouă ce se dezvăluie făcându-se...” Creația este mai superioară decât conștiința prin capacitatea sa imaginativă și de invenție, dar imaginația nu se desfășoară la întâmplare, fiindcă opera se supune sincerității
OPERA ANGAJEAZĂ O CONŞTIINŢĂ, DAR NU SE CONFUNDĂ CU EA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356912_a_358241]
-
Acasă > Versuri > Farmec > FIINȚĂ SE DEZMINTE-N DEVENIRE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ființă se dezminte-n devenire Cum apele se scurg peste ocean , Doar ochiul cu a lui privire Pătrunde cercul cel viclean. Un cerc tematic ce
FIINTA SE DEZMINTE-N DEVENIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356994_a_358323]
-
Acasă > Versuri > Farmec > FIINȚĂ SE DEZMINTE-N DEVENIRE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ființă se dezminte-n devenire Cum apele se scurg peste ocean , Doar ochiul cu a lui privire Pătrunde cercul cel viclean. Un cerc tematic ce străpunge Prin mii de cercuri tot crescând În undă care tot pătrunde Spre adâncimea din pământ. E greu, o dialectica
FIINTA SE DEZMINTE-N DEVENIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356994_a_358323]
-
Prin mii de cercuri tot crescând În undă care tot pătrunde Spre adâncimea din pământ. E greu, o dialectica dibace, Ce omul tot transformă-n sfânt. Clonează Doamne apă vie Adu-l pe Ștefan pe pământ. Ființă se dezminte-n devenire În devenirea care-a dezmințit. Mă-ntorc la Ștefan, Românie. Căci tare mult el te-a iubit. Referință Bibliografica: Ființă se dezminte-n devenire / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de
FIINTA SE DEZMINTE-N DEVENIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356994_a_358323]
-
de cercuri tot crescând În undă care tot pătrunde Spre adâncimea din pământ. E greu, o dialectica dibace, Ce omul tot transformă-n sfânt. Clonează Doamne apă vie Adu-l pe Ștefan pe pământ. Ființă se dezminte-n devenire În devenirea care-a dezmințit. Mă-ntorc la Ștefan, Românie. Căci tare mult el te-a iubit. Referință Bibliografica: Ființă se dezminte-n devenire / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
FIINTA SE DEZMINTE-N DEVENIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356994_a_358323]
-
-n sfânt. Clonează Doamne apă vie Adu-l pe Ștefan pe pământ. Ființă se dezminte-n devenire În devenirea care-a dezmințit. Mă-ntorc la Ștefan, Românie. Căci tare mult el te-a iubit. Referință Bibliografica: Ființă se dezminte-n devenire / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FIINTA SE DEZMINTE-N DEVENIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356994_a_358323]
-
este acompaniat de armonia universală. “Cuvântul este drumul sinuos al evoluției. Fără o istorie a culturii și civilizației am fi găsit un teren “sterp” plin cu mărăcinii necunoașterii. Omul și-a dorit mereu să progreseze căutând puncte de reper spre devenire. Personalități ca: Aristotel, Leonardo da Vinci, Beethoven, Eminescu, Einstein, Michelangelo și câți alții... au pus câte o cărămidă la edificiul măreț al culturii.”(sursa necunoscută) Poeta își mobilizează energiile cu pasiune și dăruire... așteptând ca izvoarele vechilor înțelesuri să se
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
o carte a unui poet redutabil care a ezitat prea mult să-și înscrie numele pe o carte, Ion Iancu Vale, excesivul cheltuitor de existență dramatică, excesiv răbduriul poet.”- noiembrie 1997. Dintre alte personalități de marcă ce au contribuit la devenirea lui artistică a fost și cunoscuta poetesă Constanța Buzea, care, cu mulți ani în urmă, dialoga cu el la Poșta Redacției, și care, împreună cu poetul Grigore Arbore, i-au publicat primele poeme în revista „Amfiteatru”. Încheind, îmi cer iertare dacă
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
sau sufletului cu trupul “; apărută la Iași în 1698. Precum în „ Divan ... “ epistola lui Pavel către galateeni, luată ca punct de inspirație primește semnificație lumească, reală, părăsind religia, tot astfel, în “ Geamănul din oglindă“, cele zece porunci sunt jaloane ale devenirii în istorie prin realitatea vieții. Adoptând această tehnică drept cadru narativ, țesătura complică printr-o serie de alte tehnici modern cum ar fi memoria retrospectivă, jurnalul de zi, evocarea pe baza memoriei afective, povestirea în ramă, etc. În felul acesta
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
Imagine Arheică a Martiriului/Auto-Sacrificialului Cristic: “- Eu?! SUNT SCOICA DE FILDEȘ CU GRĂUNTELE PERLAT,/ CUPRINS ÎNTR-O LACRIMĂ PRELINSĂ !”(cf. Cine ești tu?). Atâta doar că “fildeșul” pune surdină energică “suspinului” cristic...Lasă doar LACRIMA (“prelinsă”! - iar nu redublată...) “ a devenire” ... actant al unei Drame Golgotice subtextuale/metatextuale! ...Timpul (ca și Ființa) este, și el, circumscris unei alchimii cristico-inițiatice (sub semnul mistic al Credinței-Pește/ICHTHEOS (Iisus Christos Dumnezeu/Theos!), care cosmicizează, întru demiurgie, grăuntele/nucleul ontic și spiritual, precum ...“Arca Noetică
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
M-am resemnat. Nici n-am fost de acord (la început) cu aceia care strigau pe toate audiovizualele că Victoraș este cel mai bun prim-ministru în devenire. M-am făcut că nu văd și nici nu aud că "pastează" în draci lucrările altora de licență, că să devină și el dottore. Până la urmă, mai toți, mai mult sau mai puțin, ne copiem idolii din adolescență. Chiar dacă mai
DE AZI SĂ NU MAI CÂRTIM, DOAR SĂ MÂRÂIM. HAM, HAM! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355217_a_356546]
-
și desfac ... lumea. EUGEN EVU NOTĂ: Recomand cui primește această carte. Cititorilor noștri le recomand și excelentele eseuri ale Vavilei Popovici, în care vom distinge axiomatic aceea ce domnia-sa practică literar în roman, sau în poezie : un sens al devenirii umane întru divinitate. Preaplinul tăcerilor ( viața în comunism) Fragment „Dacă se va întâmpla acum, nu va veni pe urmă. Dacă nu va veni pe urmă, se va întâmpla acum. De nu se va întâmpla acum, totuși va veni pe urmă
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul novator declanșat de ideile revoluției franceze de la 1789
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul novator declanșat de ideile revoluției franceze de la 1789 în domeniul instrucției și educației maselor, modernizării conținutului curicular al învățământului, al pregătirii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
spiritualitate bologană”. Conștient de puterea cuvântului, atât în poezie, cât și în proză, Mircea Gordan aduce o lume cu adevăruri trăite, adevăruri grave, simboluri ale vieții și morții, ale istoriei, dar și ale locurilor natale, locurile copilăriei, adolescenței - timp al devenirii... Volumul se deschide cu - am putea-o numi - artă poetică, poezia intitulată ,, Muzei mele “, în care poetul cere ,, Să-mi plouă-n vers cuvinte dulci”. Frământările interioare, glasul zbuciumului sufletesc transpar în versuri tensionate, în tonalități grave sau calde, jucăușe
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
Burcuș”,,,Praștia”, ,,La spânzit”, ,,Sacul țiganului”, etc....”). Comuniunea cu natura e prezentă, e încărcată de emoție în ,,Alunul sufletului meu”, iar iubirea ,,adolescentină” în ,,Învăț...meserie”, ,,Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele scurte: ,,La școală la Bologa”, ,,Ne apărăm școala”, ,,La o admitere”, ,,Soarta la ruletă”, narări din care transpar și trăsături definitorii ale artei scrisului. Spațiul narativ, dar și cel liric se integrează în cel spiritual
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]