1,677 matches
-
a fost asociată cu efortul mental 136. Semnificative sunt și modificările somatice pe care emoțiile (fie sin-gure, fie grupate unele cu altele) le exercita asupra organismului uman. Astfel, furia, teama și tristețea produc o accelerare a ritmului cardiac, comparativ cu dezgustul; furia produce o creștere a temperaturii la nivelul degetelor, comparativ cu teamă 137. În fine, se mai vorbește și de o altă posibilă distincție, anume că tristețea produce vasodilatație periferica și o accelerare a ritmului sanguin, într-o măsură cu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
emoțiile negative 138. Distincții la fel de interesante au demonstrat rezultatele cercetărilor și la nivelul emoțiilor negative, prin comparație cu cele pozitive: a) spre deosebire de fericire, furia și teama produc o accelerare a ritmului cardiac; b) spre deosebire de emoția fericiri, cele ale fricii și dezgustului generează schimbarea culorii pigmentului. Există specialiști (Arnold Gesell și colaboratorii) care pun problemă în termeni de agresivitate juvenila, care ar fi activată și întreținută de însăși ierarhia tinerilor în cadrului grupului din care fac parte. De subliniat că, atunci când se
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Scherer propun o serie de caracteristici ale emoțiilor, pe care le prezentăm, concis, în continuare. 1. Există un semnal cultural distinct pentru fiecare emoție Volumul mare al cercetărilor atestă faptul că fiecare dintre cele șase emoții teamă, surpriză, furie, tristețe, dezgust și fericire are o expresie facială distinctă. 2. Expresiile faciale universale distincte ale emoțiilor pot fi determinate filogenetic Paul Ekman își exprimă acceptul vizavi de ideea lui Charles Darwin, potrivit căreia expresiile faciale au evoluat și au caracter de universalitate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
scurtă, dintre toate emoțiile, aceasta durând rareori mai mult de una sau două secunde, deși, așa cum se petrec lucrurile cu oricare dintre emoții, desfășurarea evenimentelor poate cauza mai mult de un episod de surpriză, într-un timp relativ scurt. Fericirea, dezgustul și tristețea pot avea, fiecare, o durată ceva mai mare, care desigur variază de la o situație la alta. Fiecare dintre aceste emoții poate fi la fel ca de scurtă că și surpriză, dar la fel de bine poate dura un interval mai
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aceste emoții poate fi la fel ca de scurtă că și surpriză, dar la fel de bine poate dura un interval mai îndelungat (ceea ce așa cum s-a arătat nu este cazul surprizei). Furia și teama au o durată mai mare decât fericirea, dezgustul sau tristețea. Deși furia sau tristețea pot fi la fel de scurte că oricare alta emoție, ele pot dura la fel de bine mult mai mult. 6. Expresiile emoționale pot fi simulate convingător Deși emoțiile pot fi simulate convingător, aceasta nu înseamnă că simularea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
rapid, durata scurtă, apariție neașteptată (spontană) și fiziologie distinctă. Mai mult, autorul consideră că aceste caracteristici se regăsesc în amuzament, furie, înfiorare (un sentiment de respect, amestecat cu teamă și uimire, sentiment copleșitor al propriei micimi), dispreț (sfidare), mulțumire (satisfacție), dezgust, stânjenire, încântare, teama, vina, interes, mândrie în realizare, ușurare, tristețe, satisfacție, plăcere senzorială și rușine. Deși nu toate aceste emoții sunt cunoscute ca având semnale particulare, ele au, totuși, o fiziologie distinctă. Cu toate acestea, " Emoțiile pot avea toate trăsăturile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
UA26, în grade diferite de intensitate. Aceste unități de acțiune sunt mărci ale expresiilor emoționale fericire, surpriză, tristețe, frica, prezente în combinațiile: fericire-surpriză, surpriză-tristețe, fericire-tristețe, fericire-frică. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la familiile monoparentale fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 42% 20% 30% 8% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale la familiile monoparentale ÎI) Familii biparentale 7 (șapte) (a) adolescență nu a adus cu sine probleme specifice: două familii au optat pentru această variantă de răspuns. Ca și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
UA2, UA5, UA6, UA7, UA10, UA12, UA14, UA17, UA25, UA26, în grade diferite de intensitate. Despre combinația fericire-dezgust/dispreț Paul Ekman precizează că, atunci când fericirea este amestecata cu disprețul, avem o expresie de superioritate, satisfacție de sine: gură are expresia dezgustului/disprețului, obrajii sunt ridicați (că în cazul zâmbetului), iar pleoapa inferioară ridata (că în cazul fericirii). Amestecul fericire-dispreț poate apărea, de asemenea, cu ridicarea unilaterală a colturilor gurii, combinată cu un zâmbet foarte discret 209. (b) există unele neînțelegeri, dar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fericire-furie, fericire-frică, surpriză-tristețe, surpriză-dispreț, iar unitățile de acțiune analizate UA1, UA2, UA5, UA7, (L/R) UA14213, UA15, UA25, în niveluri diferite de intensitate. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți tineri fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 32% 25% 13% 7% 20% 3% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale la familiile biparentale III) Familii în care părinții au vârsta cuprinsă între 35-45 de ani: 7 (șapte) Analizând comportamentul facial al subiecților din această categorie, imaginea de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
video-înregistrării, a adus eliberarea de toate aceste manifestări nonverbale; nu mai interesa pe nimeni cât e ceasul, "ticurile" dispăruseră și ele, iar sete... nu-i mai era nimănui. Expresiile faciale identificate că predominanțe la această subcategorie au fost: tristețe, fericire, dezgust, dispreț, furie, fericire-dispreț, furie-tristețe, fericire-dezgust, respectiv unitățile de acțiune: UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA14, UA15, UA24, UA25. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură familie. O subcategorie de subiecți cu un dialog
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cerea. Comportamentul nonverbal al părinților a fost acela la care apelăm mai ales când depășirea unei situații este resimțită că o povară: oftaturi repetate, lăsarea în jos a privirii, ridicarea din umeri, în semn de neputința. Expresiile faciale negative tristețe, dezgust, dispreț, furie și combinațiile dintre acestea: dezgust-dispreț, tristețe-furie, furie-dispreț au avut frecvență cea mai ridicată pe durata interacțiunii. Unitățile de acțiune analizate: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA10, UA9, UA14, UA17, UA24, UA25. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
frecvență cea mai ridicată pe durata interacțiunii. Unitățile de acțiune analizate: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA10, UA9, UA14, UA17, UA24, UA25. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți tineri fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 20% 5% 14% 3% 14% 14% 30% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale pentru categoria adolescenți cu părinți tineri IV. Familii în care părinții au vârsta cuprinsă între 46-55 de ani: 8 (opt) (a) adolescență nu a adus
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
neimplicare a părților în construirea relației. Acestor observații le mai adăugăm și precizarea referitoare la intervalul pe care l-au alocat discuțiilor: 10-11 minute, deci timpul minim propus de noi. În termeni de expresii faciale, am identificat tristețea, disprețul, frica, dezgustul, fericirea, furia, formând combinațiile: tristețe-dispreț, frică-dezgust, tristețe-furie, tristețe-fericire, iar ca unități de acțiune UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA10, UA12, UA15, UA25. Asemenea tuturor celorlalte stări emoționale, furia este integral exprimată implicând ambele parți (superioară și inferioară) ale feței. Avem
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
angaja în demersul la care a fost invitat fiind o dovadă în acest sens), ci este mai degrabă replică ce vine să pareze comportamentul prea tutelar al părinților. Pe un atare fond, au predominat expresiile faciale specifice emoțiilor furie, dispreț, dezgust, tristețe, surpriză, frica, fericire,218 respectiv următoarele unități de acțiune: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA24, UA25. Combinațiile formate au fost: surpriză-frică, dispreț-dezgust, furie-dezgust, furie-surpriză, furie-fericire, tristețe-dezgust. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acțiune: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA24, UA25. Combinațiile formate au fost: surpriză-frică, dispreț-dezgust, furie-dezgust, furie-surpriză, furie-fericire, tristețe-dezgust. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți vârstnici fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 25% 13% 24% 6% 9% 9% 24% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale, categoria adolescenți cu părinți vârstnici Prezentăm codurile unităților de acțiune, descrierea fiecăreia, nivelurile de intensitate specifice. Așa cum precizam, FACS-ul include 44 unități de acțiune
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fi însoțită de ridicarea pleoapei inferioare; colțurile buzelor sunt trase în jos, sau buzele sunt tremurânde (că atunci când plânsul este pe aproape). Tristețea poate fi combinată cu oricare dintre emoții, dar cel mai adesea apare cu frica și furia 223. Dezgustul La nivelul fetei, dezgustul se manifestă cel mai bine la nivelul gurii și al nasului și, într-o măsură mai redusă, la nivelul pleoapelor inferioare și al sprâncenelor. Buza superioară este ridicată (cu sau fără dezvelirea dinților), iar cea inferioară
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pleoapei inferioare; colțurile buzelor sunt trase în jos, sau buzele sunt tremurânde (că atunci când plânsul este pe aproape). Tristețea poate fi combinată cu oricare dintre emoții, dar cel mai adesea apare cu frica și furia 223. Dezgustul La nivelul fetei, dezgustul se manifestă cel mai bine la nivelul gurii și al nasului și, într-o măsură mai redusă, la nivelul pleoapelor inferioare și al sprâncenelor. Buza superioară este ridicată (cu sau fără dezvelirea dinților), iar cea inferioară fie este ridicată, fie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sau fără dezvelirea dinților), iar cea inferioară fie este ridicată, fie coborâta; nasul este ridat, ridicarea obrajilor antrenează ridicarea pleoapelor inferioare, care sunt împinse în sus, sprâncenele sunt coborâte 224. P. Ekman și W. Friesen referindu-se la distincția dintre dezgust și dispreț apreciază: "Disprețul este relativ apropiat de dezgust, dar diferă sub câteva aspecte. Disprețul este experimentat cu privire la oameni, sau la acțiunile lor, dar nu cu referire la gusturi, mirosuri sau atingeri"225. De reținut ar fi ca, desi atât
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ridicată, fie coborâta; nasul este ridat, ridicarea obrajilor antrenează ridicarea pleoapelor inferioare, care sunt împinse în sus, sprâncenele sunt coborâte 224. P. Ekman și W. Friesen referindu-se la distincția dintre dezgust și dispreț apreciază: "Disprețul este relativ apropiat de dezgust, dar diferă sub câteva aspecte. Disprețul este experimentat cu privire la oameni, sau la acțiunile lor, dar nu cu referire la gusturi, mirosuri sau atingeri"225. De reținut ar fi ca, desi atât în teamă, cât și în surpriză, pleoapa superioară a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ofereau un contrast puternic față de revărsarea bruscă a libertăților și toleranțelor de după 1989. Este deci explicabil că, în mod spontan, bucureștenii "cumsecade", pătrunși de virtuțile și morala comunistă, fascinați de imaginea cuplului perfect al soților Ceaușescu, au fost cuprinși de dezgust și mânie față de tinerii și studenții care au manifestat săptămâni întregi în ianuarie și apoi în primăvara anului 1990 împotriva regimului Iliescu și a ex-frontului devenit partid politic al acestuia. Aceiași oameni cumsecade însă, care îi insultau pe "huligani" golani
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Mihai. Dinspre partea germană, România era văzută ca statul care trădase de două ori Germania, în cele două războaie mondiale, și care se tocmise la sânge vânzând viața cetățenilor ei de origine germană: încă în 1997, cancelarul Kohl evoca cu dezgust vizita lui la Ceaușescu, și nu-i cruța nici pe succesorii imediați ai acestuia. Pe de altă parte, privind de departe la România sub ocupație sovietică, occidentalii nu luaseră în seamă niciodată cu adevărat mișcările foarte active de rezistență anticomunistă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
moartea nu mai e percepută ca o modalitate firească de reintegrare în "marele tot", după tiparul folcloric. Mânat de instinct în mijlocul codrului verde, personajul lovinescian vădește, asemeni unui citadin sadea, bizare înclinații estetizante, ce-l determină să-și reprime cu dezgust tentația suicidară, la gândul descompunerii iminente ("îl vor scoate umflat, îngrozitor la vedere"). De aceea, în undele apei Andrei nu-și caută un mormânt, cum s-ar putea crede ("Să se arunce în mare, acesta fusese visul lui, ori de câte ori gândul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și drăgălășenii, atent la prada din preajmă. Stimabilul Mitu cu subretele, telefonistele, dactilografele. Clanul micilor vânzătoare din magazine, cu figurile lor șirete și dulci, lunecând, ca niște țipari, trăgându-l după ele, noapte de noapte. Sila scăzuse cu timpul. Un dezgust scăzut și urât, ca sosul scârbos, sleit pe marginea farfuriei... Buzele strâmbate, știa, nu-și putea reține ticul. Trecu palma peste frunte și peste păr. Becul se stinsese, uitase de liftul care o aștepta. Ce caută aici, zi de zi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
buzele arse. Privirea căzută, fără putere. Este rândul lui s-o privească, de la depărtare. Fraternizare ? În lumina egală a unei zile, neiertătoare, ca atâtea altele, chipul fumuriu al Verei devine de fildeș, patinat, de-o transparentă delicatețe. Amărăciunea învechită și dezgustul și-au pierdut asprimea, demonicul, convertite în fragilitate. Merită contemplat îndelung chipul pe care ziua și-l alege în această clipă ! Imaginea rulează intermitent, în ore bizare. Totul pare stătut, pulverizat, lâncedă nemișcare. Timpul își înclină brusc unghiurile, un fulger
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
că speranțele lui Varga sunt copilărești și dornic să rămână iar singur. Dar dacă zice Gross că s-a interesat de noi generalul, de ce nu ne însoțește și el? Varga aruncă o privire în compartiment și apoi întoarse spatele cu dezgust, zicînd: ― M-a plictisit jidanul cu teoriile anarhice, dragă prietene!... Nu poți vorbi trei minute cu el fără să-și bată joc de tot ce avem noi sfânt, țară, credință, trecut... A început să-mi fie greață și frică, zău
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]