1,495 matches
-
parlamentar european: „Când soldații germani, bine-crescuți altfel, au invadat Europa, au fost politicoși?“ Dl Bueb e deja descumpănit. Se străduiește să demonstreze că, dacă o virtute e compromisă de dictatură, ea nu-și pierde sensul și nu e mai puțin dezirabilă. Putea foarte bine să observe și că războiul, indiferent cine îl poartă, nu e, în genere, un exercițiu de politețe. Vremurile dulci, în care contele d’Auteroche îi invita pe englezi, la Fontenoy, să tragă primii, s-au dus de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oferă legumele și fructele preferate. Creează pentru aceste specii habitate originale, cu grămezi de gunoi, poteci, terenuri curățate prin ardere... Multe plante care vor fi cultivate mai tîrziu au o afinitate pentru aceste soluri modificate și dobîndesc aici trăsături morfologice dezirabile : gigantism, dezvoltare a părților comestibile, maturație precoce. Aceste popoare propagă de asemenea involuntar plantele alimentare lăsînd să cadă pe sol o parte din recoltă. Ele cunosc plantele și știu să le ajute să supraviețuiască. Aborigenii australieni, care trăiau fără agricultură
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
chiar practicată rudimentar, agricultura cere o muncă mai îndelungată și mai grea decît vînătoarea și culesul și nu produce la fel de mult. De aici și problema pe care și-o pun istoricii și etnologii : dacă agricultura nu era nici necesară, nici dezirabilă, de ce a mai apărut ? Se discută cu aprindere pe această temă de vreo treizeci de ani și se pare că acolo unde lumea vedea nu demult niște consecințe ale revoluției agricole astăzi percepe mai curînd niște cauze : de pildă, presiunea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nu ar fi devenit inaccesibilă pentru bărbații care, ca urmare a unei vieți domestice împărtășite, erau cei mai expuși tentației. Nu se explică cum anume, în niște societăți foarte mici, ar fi putut interzicerea incestului să protejeze femeile, devenite mai dezirabile prin absența estrului, de ceea ce se numește un „comerț sexual generalizat” cu toți ceilalți masculi cu care relaționau zi de zi chiar dacă nu erau rude apropiate. Mai presus de toate, partizanii acestei teorii par să nu conștientizeze faptul că teoria
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
la o operațiune, o activitate sau o acțiune) reprezintă un optim analitic între economicitate și eficacitate. Ca urmare, auditorul va întocmi perechile de economicitate-eficacitate pentru a stabili compatibilitatea dintre cele două caracteristici ale deciziei și pentru a selecta astfel perechea dezirabila. 31. Alte aspecte ale performanței operațiunii Auditorul va analiza și va evalua și alte aspecte ale performanței deciziei manageriale, cum ar fi (fără a se limită la acestea): a) aspectul social (impactul asupra pieței muncii, asupra puterii de cumpărare și
NORME METODOLOGICE GENERALE din 25 februarie 2000 pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127296_a_128625]
-
emise de aceasta (buletine, notificări, avize), sau "în adîncime", unde se situează cultura implicită, mai apropiată de realitate, alcătuită din ipotezele și exigențele nescrise pe baza cărora angajații decid ceea ce este important, care sînt căile de urmat, ce conduite sînt dezirabile. Conform acestei viziuni, avem și două tipuri posibile de culturi, în funcție de "vitalitatea" angajată. O cultură "puternică" este cea în care premisele implicite se armonizează cu cele explicite. O cultură "slabă" este cea în care registrul implicit intră în contradicție cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus de grupurile de apartenență spre dezvoltarea unui comportament dezirabil, conform standardelor acestora. Forme specifice de enculturație sînt, de exemplu, duplicitatea expresivă în exprimarea emoțiilor, reacția de obediență la autoritate, favorizarea simbolurilor asistențiale ("părintele 54 PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ care trebuie să păstorească turma"), toate învățate implicit și la scară de masă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
e mai puțin pregnant. Totodată, în societățile care valorizează independența și inițiativa, scorurile mari de conformism au o conotație puternic negativă, căci "a te supune" este calificat drept ceva "degradant" în SUA, de exemplu, unde definirea unei situații sociale ca dezirabilă presupune respectarea autonomiei individuale a subiectului angajat în rol. Nu același lucru se întîmplă în Europa Centrală și Răsăriteană, unde experiența traumatizantă a supunerii consimțite a fost încurajată pentru mai bine de o jumătate de secol de realitatea social politică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
serie de studii asemănătoare în SUA, care examinau căile cele mai eficace prin care pot fi acceptate schimbările în cadrul unor întreprinderi. Concluziile au fost similare: discuțiile de grup sînt mai eficace, furnizînd un mod în care normele despre ce este dezirabil și indezirabil pot fi "dezghețate" și "reînghețate" (prin ceea ce autorul numea "efect de îngheț"). Studiile de acest gen nu au fost limitate doar la spațiul american. O serie de investigații asemănătoare au fost realizate ulterior în Japonia și Norvegia, rezultatele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este aceea de a motiva și controla comportamentul membrilor unui grup. Acest proces se bazează pe două mecanisme fundamentale. Primul mecanism se referă la modul în care actorii sociali utilizează valorile cu scopul de a defini anumite comportamente ca fiind dezirabile din punct de vedere social sau pentru a justifica anumite cerințe impuse altora. Al doilea mecanism se referă la rolul valorilor de a funcționa ca principii internalizate ale individului, care au impact asupra atitudinilor, deciziilor și a comportamentului acestuia. Un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apoi, în procesul de socializare, pe măsură ce individul se adaptează la cerințele și normele contextului social în care trăiește, dobîndește anumite abilități care să-i permită o funcționare adecvată în contextul respectiv. în consecință, subiectul individual internalizează acele valori care sînt dezirabile din punct de vedere social, permițîndu-i acestuia să-și construiască sensul propriei existențe și să atribuie semnificație vieții personale. Această stare are o încărcătură atît cognitivă, cît și afectivă, reverberînd deopotrivă în plan individual (sentimentul împlinirii în viață), cît și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în relație cu B", iar relația poate fi cauzală sau corelațională. în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o dimensiune evaluativă (Bond, Leung, 2008). Afirmațiile "oamenii cu putere tind să îi exploateze pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din aceștia fiind fermieri. Influența predominantă în cultura vietnameză a avut-o confucianismul. Nefiind numai o religie, ci și, mai ales, un set normativ de linii directoare despre "cum ar trebui trăită viața unui individ", confucianismul desemnează traiectoriile de viață dezirabile. Astfel, o persoană ar trebui să fie generoasă, moderată în acțiuni, politicoasă, rațională, statornică și de încredere. Realizarea personală este mai puțin importantă, iar principalele preocupări ale subiectului individual sînt familia și societatea. în plus, confucianismul pune accent și pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și solicită informații care să confirme atribuiri interne dezirabile, în timp ce colectiviștii sînt preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor cauze interne evenimentelor, au un locus of control intern, iar colectiviștii sînt, în majoritatea cazurilor, externaliști
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de înșelare interpersonală în rîndul colectiviștilor. Mulți observatori au atras atenția asupra importanței reputației și prestigiului în culturile colectiviste. Persoanele morale se comportă așa cum le dictează rolurilor lor, membrii grupului și societatea. Dacă indivizii deviază de la un astfel de comportament dezirabil social, nu numai indivizii își pierd reputația, dar și reputația întregului grup este afectată. în multe culturi colectiviste, moralitatea constă în a face ceea ce așteaptă grupul. Cînd se interacționează cu persoane exterioare grupului de apartenență, nu se consideră "imorală" exploatarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că o anumită conduită sau mod de existență este de preferat din punct de vedere social sau personal, în comparație cu o conduită opusă. în termeni asemănători celor propuși de Kluckhohn, S. Schwartz (1994, p. 21) a definit valorile ca "idealuri transsituaționale, dezirabile social, de importanță variabilă, care acționează ca principii călăuzitoare în viața unei persoane sau a unei entități sociale". Un alt gen de conceptualizare se referă la definirea valorilor din perspectiva trăsăturilor de personalitate. Conform acestei abordări, anumite trăsături de personalitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putem utiliza valorile pentru a explica selectarea anumitor alternative de comportament dacă valorile sînt definite exact prin intermediul acestor termeni. Pe de altă parte, conceptul de dezirabilitate generează o anumită circularitate a definiției, în sensul că ceva este valoare pentru că este dezirabil sau este dezirabil pentru că este valoare. în același mod, valorile determină anumite trăsături de personalitate sau caracteristicile de personalitate determină preferința pentru anumite valori? Prin urmare, atît timp cît conceptul de valoare nu există independent de dorințele, motivațiile și preferințele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru a explica selectarea anumitor alternative de comportament dacă valorile sînt definite exact prin intermediul acestor termeni. Pe de altă parte, conceptul de dezirabilitate generează o anumită circularitate a definiției, în sensul că ceva este valoare pentru că este dezirabil sau este dezirabil pentru că este valoare. în același mod, valorile determină anumite trăsături de personalitate sau caracteristicile de personalitate determină preferința pentru anumite valori? Prin urmare, atît timp cît conceptul de valoare nu există independent de dorințele, motivațiile și preferințele individului, atunci introducerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care oamenii încearcă să dea un sens gîndirii și comportamentului lor. Fără anumite repere morale, e dificil să definim "binele" și "răul" sau să stabilim limitele pentru ce este corect și ce este greșit. Cum putem ști că ceea ce este dezirabil social este bine și corect? Aceste aspecte le vom aborda însă în capitolul următor, parcurgînd elementele componente care să ne îngăduie să definim valorile, și anume: universul moral al valorilor, relația dintre valori, atitudini și comportamente, precum și evaluarea valorilor ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de vreme ce trebuie să introducem aceste elemente în argumentele noastre pentru a defini semnificația valorii. în aceste condiții, conceptul de valoare va fi descris în următorii termeni: valorile sînt categorii apriorice, de natură nonempirică, avînd fundamente morale care operează în registrul dezirabilului. Deoarece valorile nu pot fi observate direct, ne vom orienta atenția spre studierea relației dintre valori, atitudini și comportament.în cadrul problematicii valorilor, relația dintre valoare și atitudine a fost cea mai controversată, în primul rînd din cauza elementelor care stau la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile au fost asociate intereselor și altor noțiuni motivaționale și folosite pentru a explica diferențele referitoare la comportamentul în muncă al oamenilor, în special privitor la alegerea profesională. 9.7. Modele structurale ale sistemelor de valori personale Valorile sînt scopuri dezirabile, transsituaționale care variază în importanță și ghidează principiile de viață ale individului (Kluckhohn, 1951; Rokeach, 1973, apud Ros, Schwartz, Surkiss, 1999, p. 51). Valorile reprezintă, în forma scopurilor conștiente, replici la trei nevoi majore cărora individul și societatea trebuie să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultural ele definesc norme și scopuri care declanșează și conduc comportamentele indivizilor din cadrul culturii respective (Vochin, 2004). Valorile culturale reprezintă idei abstracte implicite sau explicite împărtășite de indivizii care aparțin respectivei culturi despre ce este drept, ce este bun sau dezirabil pentru societate (Schwartz, 1999, p. 25). Aceste valori culturale (precum "libertate", "prosperitate", "securitate", "echitate") constituie temeiul normelor specifice, care "comunică" implicit subiectului uman "ce este potrivit" în diferitele situații cu care se confruntă. Valorile explicite și implicite care caracterizează o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
orientare internă sau externă în funcție de situație sau de rolul profesional. în acest sens, S. Moscovici (1998, p. 143) a adus în discuție teoria normei de internalitate, prin care se consideră că oamenii atribuie mai multă valoare internalității, deoarece este mai "dezirabilă" din punct de vedere social, cel puțin în societățile "vestice". Unele cercetări subliniază importanța includerii LOC în studiul stresului, considerînd LOC intern un factor protector. Astfel, se apreciază că o persoană cu orientare internă este receptivă la informațiile utile furnizate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
amploarea sa la nivel mondial (s-au cules informații de la aproximativ 9.500 de subiecți) rămîne studiul lui Buss și al colaboratorilor săi (1990), efectuat pe eșantioane din 37 de culturi naționale, care urmărea preferințele alegerii partenerului într-o relație dezirabilă. Participanții la cercetare trebuiau să ierarhizeze "cît de importante" și de "dorite" erau 18 calități identitare selecționate, precum "demn de încredere", "de caracter", "cu o sănătate bună". Mai apoi, subiecții erau rugați să plaseze într un clasament simbolic 13 criterii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de a căuta bărbați care să aibă grijă de ele și de copiii lor (prototipul "tatălui bun") (Suk, 2010). însă dacă luăm eșantionul studiat ca întreg atît bărbații, cît și femeile realizează pe primele ranguri un clasament similar al calităților dezirabile ale "celuilalt" (din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]