2,162 matches
-
și trebuie să se întoarcă. Polițaiul îl ascultase corect, dar fără prea mare interes. - Nu le cunosc, continuă. Am auzit însă pe doamna în vârstă adresîndu-se tinerei; o cheamă Veronica. Cred că ghicesc ce s-a întîmplat. Când s-a dezlănțuit furtuna, se aflau, foarte probabil, pe șoseaua de sub peretele muntelui, la Vallino, acolo unde au căzut cele mai multe trăsnete. Eram la fereastră, și le-am văzut, adăugă, dîndu-și seama că celalt îl privește curios, aproape neîncrezător. Îmi închipui că s-au
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și tot ce va trebui. Când se apropie de Vallino, cerul se limpezise, dar pe alocuri pietrele se revărsaseră în șosea și șoferul încetini viteza. - Nu cred că au avut timp să ajungă la adăpost. Probabil că o dată ce s-a dezlănțuit furtuna, s-au refugiat într-una din spărturile peretelui. - Unele sunt largi ca o gură de peșteră, spuse șoferul. Au zărit-o amândoi în aceeași clipă. Probabil că murise de spaimă când trăsnetul căzuse la câțiva pași de ea. Era
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
faimoasei universități din Nalanda, dar mai mulți maeștri, asceți și contemplativi. Când împlinise 40 de ani, devenise discipola faimosului filozof Chandrakirti. Petrecea mai multe luni pe an într-o peșteră, meditând și transcriind operele maestrului ei. Acolo se afla când, dezlănțuindu-se o furtună, auzi trăsnetul căzând deasupra, în munte, apoi mai multe stânci se desprinseră și, revărsîndu-se ca un râu de pietre, astupară gura peșterii. Încercase zadarnic să iasă. Apoi se trezi și-l văzu, sus, pe stâncă, făcîndu-i semn
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cerul era ca de plumb. Chiar cei câțiva gazetari care ne făgăduiseră sprijinul n-au îndrăznit să rămână. Puținii spectatori au început să plece îndată ce s-au auzit primele tunete și au căzut primele picături de ploaie. Când s-a dezlănțuit furtuna, rămăsesem doar noi, cei șase, care luaserăm inițiativa comemorării... Doctorul se ridică brusc de la masă. - Cred că e timpul să ne îndreptăm spre square, spuse. Nu e departe. - Totuși, dacă întîlnim un taxi, îl luăm, adăugă Colomban. L-am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mult timp. Apoi îl așeză lângă el, pe marginea fotoliului, și-și opri privirile asupra primei fotografii. Era palidă, decolorată, aburită, dar recunoscu fără greutate casa părintească din Piatra Neamț. V Începuse să ningă câteva ceasuri înainte, apoi, după Bacău, se dezlănțuise viforul; dar când trenul intră în gară ninsoarea încetase, și pe cerul spălat răsăreau, sticloase, cele dintâi stele. Recunoscu piața, imaculată sub zăpada proaspătă, deși de o parte și de alta se înălțau blocurile de curând construite. I se păru
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
apare, ca și cea dintâi, sub nimbul unei nemuriri aparente. Cel părăsit își vede odată cu îndepărtarea persoanei ce i-a fost dragă și distanțarea de sine a propriei imagini de îndrăgostit ce plutește deasupra deșertăciunilor profane. Suferința sufletului său se dezlănțuie, așadar, nu numai prin conștientizarea arzătoare a realității și adevărului acestor deșertăciuni dar și prin dificultatea teribilă a recunoașterii propriei ființe ca fiind o astfel de palpitantă deșertăciune. Umilința îndurată aici este, în esență, o trezire din hipnoza iubirii, o
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
țărm pare a prelua din vastitatea acestei degajări de ceruri și ape, din saltul mereu peste sine al depărtărilor ce poartă aici stigmatul unui orizont deplin revelat sub nuditatea distanțării sale. A te reculege la marginea acestui peisaj de enrgii dezlănțuite în ampla lor împletire înseamnă a oferi propriei concentrări a sinelui, rechemat întru interioritate, melancolia unei transfigurări sufletești încă posibile. Această transfigurare nu reprezintă o mutație radicală, îmbrățișarea unei stări de conștiință total diferită în raport cu cea anterioară ci redimensionarea viziunii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
plasă (respecta acum intervalul la care îl potrivea cu fierul), mângâindu-și cu un gest devenit familiar mustățile lăsate să crească, se va afunda în fotel, ca de atâtea ori, pradă amintirii. Un abur lasciv are să îi încețoșeze mintea, vuietul dezlănțuit în urechi, valul de sânge care va face oasele să-i devină tot mai ușoare, tot mai spongioase, iar în pântec, același piron înroșit în foc al dorinței... Acum trec pe curat ciorna scrisorii, gheboșat deasupra gheridonului. Iarăși mă văd
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
compromițătoare, face câțiva pași ezitanți, depărtându-se. în mers, întinde la întâmplare mâna și mângâie automat cu vârful degetelor bronzul de pe consolă : torsul lucios, lira lui Apollo... O mică vibrație adusă de amintirea inavuabilă a vârstei când sângele ce se dezlănțuise și cumințenia firească nu găsiseră încă alt debușeu decât studiul atent al cioburilor de ceramică gre cească, cu violuri pe cale a fi înfăptuite, al statuilor, cu și fără frunze, exasperante trupuri goale peste care visa să-și coboare mâna tremurândă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vedea dintele lateral ce-l pierduse după naștere și neglijase până acum să puie unul fals. Chiar lipsa ei de cochetărie față de mine m-a supărat în plus ; am rugat-o să înceteze, ceea ce nu a făcut decât să o dezlănțuiască mai tare ; în ciuda pretențiilor, proasta educație era prea evidentă. Țipa că acum este prea târziu, că aș fi putut evita, dar nu să-i cer acuma... Isteria stupidă la care ajunsese, dar mai ales fața ei buhăită, răutatea buzelor subțiri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ratarea monumentală despre care vorbește crainicul. Din păcate, meciurile nu se termină pînă cînd Îmi vine rîndul să intru. Dar cum nevoia de igienă e mai mare decît pasiunea pentru fotbal, intru fără regrete, lăsîndu-l pe micuțul atacant Ciurea să dezlănțuie atacurile Universității asupra lui Dinamo. Sala de duș nu face excepție de la dimensiunile cazărmii, cu care deja am Început să mă obișnuiesc. Pe tavanul igrasios se află un păienjeniș de țevi și În jur de 50 de capete de duș
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un soi de neutralitate, statutul cuiva care nu trebuie să fie înrolat sau captat de vreuna dintre părți. Relațiile cele mai simple le avea cu Ruby și cu Brian. În cazul lui Ruby, egoismul lui firesc pur și simplu se dezlănțuia în spațiul pe care i-l deschidea servitoarea. Niciodată nu se întrebase ce gândea ea, sau dacă judeca măcar. Brian era un element străin pe care-l iubea și-l respecta și care-și jucase destul de convingător rolul de tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
natura și animalele, împreună cu haosul înlăturat din cele create; creația este unită cu providența care rânduiește „firmamentul” (considerat ca un fel de semisferă protectoare) ce protejează creația însăși de eventualele atacuri pe care haosul, alungat în afara cosmosului, le-ar putea dezlănțui încă. Creată „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, ființa umană, în dubla sa dimensiune de bărbat și femeie, devine un fel de copie după original, cu o demnitate foarte înaltă, chiar dacă rămâne mereu inferioară originalului (Soggin 1975 și 1997 ad
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
îl putem vedea în opera picturală a unui Arcimboldo, în care oamenii, fructele, legumele și florile se conjugă într-o arhitectonică fără limite precise. În aceea a lui Hieronymus Bosch, de asemenea, unde toate delirurile, până la cele mai înfricoșătoare, se dezlănțuie într-o voioasă sarabandă. Linii de forță pe care le regăsim la Klimt și modul lui de a încadra într-o ramă aurită corpuri și situații scabroase, și totuși extrem de umane. Rama (de aur) și posturile (atât de sumbre) sunt
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
egoist; persoana se gândește doar la sine și astfel ea distruge în sine însăși caritatea. Păcatul, în lectură biblică, apare și personificat, ca un „actor principal într-o dramă”. Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani prezintă o luptă ce se dezlănțuie între cer și pământ, păcatul fiind zămislit, trecând apoi printr-un proces de gestație și fiind născut, aproape ca o creatură (cap. 5,12). Păcatul este o rană adusă Trupului lui Cristos, pe care astăzi o resimte întreaga comunitate umană
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poetul poate să sublinieze și alte motive sau teme pe care le aduce în creațiile lui, așa cum e dragostea, cu puterea ei demiurgică, în stare să transforme banalul, lutul, pământul, în forță atoatecreatoare, fiindcă Ți-am dezvăluit tot harul și dezlănțuit nectarul / de-ai aflat și tu că ești lucru sfânt, iar nu pământ/ ... / însă iată, s-a vădit că atoatecreatorul erai tu... Ilustrând aceeași temă a dragostei, o doină De dor și de drag mărturisește, de asemenea, prețuirea pentru spiritualitatea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sângerie de colo); prețuind cartea, nu e prețuit doar autorul direct, de vreme ce un neam rafinat a făurit / acestea; cărțile sunt cathartice și, în consecință, poți să le folosești în chip de zăpadă peste crizantemele / tristeții; în artă poți să te dezlănțui și să te ascunzi sau să te arăți în felul special în care-ai cunoscut fericirea. În raportul cu lumea, eul liric se manifestă, în general, apolinic. De pildă, privind orașul contemporan, cu parcuri invadate de câini vagabonzi, dar și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
rezervă”, în dimineața de 22 august a intrat în luptă și plutonul din care făcea parte și Cătălina. Era spre seară. Cum bine se știe, zilele de vară sunt mai lungi. Soarele se duce la culcare mai târziu. Inamicul a dezlănțuit un atac violent asupra pozițiilor armatei române. Acestea nu au întârziat, însă, riposta. Ca de fiecare dată, Ecaterina se afla în fruntea subunității sale și-și încuraja soldații: - înainte, băieți! Nu vă lăsați! Sunteți cu mine. Nu peste mult timp
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
Mamei divine Natura. Și nu vă doriți să devorați toate alimentele pe care le vedeți în jurul vostru. Dacă amestecați prea mult toate felurile de mâncăruri în trupul vostru, atunci pacea trupului vostru va înceta și războiul fără de sfârșit se va dezlănțui în voi și, destul de repede, trupul vostru va fi șters de pe fața pământului, tot așa precum familiile și împărățiile dezbinate lucrează spre distrugerea lor. Dumnezeul vostru este Dumnezeul dragostei și al păcii și El nu ajută niciodată dezbinarea. De aceea
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
un motiv imediat să dorească răsturnarea lui Robespierre, logodnica lui fiind în închisoare. Saint-Just a vrut să continue lectura, dar Tallien a venit la tribună și l-a dat la o parte. Și, deodată, îmbătată de acest curaj, Adunarea se dezlănțuie. Strigă și, în vacarmul care izbucnește, Robespierre se agită în zadar, palid, cu buzele tremurătoare. De fapt, bătălia s-a rezumat la puține replici schimbate, după care s-a auzit strigătul "Sîngele lui Danton te înăbușă!"... A fost votat decretul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
flutura ca o nălucire albă. Atunci m-am dezmeticit cu totul. "Doamne, ce era să fac?" mi-am zis îngrozit. Imediat a început să plouă. Și am avut un gând stupid: "Bine că și-a luat trenciul". Ploaia s-a dezlănțuit furioasă parcă din nervii mei. Intrând în gară, amețit încă de căzătură și răvășit de cele întîmplate, m-am dus ca un automat tot în încăperea cu telefonul. Și am înțeles, în sfârșit, de ce țipase Eleonora. Din receptor se auzea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
care o ascund îndrăgostiții și o poartă în umbră, de frica luminii? îndată ce taina se dă pe față, dragostea vestejește, își pierde frăgezimea, vraja, devine ceva obișnuit, de toate zilele. Vestea leșinului Mihaelei se răspândi ca fulgerul în toată mansarda, dezlănțuind o avalanșă de ironii: ― Contesa leșinată! tragedie în opt acte, striga patetic Charlot. ― Era bine cu ea în brațe? mă întreba insinuant doctorul. ― Să punem o inscripție pe scară: aici a căzut contesa din cauza... unui pas greșit! sugera Iliuță. ...Ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lipsă de amor propriu din partea mea. Ce? Adică ea să aibă toate capriciile din lume, iar eu să-mi calc în picioare orice urmă de mîndrie? Supărarea mea n-a izvorât din simțire, căci în cazul acesta s-ar fi dezlănțuit spontan încă în clipa când dădusem peste scrisoarea refuzată. Era o supărare voită, care luă proporții neașteptate. numai după un șir de raționamente cât se poate de logice. " Eu îi dau totul... Îmi istovesc materia cenușie și bunătate de timp
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
circumstanță, orice. La ce bun? Din clipa când Lena îmi dezvălui brutal jocul meu subconștient, am simțit că se sfârșise farmecul care dădea viață acestei legături auxiliare. După înfrîngere, haita gândurilor asmuțită de simțiri se năpusti mai sălbatic asupră-mi, dezlănțuind o adevărată răscoală în ființa mea. În definitiv, pentru ce părăsisem pe Mihaela? Ce anume mă determinase să fac acest pas necugetat? Îmi era frică de ea, frică de dragostea ei atotputernică? Mă temeam să n-ajung sclavul Mihaelei? Ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe care o purtasem în mine. Cât trebuie să fi suferit! Și asta numai din cauza mea. Pentru că un gând scelerat mă îndemnase să-i trimit scrisorile acelea blestemate. Cum de nu mi-am dat seama ce prăpăd avea să se dezlănțuie în urma mea! Dar, lasă ― de acum încolo lucrurile se vor îndrepta, totul va merge pe făgașul normal. Dealtfel pentru asta venisem. (Gîndurile și întrebările acestea îmi veniră și se consumară în mai puțin de o clipă.) ― Te rog, domnule, să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]