1,830 matches
-
În sensul că trebuie să fi fost deja efectuate cel puțin o dată, și mai bine dacă-s de mai multe ori, efectuate de alții. Numai așa Încrucișările apar adevărate, fiindcă sunt evidente. Exact asta era și ideea domnului Caramond: cărțile diabolicilor nu trebuie să inoveze, trebuie să repete ceea ce s-a spus deja, altfel ce s-ar fi ales de forța Tradiției? Așa am făcut și noi. N-am inventat nimic, În afară de felul cum am aranjat piesele. Așa făcuse și Ardenti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fiind momente ale Planului nostru, detaliat potrivit unei logici inconfundabile a analogiei, a aparenței, a presupunerii. Dar dacă, inventând un plan, ceilalți Îl realizează, e ca și cum Planul ar exista, ba mai mult, acum chiar există. Din acest moment, batalioane de diabolici vor străbate lumea În căutarea hărții. Am oferit o hartă unor oameni care căutau să-și Învingă o frustrare a lor, obscură. Care? Mi-o sugerase acel ultim file al lui Belbo: n-ar exista eșec dacă ar exista cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În noaptea sefiroților, e că Înțelepciunea se descoperă goală În Malkuth și descoperă că propriu-i mister stă În a nu fi, decât un moment, care-i și ultimul. După el, Alții o iau de la capăt. Iar odată cu acești alții, diabolicii, tot căutând abisuri unde s-ar ascunde secretul care e Însăși nebunia lor. De-a lungul coastelor muntelui Bricco se Întind, rânduri-rânduri, podgoriile. Le știu, am mai văzut unele la fel altădată. Nici o Doctrină a Numerelor n-a putut spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
petrece, În cea mai mare parte (prin anamneza naratorului), În Conservatoire des Arts et Métiers din Paris, adică În locul unde se află Pendulul, ceea ce, prin analogie, presupune o identificare cu acest potențial Punct Fix, căutat cu atâta Încrâncenare de către toți diabolicii ahtiați de putere. Celălalt punct de reper la care trimite ambiguu titlul romanului este filozoful Michel Foucault, autor, printre altele, al cunoscutei lucrări Les mots et les choses (1966). Chiar dacă această „trimitere“ ar fi neintenționată, consider că este singura care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Încolo nu mai poate fi dominat de către inițiatorii lui. Cuvintele (semnele) se răzbună chiar Împotriva celor care le manevrează, În momentul În care aceștia transformă jocul combinatoriu În scop În sine. Virtuala perfecțiune a Planului resuscitează o Întreagă cohortă a „diabolicilor“ (pe toți membrii nenumăratelor organizații secrete, secte, masonerii etc.) care se reactivează la nivel planetar. Odată pus În mișcare mecanismul fabricării de mister (prin jocul gratuit al permutărilor), semiologul Eco se află În largul său, realizând performanțe inegalabile. Ingeniozitatea constă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
află În largul său, realizând performanțe inegalabile. Ingeniozitatea constă În a ști să găsești punctul de fugă necesar, adică schema cea mai plauzibilă a desfășurării narațiunii. Procesul devorării lucrurilor de către semne este mai Înfricoșător decât orice realitate. Jacopo Belbo, autorul diabolicei construcții, Înțelege prea târziu imposibilitatea opririi mașinăriei infernale și se autosacrifică orgolios În numele semiozei infinite. Oscilațiile Pendulului Înscriu cu sângele lui concluzia negativă a Căutării. Se pare că marele Plan trebuie căutat În altă parte. Eșecul lui Belbo și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sau va utiliza o retorică convenabilă în vers și în proză pentru a o sărbători, a o înveșmânta, și a o prezenta sub o formă pe cât posibil de seducătoare. Ne vom găsi deci în prezența diabolismului și a decadenței literare. Diabolicii și decadenții se disting de criminali prin faptul că aceștia se mulțumesc să viseze și să scrie pe când ceilalți au hotărârea și forța acțiunii. Dar ei au această legătură comună de a fi ființe antisociale. 1.5. Parmasianismul: ilustare a
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
de trandafir, levănțică, liliac, cu îmbrățișări mlădioase, într-o muzică misterioasă a harpelor, cu apariția bacantelor într-un ménage à trois, ”triplu delir“ etc. Pe de altă parte, Nordau ne avertizează că parnasienii blesteamă și blasmemiază prin mesajul scrierilor lor diabolice, iar ceea ce întodeauna îi fascinează sut propriile stări, experiențe, exagerări ale ”calităților” lor; durerea și fericirea celor din jur fiind inexistente pentru parnasieni, unicul fond al poeziei lor fiind propriul lor eu. Charles Baudelaire este considerat de către autorul lucrării Dégénérescence
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
fericirea celor din jur fiind inexistente pentru parnasieni, unicul fond al poeziei lor fiind propriul lor eu. Charles Baudelaire este considerat de către autorul lucrării Dégénérescence (Entartung) ca fiind un reprezentant de seamă a tendințelor parnasiene, un degenerat cu înclinații spre diabolic care ”cântă bolile, criminalii și prostituatele”, dând impresia că poeziile sale sunt inspirate în mod exclusiv din crime, vicii și putrefacții. Baudelaire însuși afirmă cu emfază că: Arta modernă are o tendință esențial demoniacă. Se pare că această parte infernală
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
perfect la curent cu ce pun la cale demonii și iau măsuri de prevenire. Unii, ca proiectul lui de suflet, Wakefield, știu cum să se ascundă. Alții au pătruns deja complet În domeniul imaginarului unde totul este posibil, inclusiv non-existența diabolicului Însuși. Ploaia revine În cursul nopții și Wakefield navighează pînă În miezul ei la bordul patului lui cel mare și moale. Se trezește după... cîte ore să fi fost? trage draperiile și deschide ușa de la balcon. Cerul e negru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
scrisori care se plângeau de asta; că n-avea nici o legătură cu arta, că silueta stilizată, îndesată, era lipsită de realism, că speria copiii. Lui Ralph i se păruse minunată și susținuse acest lucru în prima pagină din Citizen. — E diabolică, nu-i așa? i se adresă paznicul în uniformă verde. Am sperat tot timpul că o să fie vandalizată și că astfel o să putem scăpa de ea, dar vandalii o lasă în pace. Se duc în schimb și scriu tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
am spus, privind-o fără ocoliș pe Sally. — Poți să pui pariu, răspunde ea Îngrozită. Cine se ușurează În public merită trimis la plimbare. Și altceva ce mai face? Întreabă ea, aplecîndu-se, ca și mine, spre Fran, cu un rînjet diabolic. Aceasta oftează. — Sally, da’ știi că ești de plîns? — De unde să știu ce anume ar trebui să suport și ce nu, dacă o femeie măritată de atîta vreme, ca tine, nu-mi spune? — Bine. Trage vînturi În pat. — Încet sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai vii de-acasă, spune ea, zîmbind pentru prima dată de două ore și jumătate Încoace. Ellie, arăți ca o prințesă. — Ești sigură că nu vrei să mai probeze vreo cincizeci de rochii de bezea? Întreabă Emma cu o lucire diabolică În ochi. — O, taci odată. Cum te simți, Ellie? Îți place? — Dacă-mi place? E cel mai frumos lucru pe care l-am purtat de cînd mă știu. Atunci asta e, hotărăște Linda. Asta e rochia pe care o s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
gustul meu. — Ia-ți o provizie cu tine, spun, În vreme ce Richard se servește, iar eu surîd, Încălzită de complimentul lui. — Deci, despre ce discutați, doamnelor? Întreabă el Înainte să iasă pe ușă, iar Anna, fără să se gîndească, răspunde: — Soacre diabolice. — Chiar așa? Richard se răsucește pe călcîie și ridică o sprînceană În direcția mea. Eu simt cum mă Înroșesc toată și sînt cumplit de jenată. Dar, spre surprinderea mea, Richard nu e deloc șocat, ci spune doar, cu răceală: — Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se răsucește pe călcîie și ridică o sprînceană În direcția mea. Eu simt cum mă Înroșesc toată și sînt cumplit de jenată. Dar, spre surprinderea mea, Richard nu e deloc șocat, ci spune doar, cu răceală: — Adică, ai descoperit partea diabolică a mamei mele? Se lasă o scurtă tăcere stînjenitoare, Întreruptă de Anna, care Înjură și roșește: — La dracu’. Of, Doamne, am făcut-o de oaie. Am uitat de-a binelea, adică, nu mă gîndeam că... Mai bine-mi țin gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vorbesc despre mine timp de o oră. În plus, n-aș putea să-mi fac timp pentru asta. Cine-ar vedea de Tom? — Ai putea să o rogi pe soacră-ta să stea cu el, zice Fran cu un rînjet diabolic. — Ha, ha, ce amuzant. Apropo, zilele trecute, i-am lăsat un mesaj lui Sally, dar nu m-a sunat. E În regulă? Fran Își dă ochii peste cap. — Da, dar i s-au aprins rău călcîiele după Charlie Dutton, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vorba de el? Apropo, dacă printr-o coincidență de dimensiuni cosmice se Întîmplă să pice la restaurant În seara asta și să ne găsească acolo, eu o să plec. Bine? Doar așa, ca să știți. — La dracu’, mi-ai dejucat Întreg planul diabolic, rîde Marcus. — Liniștește-te, spune Fran luîndu-mă de braț. Nu avem planuri diabolice. Ești prietena noastră, la fel ca Charlie, și ar fi tare drăguț, atîta tot. Dacă ești și tu pregătită, adaugă ea grăbită. Și știm amîndouă că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să pice la restaurant În seara asta și să ne găsească acolo, eu o să plec. Bine? Doar așa, ca să știți. — La dracu’, mi-ai dejucat Întreg planul diabolic, rîde Marcus. — Liniștește-te, spune Fran luîndu-mă de braț. Nu avem planuri diabolice. Ești prietena noastră, la fel ca Charlie, și ar fi tare drăguț, atîta tot. Dacă ești și tu pregătită, adaugă ea grăbită. Și știm amîndouă că nu e cazul. — Deci, nu mă mai necăjiți cu Charlie Dutton? Întreb eu. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
înfricoșează. Ea ajunge să reprezinte un mod de a gândi. Care nu mai e doar oficial, în clipa în care noi ne grăbim să ni-l însușim de formă, ca să ne cruțăm de riscuri... Mai exact, Galilei, cu un instinct diabolic, Inchiziția a priceput că, pentru a-ți mutila sufletul, nu e totdeauna obligatoriu să-ți smulgă unghiile. E de ajuns să te facă să-ți fie frică să spui altceva decât e îngăduit. Mai târziu, vei spune de bunăvoie ceea ce
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
i-a spus Albei: Mă bucur foarte mult pentru prietena ta! Mulțumesc!Sper ca într-o zi să-ți găsești și tu inima pereche! După toate cele spuse, Neagra a devenit și mai invidioasă și avea să născocească altceva, mai diabolic, pentru a o distruge pe Alba. Al doilea și ultimul plan a fost acela cu un cuțit înfipt în inima frumoasei fete. Noroc că Albă-ca-Zăpada a prins-o pe Neagră-ca Noaptea cu mâța-n sac... După tot ce a comis
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
apoi, cu mersul țeapăn din pricina durerii și epuizării, ieși urmat de jandarm. - Ești convins că este vinovat și-l lași să plece? se răzvrăti ea imediat după plecarea lui. - Vezi cumva o altă soluție? Demonstrația lui era de o abilitate diabolică. Fără o dovadă tangibilă, va mai face doar cîteva ore În plus de arest preventiv. Nu Închizîndu-l Îl vom Înfunda. Ea făcu o strîmbătură. - E ceva ce-mi scapă. Ar fi putut foarte bine să ia lingourile și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de la divinizarea faraonilor În vechiul Egipt Încoace, nu se putea compara cu cultul pe care tineretul european și american Îl consacra rock star-urilor. Fizic, David avea totul ca să-și atingă țelul: o frumusețe desăvârșită, În același timp animală și diabolică; un chip viril și totuși cu trăsături extrem de pure; păr lung și negru, foarte des, ușor buclat; ochi mari, de un albastru profund. Prin relațiile tatălui său, David izbuti să Înregistreze un prim single la vârsta de șaptesprezece ani; fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să-ți vie cu banii de-a gata la picioare și să te facă putred de bogat”, i se contrapune o nouă provocare născută din predestinarea da a fi “cel dăruit de Dumnezeu”. El nu putea fi abandonat în “lucrarea diabolică a pierderii sufletului” și este supus unor noi încercări ale vieții. Înaintea începerii traseului cunoașterii gnoseologice, este reamintită etapa cunoașterii la care ajunsese: “tot bogatu i minteos și tânărul frumos”. Dănilă mai prinsese acum la minte. În etapa descrierii motivului
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
urs, care-l întruchipa pe unchiul bătrân de “999 de ani și 52 de săptămâni” al lui Dănilă. Este sarcastic modul în care este introdusă viziunea unei “lumi pe dos” și redarea imaginii răsturnate a cifrei 999, însemnul simbolic al diabolicului, dar și o sugestie pentru devenirea la scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într-un joc semantic, pentru a amplifica opoziția dintre cele două
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
un cercel, care să se rostogolească exact acolo unde trebuie, ca să nu mai vorbim de înțepenit cercelul atât de bine. Poáte l-a pus acolo înainte, sugeră Sally. Când nu te uitai. L-a împins cu piciorul. —Dumnezeule, ce minte diabolică ai, Sal, zisei eu, impresionată. Cui să-i treacă prin cap așa ceva? Am mai băut niște Bloody Mary. Barmanul ne privea lung, posomorât, cu fălcile picate, asemenea unui câine Sharpei 1. Cu cât beai mai mult, cu atât ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]