10,118 matches
-
juridică a componentei salariale constând în coeficienții de multiplicare, aceeași decizie cu caracter obligatoriu a statuat în sensul că celălalt element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază - coeficientul de multiplicare - constituie reperul în funcție de care se realizează dezideratul diferențierii veniturilor magistraților și ale altor categorii de personal din sistemul justiției, în considerarea fie a nivelului instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă; ca atare, el nu are aplicabilitate generală, ci, dimpotrivă, una restrânsă
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
octombrie 2012). Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
a bolii, când cheltuielile medicale sunt adesea cele mai mari (consultații, investigații, medicamente). Noua reglementare introduce o discriminare profundă între diferite tipuri de afecțiuni, penalizând în mod disproporționat bolile acute care se rezolvă rapid prin tratament adecvat și odihnă. Această diferențiere nu are nicio justificare medicală, ci doar una fiscală, transformând durata bolii dintr-un factor medical într-un criteriu de penalizare financiară. Afecțiunile acute comune (gripa, gastroenterita, infecțiile respiratorii, migrenele severe) care necesită 3-7 zile de odihnă vor fi constant
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
restricționa dreptul constituțional la ocrotirea sănătății, ci, în contextul economic actual, protejarea resurselor financiare pentru cazurile medicale grave care necesită o recuperare mai lungă, vizând, totodată, o mai bună utilizare a resurselor din sistemul public de sănătate. Mai mult, această diferențiere este similară cu alte sisteme de protecție socială europene și nu afectează drepturi fundamentale, ci vizează modul de implementare a politicii de securitate socială. ... 73. Cu privire la criticile aduse art. XIV, art. XV pct. 1-4, art. XVIII alin. (9
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
îndată ce cursul valutar aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului sau obligația de plată lunară ating pragul valoric prevăzut de legiuitor, fără a se lua în considerare situația debitorilor și specificul contractelor de credit încheiate și fără a face o diferențiere între debitorii de bună-credință și cei de rea-credință, între cei care nu mai pot să plătească și cei care nu mai vor să plătească. ... 84. Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că textele criticate nu sunt contrare prevederilor din Constituție
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații. ... ... Reforme/Reorganizări 1. Diferențierea universităților prin misiuni (educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată) și evaluările instituționale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de susținere a misiunii asumate și a flexibilizării ciclurilor de studiu în aceeași universitate, întărire a autonomiei financiare
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și au rang de judecătorie/parchet de pe lângă judecătorie, cât și pentru cei care au rang de tribunal sau curte de apel, dar nu au funcționat efectiv la acele instanțe. Se creează așadar o diferențiere nejustificată între membrii Consiliului Superior al Magistraturii, incompatibilă cu prevederile art. 16 și ale art. 133 alin. (3) din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a constatat că sunt neconstituționale și prevederile art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004
COMUNICAT din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272551]
-
de tratament în exercitarea drepturilor și libertăților este dezvoltat în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Discriminarea presupune, în esență, supunerea persoanelor la un tratament diferit, din perspectiva accesului la drepturi și libertăți, în funcție de un anumit criteriu, fără ca această diferențiere să fie justificată obiectiv, adică fără ca ea să urmărească un scop legitim și fără că mijloacele folosite pentru atingerea lui să fie adecvate și necesare. În ceea ce privește existența unui tratament diferențiat, din perspectiva accesului la anumite drepturi
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
nu s-ar putea atinge scopul legitim în alt mod). Trebuie, de asemenea, precizat că o eventuală constatare a caracterului inadecvat al tratamentului diferențiat face inutilă cercetarea caracterului necesar al acestuia. În final, trebuie precizat că, fiind vorba de o diferențiere, statului îi revine sarcina de a demonstra caracterul adecvat și necesar al acesteia și, mai mult, este necesar ca demonstrația să fie una clară, convingătoare, mai presus de dubii. Marja de apreciere de care se bucură statul, altfel spus puterea
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
pe care îl instituie (cercetarea caracterului necesar devenind, după cum s-a arătat, inutilă). Dat fiind însă că există un număr mic de activități care sunt premise și persoanelor testate și, evident, interzise celor netestate, se va analiza și această diferențiere de tratament. Trebuie precizat că, exceptând situația accesului elevilor în unitățile de învățământ, din conținutul Hotărârii Guvernului nr. 1.183/2021 ar rezulta că testarea trebuie făcută pe cheltuiala proprie a persoanei interesate, hotărârea neprevăzând vreun caz de scutire, rezumându-se la
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
reclamanții nu au legătură cu situația elevilor (invocarea, la un moment dat, și a situației acestei categorii de persoane fiind fără relevanță pentru cauză), rezultă că acestora le sunt aplicabile cazurile de testare pe cheltuială proprie. Cercetând caracterul adecvat al diferențierii, instanța reține că este perfect posibil ca persoanele care nu prezintă un test negativ să fie sănătoase, în timp ce persoanele vaccinate sau trecute oficial prin boală să fie purtătoare de virus și, astfel, să îl transmită în comunitate. Există
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
reține că este perfect posibil ca persoanele care nu prezintă un test negativ să fie sănătoase, în timp ce persoanele vaccinate sau trecute oficial prin boală să fie purtătoare de virus și, astfel, să îl transmită în comunitate. Există și diferențierea de tratament între persoanele care prezintă un test și persoanele care nu prezintă un test, însă reclamanții nu au invocat discriminarea sub acest aspect (relevanța rezultatului testului în raport cu starea de sănătate actuală a persoanei, cheltuielile implicate de aceste
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
actuală a persoanei, cheltuielile implicate de aceste teste etc.), ci au afirmat că pentru înlăturarea discriminării în raport cu persoanele vaccinate/trecute oficial prin boală ar trebui ca toate persoanele să fie testate. În consecință, instanța nu va analiza această ultimă diferențiere de tratament. Față de cele de mai sus, se reține că pârâții nu au demonstrat caracterul adecvat al diferențierii de tratament între persoanele vaccinate/trecute oficial prin boală și restul persoanelor (testate sau nu). Caracterul inadecvat al diferențierii de tratament este
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
persoanele vaccinate/trecute oficial prin boală ar trebui ca toate persoanele să fie testate. În consecință, instanța nu va analiza această ultimă diferențiere de tratament. Față de cele de mai sus, se reține că pârâții nu au demonstrat caracterul adecvat al diferențierii de tratament între persoanele vaccinate/trecute oficial prin boală și restul persoanelor (testate sau nu). Caracterul inadecvat al diferențierii de tratament este accentuat și de efectul cumulat al acestor diferențieri individuale, în sensul că, în urma aplicării lor, se ajunge, în
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
analiza această ultimă diferențiere de tratament. Față de cele de mai sus, se reține că pârâții nu au demonstrat caracterul adecvat al diferențierii de tratament între persoanele vaccinate/trecute oficial prin boală și restul persoanelor (testate sau nu). Caracterul inadecvat al diferențierii de tratament este accentuat și de efectul cumulat al acestor diferențieri individuale, în sensul că, în urma aplicării lor, se ajunge, în cazul unor activități, la aglomerări de persoane vaccinate/trecute oficial prin boală, care, putând fi purtătoare de virus, pot
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
sus, se reține că pârâții nu au demonstrat caracterul adecvat al diferențierii de tratament între persoanele vaccinate/trecute oficial prin boală și restul persoanelor (testate sau nu). Caracterul inadecvat al diferențierii de tratament este accentuat și de efectul cumulat al acestor diferențieri individuale, în sensul că, în urma aplicării lor, se ajunge, în cazul unor activități, la aglomerări de persoane vaccinate/trecute oficial prin boală, care, putând fi purtătoare de virus, pot determina un grad mare de răspândire a acestuia (desigur, privind lucrurile
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
provoca răspândirea virusului și că, deci, pe cale de consecință, ar fi o manifestare socială de evitat, ipoteză care nu a fost pusă în discuție de reclamanți). Deși inutilă față de cele de mai sus, totuși, analiza caracterului necesar al diferențierii de tratament relevă următoarele: După cum s-a arătat, pentru a se reține că diferențierea era necesară, pârâții aveau obligația de a demonstra că nu existau alte mijloace, mai puțin invazive, de atingere a scopului urmărit (combaterea și împiedicarea răspândirii
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de evitat, ipoteză care nu a fost pusă în discuție de reclamanți). Deși inutilă față de cele de mai sus, totuși, analiza caracterului necesar al diferențierii de tratament relevă următoarele: După cum s-a arătat, pentru a se reține că diferențierea era necesară, pârâții aveau obligația de a demonstra că nu existau alte mijloace, mai puțin invazive, de atingere a scopului urmărit (combaterea și împiedicarea răspândirii virusului). Cu privire la acest aspect, pârâții s-au rezumat (în cuprinsul documentului intitulat „Analiza
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
a urmărit tratarea bolii și, în genere, de multitudinea de mijloace și instrumente pe care statul le are la îndemână, această afirmație se reduce la un nivel argumentativ minimal și nu poate fi considerată suficientă pentru reținerea caracterului necesar al diferențierilor impuse. Se observă, de altfel, că pârâții nici nu prezintă care au fost mijloacele farmaceutice alternative de combatere a bolii încercate, fie măcar sub forma unor eforturi naționale de descoperire a unui antiviral eficient împotriva acestui virus. Conchizând, instanța reține
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
prezintă care au fost mijloacele farmaceutice alternative de combatere a bolii încercate, fie măcar sub forma unor eforturi naționale de descoperire a unui antiviral eficient împotriva acestui virus. Conchizând, instanța reține că, nefiind adecvată și necesară pentru atingerea scopului propus, diferențierea reclamată nu este justificată obiectiv, constituind o discriminare în exercitarea (în realitate, chiar în deținerea) unor drepturi și libertăți, din care unele fundamentale și, deci, o încălcare a art. 53 alin. (2) din Constituția României, a art. 1 alin. (2
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
clasa a IX-a, după promovarea examenului de evaluare națională. ... 75. Jurisprudența Curții Constituționale cu privire la limitele principiului constituțional al egalității variază între o egalitate strictă, uneori asimilată cu principiul nediscriminării, și o egalitate relativă, de tratament, care acceptă diferențierea regimului juridic, în funcție de particularitățile obiective ale situațiilor concrete. În jurisprudența sa, Curtea a considerat că egalitatea înseamnă și posibilitatea instituirii unui drept la diferență pentru situații juridice diferite. Principiul egalității în drepturi presupune ca tuturor absolvenților clasei a
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
cu principiile de asigurare a unui nivel suficient de granularitate, astfel cum se indică la pct. 27-30 . De exemplu, pentru a se asigura că numai OPCVM-urile cu caracteristici suficient de comparabile sunt grupate în scopul identificării pieței-țintă, factorii de diferențiere ar fi tipurile de clase de active în care investește OPCVM-ul, strategia sa de investiții, riscurile, structura tarifară (de exemplu, nivelul și tipurile de costuri), efectul de levier utilizat și așa mai departe. Acești factori ar trebui utilizați în
GHID din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275047]
-
de ordin medical, sanitar, de igienă publică, prestarea serviciilor de alimentație publică nu poate fi condiționată și limitată decât pe baza acelorași criterii, indiferent dacă operatorul economic are sau nu în structura serviciului său și unități de cazare. Impunând această diferențiere de tratament juridic, deși scopul urmărit este identic, pârâtul încalcă prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, ce reprezintă o reflecție a dispoziției constituționale, conform art. 53 alin. (2) din Constituție, dispozițiile art. 6 pct. 1 din anexa
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
justificării provenienței licite a bunurilor și nici sancționarea celui care își exercită dreptul de a nu contribui la propria incriminare. Producerea elementelor de probă în vederea construirii unui caz solid revine în mare parte comisiei de cercetare. O a treia diferențiere importantă față de sistemul stabilit de Legea nr. 18/1968 este dată de faptul că, în vechiul sistem, "averea nejustificată" era impozitată cu 80% din valoarea acesteia. Diferența conceptuală dintre impozitare și aplicarea unei sancțiuni (penale sau administrative) este extrem de
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
performanță 1. Lipsa unei prioritizări a sporturilor la nivel național, în funcție de potențial și performanță - pe fondul sistemului de recompensare financiară, observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]