6,859 matches
-
148 Azarie 22, 37 B Babeș, Vincențiu 155 Bandini (episcop) 51 Baranyi, Paul 55 Barbul, Ion 253, 257-259 Barbusse, Henri 149, 217, 220 Barițiu, George 97, 98, 155 Barthélemy, d'Alverne 49, 51 Barthou, Louis 199 Bartok, Béla 293 Basarab (dinastie) 36 Basarab, Matei 36, 46, 53 Basarab, Neagoe 36, 43 Bathori, Andrei 45 Baumeister 61 Bădescu, Irina 305 Bălan, Nicolae 193 Bălcescu, Nicolae 19, 22, 42, 82-84, 88-90, 92, 93, 95-100, 315, 380, 393 Băldescu, Radu 269 Bănulescu, Gavril 80
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
209 Mocsony-Stîrcea, Ion 277 Moghioroș, Alexandru 265 Moghioroș, Stela 292 Moldovan, Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Miorița . Capitolul 2 O enigmă românească Problema originilor și a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr, ce neasemănat de mari sânt reprezentanții din trecut ai neatârnării statelor române față cu epoca noastră? Oare Mircea I, în cei 38 de ani, Ștefan cel Mare în cei 46
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr, ce neasemănat de mari sânt reprezentanții din trecut ai neatârnării statelor române față cu epoca noastră? Oare Mircea I, în cei 38 de ani, Ștefan cel Mare în cei 46
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
parlamentelor de atunci, era un liniament al unirii țărilor. Aceleași tendințe se ivesc cu mai multă putere în mișcarea de la 1848 și culminează în 1859 prin alegerea lui Vodă Cuza. Dorința Divanurilor ad-hoc de a alege un principe dintr-o dinastie europeană nu se putu împlini deocamdată, totuși a doua zi de încheiarea Tractatului de la Paris, și în contra prescripțiunilor lui formale, am ales un singur Domnitor pentru ambele țări surori, câțiva ani în urmă am realizat Unirea, prin conferința de la 1864
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prescripțiunilor lui formale, am ales un singur Domnitor pentru ambele țări surori, câțiva ani în urmă am realizat Unirea, prin conferința de la 1864; fostul Domn obținu suveranitatea absolută în legislația internă, și în fine la 1866 obținurăm și recunoașterea unei dinastii ereditare, toate acestea fără nici un sacrificiu, grație numai încrederii ce am putut inspira marilor puteri și bunei-voințe de care ne bucuram din partea lor. Purtat de o mișcare de-a dreptul entuziastă, Cuza Vodă a devenit el însuși principalul purtător al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
paharul destul de amar băut pîn-acum drojdia asigurărilor formale din declararea de recunoaștere, asupra cărora nu ne-au luminat încă iluștrii oameni de la putere. În rezumat, politica noastră trecută, în privirea neatârnării, se caracterizează în modul următor: Deși existau în amândouă dinastii - în Moldova neamul Mușatin, suplantat Dragoșizilor, în Țara Românească străvechii Basarabi - totuși domnia era electivă. Electivitatea aceasta, lăudată pe cuvinte cu totul greșite de către o seamă din publiciștii noștri, a fost sămânța nestabilității din țară. Fiii de Domni aveau toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dreptul de-a fi aleși, renunțarea unora din ei trebuia răscumpărată, alții trebuiau înlăturați cu arma. Mai periculoase însă decât certurile între fiii legitimi, cari totuși se mântuiau într-un chip oarecare, erau ambițiile liniilor nelegitime și colaterale. După stingerea dinastiilor se începu aceeași vânătoare după tron între boierii cei mari. Acest inconvenient avea, ca toate inconvenientele, și o compensație oarecare în bine. Daca principii ar fi fost siguri despre țară, nesiguri numai despre străinătate, ar fi căutat prea cu ușurință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a țării a fost aceea de-a pune un capăt rivalităților primejdioase dinlăuntru, ci o idee de un ordin mai înalt a condus națiunea în hotărârea ei. Deja bătrânii noștri, aproape acum cincizeci de ani, concepuseră ideea unirii sub o dinastie ereditară. Întârziată de împrejurări neatârnate de voința noastră, îndată ce România dăduse semne de a sa vitalitate și făcuse să se nască încrederea că ea, în mijlocul statelor ce-o înconjurau, putea să trăiască din propriile ei puteri și din propria ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de voința noastră, îndată ce România dăduse semne de a sa vitalitate și făcuse să se nască încrederea că ea, în mijlocul statelor ce-o înconjurau, putea să trăiască din propriile ei puteri și din propria ei conștiință națională, nici stabilirea unei dinastii ereditare n-a mai întîmpinat nici o rezistență și, o dată cu recunoașterea ei, putem zice că din acel moment chiar, și independența statului român în princip a fost deja recunoscută. Ca probă că acesta a fost sentimentul țării, putem aminti aci cuvintele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă crede întradevăr că țara trebuie să se simtă fericită în situația actuală. Examinând mai întîi starea noastră politică internațională, constatăm cu înlesnire că nu numai toate atributele suveranității statului au fost câștigate înainte de 1866, ci asemenea că recunoașterea unei dinastii ereditare era însăși recunoașterea suveranității reale a țării - toate acestea fără nici un sacrificiu. Nu rămânea cu mult mai mult de câștigat decât firma deschisă, titulaturile, analoge stării de lucruri, ale agențiilor diplomatice. Condițiile impuse nouă prin Tractatul de la Berlin însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
binevoi, credem, a recunoaște ca unica tendență a acelui articol a fost adevărul istoric și - suum cuique - atribuirea meritului cui i se cuvine. Cât despre asigurările dinastice, ni se pare că tocmai acestea nu au a face cu nici un partid. Dinastia, fiind reprezentată, prin persoană, ne-am ferit oricând de a atinge câtuși de puțin persoana M. S. R[egelui] și aceasta ne e cu atât mai puțin permis astăzi, când, apăsând asupra lipsei de control din statul nostru, ne-am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impune acest studiu, prin interesul de actualitate, din două puncte de vedere. Deja într-un studiu precedent am demonstrat că ideea fundamentală care-a condus națiunea română de o jumătate de secol aproape în urmărirea țintei de-a întemeia o dinastie străină occidentală a fost de-a rumpe cu ideile bizantine cari începuseră a-și face drum în țările noastre și contra cărora francheța și lealitatea înnăscută a caracterului românesc simțea o adâncă aversiune. Aspirațiunile foarte legitime ale țării au fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
persoanele numite aparțin partidului radical și cu toate că doi din ei, îndeosebi însă d. Ciocărlan, reușise a mulțumi mai întregul județ cu administrația d-sale. Iată numele titularilor în ordine cronologică: Dertmann, Urlățeanu, Brătianu, Ciocărlan, Furduescu, Aricescu, Furduescu. Se vede că dinastia Furduescu are mai multă perspectivă în istoria vestitei și mult lăudatei republici a Ploieștilor. Acestea se petrec nu la Mehedinți, Dorohoi sau Suceava, ci la o depărtare de 1 și jumătate oră de București, aproape de reședința domnească, în apropiere de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lăudatei republici a Ploieștilor. Acestea se petrec nu la Mehedinți, Dorohoi sau Suceava, ci la o depărtare de 1 și jumătate oră de București, aproape de reședința domnească, în apropiere de tron. Ce să mai zicem de celelalte județe, unde cronologia dinastiilor prefectoriale trebuie să fie și mai încurcată. Și ce mai model de administrație cată să fi domnind în ele cu această fenomenală stabilitate a personalului. [ 29 martie 1880] [""NORDDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG", ORGANUL DE CĂPETENIE... "] "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul de căpetenie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obiect de amăgire e de astă dată numai Coroana, nu poporul. Îndărătul acestor manifestațiuni înscenate se deschide prăpastia; pentru tron, pentru țară, pentru toți. Prin adoptarea unanimă a monarhiei occidentale am gândit la acea măreață continuitate de dezvoltare care caracterizează dinastiile vechi ale Europei, ce au trecut neprimejduite prin secole întregi. Visul rău al domniei efemere, visul și mai rău al arendășiei fanariote am voit să-l depărtăm de la căminele pustiite ale patriei noastre; nu am voit însă ca, sub un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndeosebi a autonomiei lor în coprinderea vechilor lor capitulații, încheiate cu înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei, și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredințată unei Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele țării. Toate acestea sub garanția colectivă a puterilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la ruși, uită actul de provocațiune, intenționat, de la Arab Tabia; toate acestea nația le-a uitat; ea are încredere în reversibilul și onorabilii săi colegi, desigur! Vivant sequentes. Trăiască gunoiul și pierde-vară a ulițelor Parisului, trăiască Comuna română sub urmașii dinastiei, care stă în atâtea simpatice legături cu dinastia Rochefort din Franța și cu Radu Anghel din România. Trăiască cavalerii de industrie a căror îmbogățire în timpul războiului e un secret public și cari merita cu toți a avea blazoanele lor și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Arab Tabia; toate acestea nația le-a uitat; ea are încredere în reversibilul și onorabilii săi colegi, desigur! Vivant sequentes. Trăiască gunoiul și pierde-vară a ulițelor Parisului, trăiască Comuna română sub urmașii dinastiei, care stă în atâtea simpatice legături cu dinastia Rochefort din Franța și cu Radu Anghel din România. Trăiască cavalerii de industrie a căror îmbogățire în timpul războiului e un secret public și cari merita cu toți a avea blazoanele lor și, împrejurul cinstitelor gâturi, marele cordon al ordinului Sfintei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
culți decât cenușerii de la "Romînul" sau de la "Telegraful" și știu foarte bine ce este reacțiune, precum trebuie să fi știind că reacțiune în sensul politic al cuvântului nici este cu putință în România, pentru că-i lipsesc neapăratele elemente istorice. Lipsește dinastia detronată, lipsește amintirea chiar a instituțiilor feudale, a lipsit totdeauna aristocrația prin naștere, lipsește inegalitatea de drept, c-un cuvânt lipsește totul pentru ca o reacțiune să fie cu putință măcar. De aceea am fi așteptat ca, dacă confrații care până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În ședința de la 7 octomvrie se votează: 1. Autonomia Principatelor în cuprinderea vechilor capitulații de la 1393, 1460, 1551 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredințată unei Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele nației. În ședința de la 25 octomvrie, același an, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încurcată cu anul 1848, căci în toate cazurile e o probă mai mult în contra roșiilor, și învățați mai bine carte, citiți hrisoave și cronici, ca să vedeți de când a încetat în România până și putința unei reacțiuni. Ea a încetat cu dinastiile române, cu drepturile politice ale boierimii vechi. Ceea ce-i mai rămăsese acesteia nu erau privilegii adevărat nobilitare, nu era dreptul d-a se acoperi înaintea capului statului și a-i spune "cu paharul îndesește, dar cu birul mai rărește", ci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot ce e drept și bun. Această sfântă libertate trebuie s-o apărăm contra tuturor întîmplărilor și să espunem, de e necesar, viața noastră pentru ea. Tot acest adânc sentiment, aproape religios, a dat naștere statelor române. Se știe că dinastiile, nobilimea istorică și țăranii noștri liberi au venit unii din Ardeal, alții din Maramureș - nu de nevoie materială, ci din cauze religioase. Pentru a mia oară se dovedește că spiritul religios, desigur unul și același cu iubirea nestrămutată de adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
animale nu scot decât o lecție neinteresantă și mediocră; există, din contra, descifratori de ieroglife cari, cu interesul arzător al unui Champolion sau Lepsius, știu să fermece auditoriul cu numărul, cam mare și, la dreptul vorbind, de puțină importanță, al dinastiilor faraonilor. Nu obiectul, propunerea lui interesează și cei mai buni învățători vor rămânea aceia cari vor ști să-și electrizeze auditoriul prin vox viva a lor, prin grai și intuițiune, oricât de aridă ar fi îndealtmintrelea tema ce o tratează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]