2,036 matches
-
Să completeze silabele În cuvinte reprezentate grafic; O7: Să memorizeze o strofa dintr-o poezie; O8: Să scrie corect literele mici și mari de mână, silaba „mă” și cuvântul „mama”; Strategia didactica: Metode și procedee: metodă fonetica, analitico-sintetică; conversația; observația dirijata; exercițiul, jocul didactic; Mijloace de Învătământ: plânse didactice cu literele; caiete didactice; fișe de lucru; plastilină. Resurse informaționale: abecedarul; Molan, Vasile; Bănica, Lavinia: „Didactica limbii și literaturii române”, Ed. Credis, 2007. Dată: Clasa: a III-a Locul de desfășurare al
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
de Ion Rotaru, Literatura actuală, oglindă a marilor evenimente din viața poporului de Mihail Diaconescu, Spiritul militant al poeziei patriotice de C. Stănescu, acesta din urmă fiind cel mai activ critic dogmatic al ziarului în anii ’80. În corul publicisticii dirijate s-au lăsat incluse, din păcate, nu doar nume de plan secund ori, adesea, nesemnificative, ci și voci dintre cele mai distincte ale literaturii române, cum este aceea a lui Tudor Arghezi, care, după o perioadă de interdicție, rememorează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
a unei probleme ori a redactat o compunere într-un mod personal, original sub aspectul conținutului și al formei, toate aceste genuri de activități pot fi considerate forme de manifestare a însușirilor creative ale elevilor care se cer stimulate și dirijate. Experiența demonstrează cu convingere că toți elevii, începând cu cei din clasa I, sunt capabili întro măsură mai mare sau mai mică, să desfășoare o activitate de creație, să aducă o notă de originalitate în lucrările pe care le realizează
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
situația să dezvolte ideile din imaginile prezentate și să folosească, în elaborarea compunerii, cuvintele menționate. Elaborarea compunerii după un șir de tablouri sau de ilustrații presupune parcurgerea următoarelor etape: * conversația pregătitoare în vederea perceperii tablourilor; * examinarea lor, independent, de către elevi; * intuirea dirijată a fiecărui tablou; * stabilirea titlului; * elaborarea, oral, a compunerii; * elaborarea în scris a compunerii; * autocontrolul; * citirea și aprecierea unor lucrări elaborate în stiluri diferite, pentru a se arăta că aceeași temă poate fi dezvoltată în mai multe feluri, stimulând în
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
statut de om supus, conștiincios, activ; un montaj în jurul unui vis utopic (individul „ideal și pur”), urmărind, de fapt, obținerea - prin control social, sancțiuni pozitive și negative, norme socioculturale bine structurate, presiune asupra indivizilor și grupurilor, cu ajutorul opiniei publice bine dirijate - a unui individ docil și a unor mase silențioase. Modelul omului sovietic, găsit de Levada și echipa sa, s-a născut din idealizarea statului socialist paternalist, din crearea opoziției dintre lumea noastră justă și lumea lor, injustă, dintre ai noștri
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Pe lângă cele structurale (expansiunea numerică și diversificarea segmentelor sociale tradiționale - lucrătorii industriali, de pildă-, formarea unei noi elite intelectuale - recrutată, esențialmente, din zonele rurale și dintre membrii așa-numitelor „clase mijlocii inferioare”, care au beneficiat de oportunitățile deschise de lărgirea dirijată a accesului la educație -, dezvoltarea unei birocrații, de asemenea, noi ș.a.m.d.), nu mai puțin însemnate au fost și cele înregistrate în modul de viață al oamenilor. Trecerea de la casă la bloc și de la micul cartier rezidențial (sau profesional
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-o manieră „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint în continuare este modul în care un anumit context global (social, ideologic), precum și cel concret, situațional pot determina formarea unor anumite reprezentări sociale, dirijate, „comandate” de specificul acestui context. Despre rolul contextului Serge Moscovici a spus-o primul: reprezentările sociale sunt „aspecte ale mediului social”; ele sunt produse de contextul social, generate în mod colectiv. Reprezentările, ideologiile sunt produse ale unor grupuri, clase sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conținuturile elaborate, ele creează și mențin identitatea, echilibrul colectiv, coeziunea sociodiscursivă, „unitatea”, „frontul”, „linia”. Despre „construirea” contextului Care este deci modalitatea prin care se poate obține o reacție controlată din partea actorului social? Prin alimentarea sa cu o informație selectată și dirijată, prin situarea individului în contexte modelate de gardieni ai conștiinței. Când o persoană este „bombardată”, întreaga viață sau o bună parte din ea, cu un anumit fel de imagini, interpretări, categorii de gândire, ea își însușește aceste modele și respinge
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
populație activă era supusă impregnării. D. Experimentul Pitești Un caz cu totul deosebit de schimbare prin teroare a structurii interioare a personalității este acela al „reeducării” studenților deținuți politici în închisoarea Pitești, în perioada comunismului stalinist. Descrierea acestui experiment, de schimbare dirijată a structurii interne a individului, va fi făcută mai jos - aici îl enunțăm numai pentru a întregi tabloul presiunilor pentru aliniere. Pe scurt, se recrutau colaboraționiști din rândul deținuților studenți, iar aceștia erau apoi utilizați ca instrumente pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Am descris în altă parte (Neculau, 1992, 1999) metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului mediu: școlarizarea precară, crearea unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. Totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al celor apropiați, individul se refugia
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
epistolară, devenit prefața volumului său de Scrisori către cei de-acasă*. Să-l credem pe Cioran? Iată o întrebare care ar trebui pusă nu numai în legătură cu aceste afirmații, ci cu tot ceea ce scrie Cioran. Oricum, o întrebare care fundamentează receptarea, dirijată adesea de suspiciunea mistificării. Dacă suspiciunea nu e cu totul nejustificată, întrebarea este ce tip de experiență stă la temelia acestei „mistificări” și care e anvergura angajării existențiale pe care ea o presupune. Citim din același text: „Având ș...ț
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
manieră "obiectivă", „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint, în continuare, este modul în care un anumit context global (social, ideologic), ca și cel concret, situațional, pot determina formarea unor anumite reprezentări sociale, dirijate, "comandate" de specificul acestui context. Despre rolul contextului Moscovici a spus-o primul: reprezentările sociale sunt "aspecte ale mediului social"; ele sunt produse de contextul social, sunt generate în mod colectiv. Reprezentările, ideologiile, sunt produse ale unor grupuri, clase sociale
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
mențin identitatea, echilibrul colectiv, coeziunea socio-discursivă, "unitatea", "linia", "frontul". Despre construirea reprezentărilor sociale și a practicilor aferente Care este deci modalitatea prin care se poate obține o reacție controlată, din partea actorului social? Prin alimentarea sa cu o informație selectată și dirijată, prin situarea individului în contexte modelate de gardieni ai conștiinței. Când o persoană e „bombardată”, întreaga viață sau o bună parte din ea, cu un anumit tip de imagini, interpretări, categorii de gândire, ea își însușește aceste modele și respinge
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Experimentul Pitești Un caz cu totul deosebit, de schimbare a structurii interioare a personalității prin presiune fizică și psihică, prin teroare este acela al “reeducării” studenților deținuți politici în închisoarea Pitești, în perioada comunismului stalinist. Descrierea acestui experiment, de schimbare dirijată a structurii interne a individului, nu va fi făcută aici, îl enunțăm numai pentru a întregi tabloul presiunilor pentru aliniere. Pe scurt, se recrutau colaboraționiști din rândul deținuților-studenți, iar aceștia erau apoi utilizați ca instrumente pentru a-i “convinge” pe
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
se grupează În funcție de modalitatea de lucru pe care se bazează: pe studiu individual și scriere( ghidul de studiu, SINELG, RAFT, fișele de studiu, eseul), pe discuție (jurnalul dublu, predarea reciprocă, cubul, mozaic I, mozaic II, analiza și interpretarea imaginilor, discuția dirijată), pe argumentare și dezbatere (tabelul T, linia valorilor, colțurile, rețeaua de discuții, dezbaterea), pe investigație ( mai multe capete la un loc, studiul de caz, investigația În grup, explorarea interdisciplinară, reportajul, interviul, proiectul). Tehnicile de reflecție au rolul de a asigura
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
cu scop formativ a elevului. teoria învățării cumulativ-ierarhice (Gagne) care susține că procesul învățării îl subordonează pe cel al dezvoltării, fiind un proces bazat pe efectele generate de discriminare, generalizare și transfer. Punctul de plecare al acestei teorii a învățării dirijate îl constituie analiza modelului obiectivelor instruirii. Referindu-se la tipurile de învățare, Gagne precizează existența a opt tipuri de învățare: învățarea de semnale, învățarea stimul-raspuns, înlănțuirea, asociația verbală, învățarea prin discriminare, însușirea de noțiuni, învățarea de reguli, rezolvarea de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
regăsirea însușirii în alte obiecte, cât mai diverse, printr‑un efort de generalizare; c) controlul cunoștințelor dobândite - prin întrebări sau sarcini de genul: „cum este?”, „care este forma, culoarea?”, „arată‑mi alt obiect asemănător sau identic”; se mai folosesc jocurile dirijate sau libere pentru stimularea memoriei și exprimării; d) revenirea la complexitatea realului - dezvoltarea inteligenței prin reintegrarea însușirii respective în obiecte date și a obiectelor în contextul lor, jocuri de utilizare a obiectelor, de căutare a însușirilor obiectelor etc., astfel încât însușirile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
apreciere a rezultatelor activității școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu‑zisă - observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming‑ul etc. Prezentarea detaliată a fiecărei metode în parte este întâlnită în orice manual de pedagogie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu‑zisă - observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming‑ul etc. Prezentarea detaliată a fiecărei metode în parte este întâlnită în orice manual de pedagogie (o recomandare specială pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Părinții autoritari au în general o voință puternică și manifestă tot o formă de hiperprotecție, controlându‑și copiii într‑o manieră dictatorială. Acești părinți stabilesc reguli care trebuie respectate fără prea multe explicații, iar copilul este transformat într‑o marionetă, dirijat permanent, fără să poată să‑și asume responsabilități și inițiative și fără să‑și dezvolte capacitatea de decizie și acțiune, necesare în procesul de integrare socială. Uneori, autoritatea poate evidenția și atenția acordată copilului, și grija pentru o îndrumare corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Universității din Iași ar fi însemnat un moment de meditație, o sugestie de a pune în balanță Legea Învățământului a lui Haret, preocuparea pentru „educația omului întreg, fizic, intelectual, moral, religios, estetic” cu ceea ce devenise sistemul de învățământ, mimetic și dirijat, în ultimii ani. Mă mai gândeam că nu va rămâne fără efect cunoașterea operei de culturalizare, întreprinsă de universitatea interbelică, prin Extensiunea Universitară sau cea realizată prin Serviciul Social întemeiat de D. Gusti. Educația socială nefiind încă bine cunoscută, socoteam
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
forma „înțelepciunii” și obiceiurilor privitoare la creșterea copiilor, pentru ca, mai apoi, să se consolideze adevărate legi, norme, tradiții ale formării tinerei generații, în conformitate cu nevoile sociale. Determinată de trebuințele practice ale comunității, pedagogia socială a fost identificată ca „teorie” și „acțiune dirijată” abia în secolul al XVIII-lea, care, pe bună dreptate, a fost denumit „al luminilor”. Acțiunea de „luminare” a maselor, de „scoatere din întuneric” a fost primul demers ce poate fi așezat sub genericul pedagogiei sociale. (Desigur, nu putem ignora
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prestigiu, principialitate și atitudine față de muncă, propus de N. Radu, va putea deveni - credem - un instrument subtil la dispoziția tuturor tipurilor de educatori. Câteva opțiuni finale salvează cartea de bănuiala că „dirijarea comportamentului uman” s-ar dori o simplă „învățare dirijată”, după modele „fabricate” în scopul de a forma după un tipar ideologic dat. Iată: „Pentru a învăța atitudinile de bază este nevoie de cadrul natural al grupurilor umane, iar pentru a interioriza valori, de un întreg context istoric” (Radu, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a învăța atitudinile de bază este nevoie de cadrul natural al grupurilor umane, iar pentru a interioriza valori, de un întreg context istoric” (Radu, 1981, p. 177). Ambianța socială, crede autorul acestei interesante lucrări, nu poate fi nici proiectată, nici dirijată riguros, ci cel mult cunoscută, pentru a putea armoniza activitatea de învățare cu specificul contextului. Are, desigur, dreptate, orice învățare înseamnă o inserție mai bună în social, o adaptare mai eficientă la situație. Aceasta numai în afara cazului în care contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
determinat să înscriem această orientare în rândul realizărilor pedagogiei sociale din țara noastră: educația ca scop, instrucția ca mijloc (Găvănescul, 1900). Studenții, practicanții, asistenții lucrează aici ca într-un „laborator universitar de experiență școlară”, ei realizează deci o învățare socială dirijată, instituționalizată, în vederea dobândirii competenței didactice. Educația nu se poate reduce doar la „dezvoltarea inteligenței”, ci „trebuie influențat omul întreg, atât sufletește cât și trupește”, dezvoltând toate „funcțiile sufletești”, cu deosebire „sentimentul și voința”. Prin toate lecțiile se urmărea influențarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]