1,128 matches
-
de la nimic atunci când vine vorba să radă așteptările amatorilor de seriale ieftine: ni se oferă mai multe finaluri simultane, ni se refuză orice fel de final, ne confruntăm cu o simplă pagină goală în loc de încheiere, un scurt "GOODBYE". Autorul Desperado discreditează viitorul, și pune în aceasta toată priceperea lui. Ficțiunea Desperado îi ia prin surprindere pe autor, erou și lector, ceea ce explică de ce autorii Desperado se folosesc exagerat de mult de suspans. Cartea nu e un jurnal relaxat, cu un trecut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fie într-un alt prezent ostil, semi-real. Autorul Desperado e în mare dilemă ce să aleagă, între realism și ironie. În cele din urmă le folosește pe amândouă, fie pentru a anula, fie când nu reușește să anuleze pentru a discredita prezentul. Ceea ce face de fapt autorul în aceste condiții, nehotărât cum să se mute mai bine în trecut fără a ieși din actualitate, este să evadeze din convențiile literare cunoscute, creând altele. Fiecare autor, în felul lui, se eliberează de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dând din cap neputincios, după ce toată viața lui a fost puternic și renumit. Nu ne-am aștepta să fie atât de inofensiv. Fowles se joacă de-a sfârșiturile în văzul tuturor în The French Lieutenant's Woman. Cum cuplul e discreditat, viitorul pare fără rost iar finalul e un procedeu perimat. Singurul lui rost e să aducă anxietate și nu dă greș. Autorul Desperado tânjește după o clipă de iubire și totuși nu are încredere în acest sentiment ca verigă esențială
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
proclamă eliberarea femeii de bărbat (motiv pentru care a și devenit acest roman Biblia feministelor, spre disperarea autoarei). Waterland e o imagine a îmbătrânirii, presărată cu vagi amintiri ale necazurilor aduse de o dragoste adolescenttină, demult pierdută. Teoretic Fluxul conștiinței discredita iubirea, dar reușea să se atârne de ea cu ancore nebănuite (v. V. Woolf, care nu există în afara emoției). Autorul Desperado chicotește în loc să compătimească, iubirea devine amuzament într-o mare măsură. Barnes, Swift, Lodge, Bradbury, Amis, Gray refuză personajelor emoția împărtășită
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Unele au intrat în istorie ca femei celebre, femei fatale, au fost admirate pentru meritele lor și, mai cu seamă, pentru faptul că s-au aflat în compania personalităților politice și culturale importante ale vremii. Altele au fost contestate și discreditate pentru implicarea în intrigi, comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
învinovățiți a fi de dreapta, contrarevoluționari, pentru a fi umiliți, marginalizați și eliminați. Mari creatori au fost eliminați din viața culturală a Chinei, numeroase monumente de cultură au fost distruse. Marile orientări filosofice și religii taoism, confucianism, budism au fost discreditate și cultele lor au fost interzise. Doamna Mao a plănuit să se răzbune pe Wang Guangmei, frumoasa soție a președintelui țării, Liu Shaoki (1959), ales după recunoașterea eșecului Marelui Salt Înainte, de construire a socialismului, după care a urmat marea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a plănuit să se răzbune pe Wang Guangmei, frumoasa soție a președintelui țării, Liu Shaoki (1959), ales după recunoașterea eșecului Marelui Salt Înainte, de construire a socialismului, după care a urmat marea foamete din anii '60. Wang Guangmei a fost discreditată în presă, a fost adusă în public, acuzată de spionaj în favoarea americanilor și obligată să se dezbrace de hainele "occidentale", să îmbrace haine "pentru popor" și să poarte un "colier" confecționat din mingi de ping pong cu desene de cap
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
noii venite trei încăperi, i s-a dat o slujnică, pe Prunișor de Primăvară, o bucătăreasă, pe Crizantema de Toamnă. Aflată în acest rang familial, Lotus de Aur, din fire țâfnoasă, cu toane, tulbura liniștea celorlalți, asculta pe la uși, le discredita pe celelalte soții și pe slujnicele lor în fața soțului râvnit. Dominatoare, aprigă, geloasă și răutăcioasă, a cincea soție crea conflicte, țesea intrigi pentru a-și păstra poziția de favorită în raport cu celelalte femei. De fapt, visul ei de adolescentă era să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
timp mama ceainăriei okiyei, dându-și seama de succesul ei, a hotărât adoptarea ei, ceea ce a însemnat dobândirea statutului de gheișă principală, fapt ce a stârnit invidia colegei Dovlecel. Aceasta a găsit un prilej să se răzbune, încercând să o discrediteze în fața protectorului ei. Cu toate acestea, Sayuri a ajuns să fie apreciată, invitată la banchete, să câștige bani din care își plătea datoriile față de matroana ceainăriei. Războiul (al doilea mondial) a implicat nu numai guvernul, ci și populația civilă. Raționalizările
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ale lui Molière, hotărât totuși în stilul farselor, i-au asigurat acestuia protecția lui Ludovic al XIV-lea, care se plictisea deseori în timpul tragediei, dar aprecia foarte mult acest tip de spectacol. De-abia după moartea lui Molière farsa este discreditată pe lângă publicul literat. Ea nu mai este jucată atunci decât în teatrele de bâlci. Boileau, în Arta poetică din 1674, condamnă fără drept de apel genul acesta grosier, bun numai, după părerea lui, să amuze poporul. "J'aime sur le
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
s'il veut, sur deux tréteaux montés, Amusant le Pont Neuf de ses sornettes fades, Aux laquais assemblés jouer ses mascarades"47. El îi reproșează lui Molière, în special cu privire la Înșelătoriile lui Scapin (Les Fourberies de Scapin), că și-a discreditat arta ocupându-se de farsă. El ar fi vrut ca Molière, căruia îi este prieten, să fie un Terente al francezilor, singurul model comic pe care îl agreează. Or, Molière se simte mult mai apropiat de Plaut, uneori își împrumută
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
atât lumea indo-iraniană, cât și pe cea germanică. În acest câmp, celții reprezintă doar faza conservării, În timp ce romanii și grecii pe cea a inovării, Însă cu urme care trădează situația originară. 6. JERTFA UMANĂTC "6. JERTFA UMANĂ" Pentru a-i discredita pe martorii gali, adversari ai lui Fonteius, Cicero, considerând-o ca pe o culme a infamiei, amintește faptul că galii practică jertfa umană (Pro Fonteio, X,21). Dar acest obicei este amplu atestat și la alți autori, iar Cezar oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fel, în plan teologic gazetarul impune un concept „ecumenic”, dar niciodată nu acceptă denigrarea sau minimalizarea „mesajului creștin ortodox” și replică adesea polemic și virulent la atacuri dogmatice ale Bisericii Catolice și ale celei Unite, fără a le ignora sau discredita meritele într-o Europă pe care o vede desăvârșit creștină. Sub raport strict literar, R. încearcă, în colaborare cu Octavian Bârlea, o traducere liberă a Psalmilor și scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
ajutate. E singura modalitate de a împiedica atrofierea spiritului creator. Evoluției artistice normale îi sunt inerente discontinuitățile, rupturile, recurgerile la „șocul contrasensului”, la „procedeul sâcâitor al antifrazei”, la toate variantele sarcasmului, în sfârșit, la tot ce e de natură a discredita ceea ce este perimat. Demolarea, dinamitarea nu sunt scop în sine, ci acțiuni menite să deblocheze drumul creației. Doar astfel se asigură un climat propice creativității și implicit se menține „tradiția”. Tradiția reală (opusă tradiției șablon) e o „continuă inovație”; inovația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
lipsite de fond. Pe la mijlocul lui februarie 1920, Lupu i-a raportat lui Iorga că regele ordonase instalarea de mitraliere la Palatul Cotroceni, pentru că se aștepta la o tentativă de lovitură de stat din partea lui. Camarila a plătit poliția ca să-l discrediteze și mai mult pe Lupu față de Palat 27. Datorită agitației liberale, regele Ferdinand îl considera pe Lupu un fel de Kerenski, avînd permanent în fața ochilor soarta Țarului Nicolae și a familiei acestuia. Sarcina doctorului Lupu ar fi fost să adapteze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Națiunilor. Existau mari animozități (dar la modul civilizat) între Iorga și Titulescu. Iorga a refuzat să facă parte dintr-un guvern Titulescu, astfel încît acesta a plecat la Londra ca ambasador al României 32, de unde va depune toate eforturile ca să discrediteze viitorul guvern Iorga. Formarea guvernului Iorga a fost precedată de o săptămînă de negocieri. Carol considera că era convenabil să-și ascundă ambițiile dictatoriale în spatele prestigiului lui Iorga. Și regele îl considera pe Iorga mai ușor de manipulat decît Titulescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era oare faptul că democrația devenea tot mai irelevantă pentru problemele României anilor '30? Iorga credea în continuare în soluția sa sămănătoristă cu o încăpățînare pe care doar "Legea Supremă" a lui Eminescu i-o putuse impregna. Marea criză a discreditat democrația din punct de vedere economic. Căutarea unor soluții facile va contribui la apariția pe cerul Europei de sud-est a "Curcubeului fascist". În cadrul acestui "Curcubeu fascist", fluctuațiile neprincipiale și delirante ale politicii românești se vor intensifica într-un mod galopant
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după alegerile care au urmat. Alegerile au fost organizate pentru că guvernul nu putea guverna cu o cameră alcătuită din suporteri ai lui Maniu. Un nou guvern însemna întotdeauna în România alegeri noi, cu multiple fraude și multă violență. Alegerile dese discreditau și mai mult democrația. În timpul campaniei, Iorga a străbătut țara în cruciș și curmeziș. În centrul evreiesc de la Iași le-a vorbit evreilor despre "găsirea unei căi spre inima poporului român". La Chișinău a apelat la evrei ca să-și părăsească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România devenea aliata Rusiei, acest fapt nu i-ar fi împiedicat pe ruși să anexeze din nou Basarabia. Rușii și-au impus întotdeauna voința atunci cînd au avut "hățurile în mînă"133. Prin toamna anului 1936, concepțiile lui Titulescu erau discreditate. Echilibrul de forțe se schimbase odată cu ocuparea Ținutului Rinului, iar Titulescu și-a supraestimat capacitatea de a rezolva problema Spaniei. Mussolini declanșase între timp un război de jefuire și cucerire a Etiopiei. Ar fi interesant să urmărim evoluția poziției lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era revoluționar, pentru că, după părerea lui, națiunea era mai presus de societate, iar menținerea ordinii era pe cît de firească, pe atît de esențială. El ura anarhia și revoluțiile (avertizîndu-l pe Kerenski, "care spera să schimbe lumea cu două-trei discursuri"). Discreditate cu multă vreme în urmă, Iorga respingea schimbările sociale deliberate și reformele forțate. Soluția era o transformare organică treptată în cadrul naționalismului cultural. Receptivitatea naționaliștilor (de tipul lui Iorga sau De Gaulle) îi irită atît pe cei de stînga, cît și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țări (Polonia, țările baltice, Grecia, Iugoslavia) au fost ocupate de trei ori În cinci ani. Cu fiecare invazie, regimul anterior era distrus, autoritatea sa demolată, elitele eliminate. În unele locuri, rezultatul a fost tabula rasa: toate vechile ierarhii au fost discreditate, iar reprezentanții lor compromiși. În Grecia, de exemplu, dictatorul Metaxas eliminase Înainte de război clasa parlamentară; germanii l-au Înlăturat pe Metaxas, apoi au fost la rândul lor izgoniți, iar În urmă au rămas foștii colaboraționiști, dezonorați și vulnerabili. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau altul, erau, În linii mari, lăsați În pace. În consecință, popoarele eliberate din Occident Își puteau imagina o Întoarcere la trecut. Până și democrațiile parlamentare din perioada interbelică parcă nu mai păreau atât de rele, grație interludiului nazist - Hitler discreditase cu succes cel puțin una dintre alternativele extremiste la pluralismul politic și domnia legii. Mai presus de orice, locuitorii extenuați ai Europei de Vest continentale doreau să regăsească aparențele unei vieți normale Într-un stat care să funcționeze corect. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și drept. Rezoluția organizațiilor rezistenței cehoslovace, cerând o pedeapsă severă pentru părintele Jozef Tiso (noiembrie 1946) Pentru ca guvernele Europei eliberate să fie legitime, să poată invoca autoritatea unor state adecvat constituite, trebuiau mai Întâi să se confrunte cu moștenirea regimurilor discreditate din timpul războiului. Naziștii și aliații lor fuseseră Învinși, dar acest lucru era, evident, insuficient, având În vedere gravitatea crimelor comise. Dacă legitimitatea guvernelor postbelice se baza doar pe victoria militară asupra fascismului, cu ce erau ele mai bune decât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
schimbată. Condamnările la moarte erau frecvente pe atunci și nu provocau proteste: războiul devalorizase viața În asemenea măsură, Încât ele păreau mai puțin șocante - și mai justificate - decât În condiții obișnuite. Lucrul mai supărător - și care În unele locuri a discreditat complet demersul punitiv - era inconsecvența vădită a verdictelor, pe lângă faptul că multe erau pronunțate de curți și jurați cu un trecut cel puțin dubios. Cei mai afectați au fost scriitorii și jurnaliștii, fiindcă lăsaseră În urmă dovezi scrise ale simpatiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aliniind sistemele politice ale statelor est-europene la sistemul din Uniunea Sovietică: aceasta a fost, de la Început, intenția și dorința lui Stalin. Pe de o parte, părea un țel ușor de atins: În țări ca România și Ungaria, vechile elite fuseseră discreditate; nu era greu să le elimini și să pornești de la zero. În multe locuri, armata sovietică de ocupație a fost Întâmpinată la Început cu bucurie, ca eliberatoare și aducătoare de schimbare și reforme. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]