1,371 matches
-
din instituțiile și autoritățile publice al cărui raport de muncă izvorăște în temeiul unui contract individual de muncă se vor putea face doar în baza unor reglementări primare speciale, care vor cuprinde măsuri de acompaniere corespunzătoare, de natură să nu discrimineze această categorie de salariați față de salariații din mediul privat. 20. De altfel, așa cum rezultă din cuprinsul dosarului în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate în prezenta cauză, eliberarea din funcție a autorului excepției a fost dispusă în aplicarea dispozițiilor
DECIZIE nr. 260 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263110_a_264439]
-
li se adresează, dat fiind faptul că beneficiarii termenelor mai scurte au un regim preferențial față de cei care sunt obligați să aștepte termene mai lungi. În aceste condiții, destinatarii Legii nr. 10/2001 nu se bucură de drepturi egale, fiind discriminați, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, pe baza situațiilor prezentate de gradul de încărcare a autorităților publice învestite cu soluționarea acestor cereri și de numărul cererilor rămase nesoluționate. 9. De asemenea, apreciază că art. 33-35 din Legea nr. 165/2013
DECIZIE nr. 288 din 22 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263050_a_264379]
-
de aplicare a Legii nr. 9/1998 cetățenii români beneficiari ai prevederilor Legii nr. 9/1998 nu mai sunt egali în fața Legii fundamentale și a autorităților publice (în mod concret, în fața Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților), ci, dimpotrivă, ei sunt discriminați în raport cu cetățenii români beneficiari ai prevederilor Legii nr. 290/2003 , respectiv ai Legii nr. 393/2006 , acești din urmă cetățeni fiind privilegiați în raport cu primii, întrucât ei nu mai sunt obligați să aștepte îndeplinirea unei proceduri administrative, respectiv ca Autoritatea Națională
DECIZIE nr. 233 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) teza a treia din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi ale prevederilor art. I alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263002_a_264331]
-
dispozițiilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, ce garantează dreptul la un proces echitabil. 6. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968, se susține că acestea discriminează persoanele interesate să promoveze apel contra sentințelor pronunțate de judecătorii în raport cu persoanele împotriva cărora au fost pronunțate sentințe de către alte categorii de instanțe care au competența de a pronunța hotărâri în primă instanță. Se arată că textul criticat încalcă și
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
și a legislației în vigoare, universitățile își stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor și de ocupare a posturilor didactice și de cercetare, care este aprobată de către senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime și nu poate discrimina persoanele din afara instituției sau țării față de persoanele din instituție ori din țară. ... (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. Articolul 298 (1) Directorii departamentelor, decanii
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263563_a_264892]
-
localități. Instituind termene diferite pentru soluționarea notificărilor, se aduce atingere principiului egalității în drepturi, întrucât beneficiarii termenelor mai scurte au un regim preferențial față de cei care sunt obligați să aștepte termene mai lungi. Astfel, destinatarii Legii nr. 10/2001 sunt discriminați în funcție de gradul de încărcare a autorităților învestite cu soluționarea acestor cereri. 7. Se mai susține că textele de lege criticate aduc atingere dreptului de acces liber la justiție, acesta fiind permis doar după lungi perioade de timp și în mod
DECIZIE nr. 376 din 26 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
răspunderii penale a tăinuitorului, în condițiile în care între autorul infracțiunii din care provine bunul ce face obiectul tăinuirii și persoana vătămată intervine împăcarea părților. Se arată că, în cazul acestor infracțiuni, tăinuitorul, care nu beneficiază de efectele împăcării, este discriminat în raport cu autorul infracțiunii, care are dreptul de a obține înlăturarea răspunderii sale penale prin împăcare. 7. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că, într-adevăr, legiuitorul are dreptul
DECIZIE nr. 458 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263835_a_265164]
-
7. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că, într-adevăr, legiuitorul are dreptul de a reglementa potrivit politicii sale penale, dar că prevederile art. 270 din Codul penal discriminează tăinuitorul în raport cu autorul infracțiunii din care provine bunul în legătură cu care este comisă infracțiunea de tăinuire, în acele situații în care pentru autorul infracțiunii legea penală prevede posibilitatea împăcării părților, împăcare ce nu produce însă efecte și în privința tăinuitorului. Se susține
DECIZIE nr. 458 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 270 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263835_a_265164]
-
întrucât judecătorul se pronunță numai cu privire la cererile și excepțiile ridicate de inculpat, în timp ce participanții la procesul penal anterior arătați nu au acces la acest act de justiție. Se susține că prevederile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală discriminează partea civilă și partea responsabilă civilmente în raport cu inculpatul, de vreme ce doar acestuia din urmă îi este comunicat rechizitoriul și, după caz, traducerea autorizată a acestuia, pentru a putea formula excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de
DECIZIE nr. 427 din 9 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263870_a_265199]
-
depus cereri la entitățile învestite de lege aflate în diverse localități ale țării, întrucât beneficiarii termenelor mai scurte au un regim preferențial față de cei care sunt obligați să aștepte termene mai lungi. Ca atare, destinatarii Legii nr. 10/2001 sunt discriminați în funcție de gradul de încărcare și de numărul cererilor rămase nesoluționate de către autoritățile publice ��nvestite. Se mai susține că textele de lege criticate îngrădesc accesul liber la justiție al persoanelor care, deși au un interes legitim de a apela la instanțele
DECIZIE nr. 560 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264114_a_265443]
-
vreme, prin ipoteză, judecătorul vizat are aceeași calificare profesională, exercită aceeași funcție, la același nivel al instanței cu colegii săi care primesc o remunerație mai mare. 11. Consideră că în speță nu este aplicabil principiul "a distinge nu înseamnă a discrimina", deoarece situația expusă nu are particularități ce ar necesita o tratare diferențiată. În acest sens invocă și cele reținute de Curtea Constituțională cu privire la principiul egalității în drepturi prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 și Decizia Plenului Curții
DECIZIE nr. 536 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264127_a_265456]
-
că lista drepturilor ocrotite de art. 14 din Convenție are caracter indicativ, iar nu limitativ, caracter ilustrat de adverbul "în special". De asemenea, instanța de judecată arată că, în cazul analizat, nu este aplicabil principiul "a distinge nu înseamnă a discrimina", deoarece situația prezentată nu are particularități ce ar necesita o tratare diferențiată. Inegalitatea de drept este permisă în cadrul unor politici cu caracter social, numai pentru a asana o situație de fapt. Or, în cazul salarizării pe baza normelor criticate nu
DECIZIE nr. 556 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264122_a_265451]
-
și a legislației în vigoare, universitățile își stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor și de ocupare a posturilor didactice și de cercetare, care este aprobată de către senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime și nu poate discrimina persoanele din afara instituției sau țării față de persoanele din instituție ori din țară. ... (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. Articolul 298 (1) Directorii departamentelor, decanii
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262933_a_264262]
-
pentru pensionare. ● Introducerea consilierii înainte de pensionare pentru grupurile de angajați care își manifestă intenția de pensionare anticipată și pensionare anticipată parțială, respectiv a celor care urmează să se pensioneze de drept. ● Instituirea obligativității ca lucrătorii în vârstă să nu fie discriminați la concedierile colective în întreprinderi. ● Introducerea monitorizării și planificării centralizate a forței de muncă din serviciile din sistemul public pe baza unor caracteristici relevante, inclusiv vârsta; ● Integrarea programelor de voluntariat în politicile de resurse umane din instituțiile publice de tipul
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265707_a_267036]
-
din Constituție, Curtea reține că dispozițiile amintite ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 reglementează sancțiunea avertismentului în materie contravențională. Din motivarea excepției de neconstituționalitate nu rezultă însă între ce categorii de persoane și în ce mod textul de lege criticat discriminează, trimiterea la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 neclarificând acest aspect. Așa fiind, în acord cu cele reținute mai sus, și această critică de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca fiind nemotivată. În sfârșit, referitor la critica de neconstituționalitate raportată
DECIZIE nr. 352 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256365_a_257694]
-
identice de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate reglementat de Legea nr. 95/2006 face ca avocații să fie obligați prin lege la a plăti o dublă contribuție ce acoperă același pachet de servicii medicale. Astfel, avocații sunt discriminați în raport cu celelalte categorii de asigurați, ținuți de plată doar a unei singure contribuții. În plus, o astfel de obligație este contrară principiului justei așezări a sarcinilor fiscale care presupune ca sarcinile fiscale să fie nu doar legale, ci și proporționale
DECIZIE nr. 351 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256364_a_257693]
-
respectiv sistemul de asigurări sociale al avocaților și sistemul de asigurări sociale de sănătate reglementat de Legea nr. 95/2006 , în condițiile în care pachetul de servicii medicale de care beneficiază este același. Plecând de la această premisă, susține că este discriminat în raport cu celelalte categorii de persoane care sunt ținute de obligația unei singure contribuții, către un singur sistem de asigurări sociale de sănătate, precum și că sarcina impusă de dispozițiile de lege criticate este contrară principiului așezării juste a sarcinii fiscale. Față de
DECIZIE nr. 351 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256364_a_257693]
-
în timp ce persoanele cu studii medii, dar cu aptitudini de practicieni în domeniul terapiilor alternative și absolvente ale unor cursuri de formare profesională în domeniul medicinii complementare, și deținătoare a unor certificate de studii recunoscute la nivel național și european sunt discriminate prin excluderea acestora din rândul persoanelor ce pot practica terapii complementare. Mai mult, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile art. 7 din legea criticată sunt neconstituționale, deoarece pentru practicarea fitoterapiei și a medicinei tradiționale chineze nu sunt necesare studii
DECIZIE nr. 386 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 7 din Legea nr. 118/2007 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256233_a_257562]
-
textelor criticate, motiv pentru care, prin dispozițiile Legii nr. 255/2004 , ar fi trebuit să le fie oferită posibilitatea de a-și continua activitatea în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România. Se susține că, în caz contrar, acești avocați sunt discriminați în raport cu cei înscriși pe listele Uniunii Naționale a Barourilor din România și care au dobândit calitatea de avocat în condiții identice. Se mai arată că dispozițiile art. 1 alin. (3) și art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr.
DECIZIE nr. 412 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256240_a_257569]
-
titlului executoriu reprezentat de o sentință civilă și rejudecarea în fond a procesului. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale ale art. 379 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă din 1865 îl discriminează pe debitor, pentru că definiția creanței certe și exigibile nu permite ca "actul de creanță să fie probă în dosar". De asemenea, consideră că dispoziția legală este neconstituțională, întrucât nu reglementează definiția creanței exigibile, permițând "atitudini fie drepte, fie nedrepte din partea
DECIZIE nr. 389 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 379 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 2.506 alin. (1), art. 2.512 alin. (2), art. 2.515 alin. (3) şi (4), art. 2.520 alin. (1) pct. 4, art. 2.538, art. 2.541 şi art. 2.542 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256290_a_257619]
-
exigibile, permițând "atitudini fie drepte, fie nedrepte din partea judecătorilor". În acest sens, solicită modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate. În ceea ce privește dispozițiile legale menționate referitoare la prescripția extinctivă cuprinse în Codul civil, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece îi discriminează pe cei cu "deficit de atenție sau cunoștințe juridice" sau "persoanele emotive". Referitor la art. 2.512 alin. (2) din Codul civil, autorul excepției consideră că este neconstituțional, deoarece organul de jurisdicție competent este în imposibilitatea de a aplica prescripția
DECIZIE nr. 389 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 379 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 2.506 alin. (1), art. 2.512 alin. (2), art. 2.515 alin. (3) şi (4), art. 2.520 alin. (1) pct. 4, art. 2.538, art. 2.541 şi art. 2.542 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256290_a_257619]
-
paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari (paragraful 20). Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În final, Curtea reține că, prin
DECIZIE nr. 341 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 3 şi art. 5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 3 alin. (1) lit. q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256313_a_257642]
-
lor constituia motivul acordării anumitor privilegii. 48. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamante nu le-au făcut să suporte o sarcină disproporționată și excesivă incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor și nu le-au discriminat contrar legii în raport cu alți pensionari. 49. Rezultă că cererile trebuie să fie respinse, în aplicarea art. 35 § 3 și 4 din Convenție. PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate, CURTEA - decide să conexeze cererile; - amână examinarea capătului de cerere al reclamantelor întemeiat
DECIZIE din 7 februarie 2012 cu privire la Cererea nr. 45.312/11 introdusă de Ana Maria Frimu împotriva României şi alte 4 cereri (a se vedea lista anexată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247574_a_248903]
-
recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. ... (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. ... (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de
ORDONANŢĂ nr. 137 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248712_a_250041]
-
Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în domeniile menționate la art. 2 alin. (1). (2) Este interzis orice ordin sau dispoziție de a discrimina o persoană pe criteriul de sex. ... (3) Statutul familial și cel marital nu pot constitui motiv de discriminare. ... (4) Respingerea unui comportament de hărțuire și hărțuire sexuală de către o persoană sau supunerea unei persoane la un astfel de comportament nu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 83 din 4 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247318_a_248647]