1,774 matches
-
insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.; hernii diafragmatice sau ale peretelui abdominal; hematopoietice: eritrocitoză. Frecvența cu care se întălnesc aceste manifestări în ADPKD este variată în diferite surse și dependentă de preocuparea și posibilitățile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
patogenică este mai greu de explicat și acceptat. O mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale, se citează: dilatații ale rădăcinii aortice, anevrisme și disecții ale aortei toracice sau abdominale, anevrisme ale arterelor coronare. A) DIAGNOSTIC Afectarea valvulară Incidența afectării valvulare a fost inițial estimată a fi sub 10% de către Gabow et al. (1984), care își intitulau totuși sugestiv articolul: ADPKD more than a renal
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă Creșterea masei ventriculare stângi în ADPKD este adesea disproporționată față de hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (11, 17). Această observație a fost confirmată de Saggar-Malik et al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate fi de necesitate în caz de disecție acută, ruptură de anevrism sau endocardită infecțioasă. Șansele sunt însă mult mai mari în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate fi de necesitate în caz de disecție acută, ruptură de anevrism sau endocardită infecțioasă. Șansele sunt însă mult mai mari în cazul intervențiilor la rece (de ex., corecția anevrismului înaintea rupturii are o mortalitate perioperatorie de 4-7 ori mai mică decât corecția în urgență). Plastia valvulară, protezele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de anevrism și de patologia asociată, ci și de calitatea echipei, posibilitățile tehnice de chirurgie vasculară. B) ALTE MODIFICĂRI INTRACEREBRALE La bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii arahnoizi, diverticuli meningeali, dilatații și disecții ale arterelor cervicocefalice, boala moya-moya (stenozarea progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tabelul 27.2. Pentru evaluarea corectă a unui pacient cu ICA este necesar să se identifice eventualii factori precipitanți. Aceștia pot fi factori cardiaci: ischemie miocardică (sindroame coro - nariene acute - SCA), tulburări de ritm sau de conducere, leziuni valvulare acute, disecție de aortă, miocardite, creșteri ale TA sistemice sau pulmonare (criză hipertensivă, embolie pulmonară), toxice sau medicamente inotrop negative. Factorilor cardiaci li se pot asocia sau nu și factori extracardiaci: disfuncție renală, hipervolemie, anemie, febră, hipertiroidie, abuz de alcool sau non
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială periferică (BAP) la vârstnici. Astfel, peste 70% dintre vârstnicii care prezintă un IMA, AVC, disecție de aortă sau insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul valorilor tensiunii arteriale (TA) este deficitar, în special la subiecții peste 75 de ani (18 -20). Cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare. În cazul plăcilor ateromatoase semnificative pe aorta ascendentă, influxul de canulare se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
anevrismele adevărate pot fi fusiforme (dilatație simetrică, aspect cilindric al vasului) sau sacciforme (afectează doar o porțiune a peretelui aortic și comunică printr-un colet cu lumenul), iar pseudoanevrismele, doar sacciforme. Evolutiv, anevrismele se pot complica prin ruptură, hematom intramural, disecție ( anevrism disecant ), tromboză și, mai rar, inflamație, formarea de fistule aorto-venoase sau aorto-enterice, embolizare periferică și infecție. La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
laringeu recurent sau eroziuni ale corpilor vertebrali, cu dureri dorsale subsecvente. Anevrismele aortei toracice sunt asimptomatice, cu evoluție frustă și se diagnostichează incidental, în cursul explorărilor pentru alte afecțiuni (radiografie toracică, CT, ecocardiografie). În cazul apariției complicațiilor cu risc vital (disecție, hematom intramural, ruptură, ulcer penetrant), pacienții prezintă sindrom aortic acut caracterizat prin instalarea bruscă a durerii toracice severe, cu iradiere cervicală, dorsală sau/și abdominală asociată sau nu cu stare de șoc (cianoză, tegumente marmorate, status mental alterat, tahicardie, hipotensiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
acută, cu iradiere lombară, iar semnele vitale pot rămâne mult timp normale deoarece ruptura se produce cel mai adesea retroperitoneal, ceea ce limitează extravazarea. 36.1.4. Evoluția naturală Evoluția naturală a anevrismelor corelează dimensiunea anevrismului cu riscul de ruptură și disecție, elemente ce condiționează momentul actului operator. Evoluția naturală a anevrismelor aortei toracice depinde de etiologie și localizare, dar este adesea întreruptă de tratamentul chirurgical electiv aplicat anterior apariției complicațiilor. Conform Yale Center for Thoracic Aortic Disease, rata medie de creștere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
obligatorie în cazul intervențiilor elective la pacienții septuagenari și octagenari. Evaluarea cardiovasculară (HTA, tip și grad de insuficiență cardiacă - IC, arteriopatie periferică, ateroscleroză carotidiană). Tratament medical Obiectivul terapiei medicamentoase este de a încetini progresia anevrismelor și a reduce riscul de disecție și ruptură. Tratamentul include administrarea de betablocante și, în funcție de profilul cardiovascular al pacientului, alte medicamente hipotensoare în vederea menținerii TA sistolice preferabil sub 120 mmHg. Se recomandă evitarea eforturilor fizice deoarece presiunea intratoracică poate crește brusc în acest context. Adițional terapiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
arcul aortic se indică sternotomie mediană, iar în caz de anevrisme ale aortei toracice descendente, toracotomie stângă. Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea, extensia anevrismului și preferința chirurgului. Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz de disecție acută sau ruptură. Ruptura anevrismelor de aortă ascendentă în cavitatea pericardică determină deces prin tamponadă pericardică. Disecția de aortă poate fi însoțită de ruptură sau compromis coronarian sau cerebral cu mortalitate operatorie semnificativă (25 50% în caz de anevrism rupt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea, extensia anevrismului și preferința chirurgului. Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz de disecție acută sau ruptură. Ruptura anevrismelor de aortă ascendentă în cavitatea pericardică determină deces prin tamponadă pericardică. Disecția de aortă poate fi însoțită de ruptură sau compromis coronarian sau cerebral cu mortalitate operatorie semnificativă (25 50% în caz de anevrism rupt) (9). Insuficiența aortică simptomatică sau stenoza constituie indicațiile chirurgicale primare, înlocuirea valvei afectate luându se în considerare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
stenoza constituie indicațiile chirurgicale primare, înlocuirea valvei afectate luându se în considerare în funcție de diametrul porțiunii dilatate a aortei (peste 4 cm în diametru) și de concomitența patologiei valvulare. Datorită faptului că diametrul anevrismului se corelează cu riscul de ruptură sau disecție, dimensiunea constituie un criteriu al evaluării chirurgicale, factor predictiv important al riscului de ruptură. Ruptura se produce în medie la un diametru al anevrismului de 5,9 cm la nivelul aortei ascendente și 7,2 cm la nivelul aortei descendente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
9 cm la nivelul aortei ascendente și 7,2 cm la nivelul aortei descendente (4). Rata expansiunii anevrismale de 0,1 0,42 cm/an constituie un criteriu suplimentar de evaluare a momentului operator. Pacienții cu sindrom Marfan, istoric de disecție precoce sau ruptură trebuie considerați a priori candidați ai chirurgiei aortice. Pseudoanevrismele sunt considerate cu risc crescut de ruptură și trebuie operate imediat după internare și diagnosticare Tehnica chirurgicală Procedeul chirurgical depinde de extensia distală a afectării aortice, condiția anatomică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
scădere a complicațiilor spinale, renale sau ischemice viscerale ca: drenarea lichidului cefalorahidian (LCS), reimplantarea arterelor spinale critice, neuromonitorizarea, cooling epidural, hipotermie moderată, perfuzie viscerală și renală, bypass atrio-femural, sau recent, introducerea endoprotezării. Protezarea endovalvulară abordează toate segmentele aortei, în cazul disecției aortice acute, subacute și cronice chiar în zonele considerate până nu demult intangibile datorită prezenței colateralelor importante (de exemplu, arcul aortic). În centrele specializate, aproximativ 30-60% dintre anevrismele aortei abdominale se pretează la reparare endovasculară (11). Această tehnică se recomandă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
5 ani este de 50% (6). Factorii predictivi de AVC la octogenari depind de antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în ultimii ani, fiind ușor crescută în cazul anevrismelor arcului aortic, în cele complexe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
sau în cazurile rezolvate în urgență (1). Rezultatele pe termen lung sunt bune, așa cum arată majoritatea studiilor de specialitate, datorită apariției de numeroase strategii operatorii de reducere a riscului de complicații postoperatorii medulare, renale sau ischemice viscerale (6). 36.2. Disecția acută de aortă 36.2.1. Date generale Disecția aortică acută constituie o urgență medico-chirurgicală majoră caracterizată printr-o lacerație intimală și la nivelul stratului intern al mediei, care constituie poarta de intrare prin care sângele pătrunde intraparietal și disecă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
termen lung sunt bune, așa cum arată majoritatea studiilor de specialitate, datorită apariției de numeroase strategii operatorii de reducere a riscului de complicații postoperatorii medulare, renale sau ischemice viscerale (6). 36.2. Disecția acută de aortă 36.2.1. Date generale Disecția aortică acută constituie o urgență medico-chirurgicală majoră caracterizată printr-o lacerație intimală și la nivelul stratului intern al mediei, care constituie poarta de intrare prin care sângele pătrunde intraparietal și disecă media aortică. Identificată ca entitate patologică încă din secolul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
o urgență medico-chirurgicală majoră caracterizată printr-o lacerație intimală și la nivelul stratului intern al mediei, care constituie poarta de intrare prin care sângele pătrunde intraparietal și disecă media aortică. Identificată ca entitate patologică încă din secolul al XVI-lea, disecția de aortă a fost abordată chirurgical în ultimii 50 de ani, odată cu introducerea circulației extracorporeale. Abordul modern al disecției de aortă se datorează lui DeBakey care a rezecat în 1955 segmentul disecat la nivelul aortei și a realizat o anastomoză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]