80,209 matches
-
și politice austriece și internaționale, în frunte cu 5 Miniștri austrieci și cu Președintele Austriei Dr. Heinz Fischer, însoțit de soția sa Doamna Margit Fischer, având ca invitați de onoare pe Domnul Klaus Iohannis, Președintele României, însoțit de soția sa Doamna Carmen Iohannis, într-o ținută deosebit de elegantă, aflați la prima vizită oficială în Austria. Cu trei zile mai înainte, miercuri 22 iulie 2015, a avut loc - în prezența Președintelui Austriei Dr. Heinz Fischer, însoțit de soția sa Doamna Margit Fischer
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
soția sa Doamna Carmen Iohannis, într-o ținută deosebit de elegantă, aflați la prima vizită oficială în Austria. Cu trei zile mai înainte, miercuri 22 iulie 2015, a avut loc - în prezența Președintelui Austriei Dr. Heinz Fischer, însoțit de soția sa Doamna Margit Fischer - deschiderea oficială a Festivalului de la Bregenz (Bregenzer Festspiele), cu premiera operei Turandot de Giacomo Puccini. În aceeași zi, împreună cu alți 30 de colegi jurnaliști austrieci - originari din Austria, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, membri ai IN PRESS (International Press
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
opul istoric „Kornis Illona II” (Pesta, 1859) vorbește despre vechimea jocului Călușarilor, relatând o serbare dată de Sigismund Bathori la 19 octombrie 1599, în onoarea fiicei mai mari a lui Mihai Viteazul, serbare la care au fost de față și Doamna Stanca, împreună cu cele două fiice, Beatrice și Florica, precum și Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai. Sebarea a avut loc sub ruinele de la Piatra Caprei, undeva între Cricău și Alba Iulia. La această sărbătoare - relatează Dozsa Daniil - au luat parte și ostași
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna Munteniei au sosit, la un semn al lui Florian a început muzica și cei o sută de călușari din jurul stâlpilor au pornit să joace, recitând strofele jocului”. În treacăt fie spus, faptul că Baba Novac a coordonat dansul Călușarilor propune
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
niciun doctor nu a reușit să identifice cauza reală a bolii micuței. Când toate visele se neruiau în familia Enache, atunci a apărut o rază de speranță, tocmai din Elveția. Unul dintre cei mai reputați specialiști în neurologie din Europa, doamna profesor doctor Barbara Plecko, de la University Children’s Hospital Neuropediatrics / Children Neurology, a acceptat să preia cazul Evelinei, îi va da un diagnostic corect și îi va oferi șansa la o viață normală, la fel ca și ceilalți copii de
5.000 de euro pentru salvarea unei vieți de copil [Corola-blog/BlogPost/94013_a_95305]
-
față de ce moment. Artur Silveștri s-a stins că un martir, ca un călugăr laic care își luase de bună voie asupra să povară greșelilor timpului său și sub această povară care până la urmă l-a strivit, încerca îndreptarea”. Nu, Doamna Mariana Silveștri, Stâncă nu l-a strivit, fiindcă el, Artur, devenise muntele unde salășluia Călugărul Gabriel, cu spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Am fost rugat să vorbesc la acest eveniment, m-a sunat doamna Maria Oprea, cea mai mare poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
populație de 30 de milioane, iar acest lucru face că vânzarea de copii să crească alarmant. Cand familiile afgane dependente de opiu numai au bani pentru a se drogă, ei preferă să își vândă ficele sau uneori chiar și fii. Doamna Parwanta, care nu și-a dorit primul nume menționat din dorința de securitate, a lucrat la educația și prevenirea consumului de droguri în Afganistan timp de 3 ani. Într-o familie, ea a descoperit că tatăl și-a vândut 3
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
interpretarea textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații muzicale pe versuri de Eminescu și altele.
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
la orele 16,15, dânsul plecând la Iași, iar eu la București. Luni, între 9,15 și 9,25 mi-a trimis mai multe e-mail-uri, ca de obicei, la început de săptămână. Pe la ora 13,30 am primit telefon de la doamna Stela Cheptea, directorul Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Academiei Române, filiala Iași, care mi-a spus că „a murit Buzatu!”. Cu greu mi-am putut reveni, după care am început să dau telefoane unor colegi, anunțându-le incredibila veste
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Am primit prin poșta electronică de la distinsa doamnă prof.univ. dr. Angela Mamier un articol publicat în „Midi Libre”, cotidian regional din Montpellier, France, pe 6 ianuarie la rubrica „actualités régionales”, pentru care îi mulțumesc și îi rămîn îndatorată. Prima parte în ghilimele reprezintă traducerea textului din tăietura de
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
de top în robotică, este formată din Mariana Lambru (Colegiul Economic ‘A. D. Xenopol’), Ngo Van Robert (Liceul Teoretic ‘C. A. Rosetti) și Rareș Nicuț (Colegiul Național ‘Cantemir Vodă’) condusă de coordonatorul lor, profesorul Ionuț Panea, de la ASE București, precum și de doamna Mihaela Ciho, inspectorul șef al Inspectoratului Școlar al Sectorului 2 a primit invitația de a participa la Campionatul mondial de Robotică din Chicago unde au fost invitate cele mai bune 20 de echipe clasate la Mondialul din aprilie 2013. „Pentru
Echipa de Robotică a României: Locul 9 din 128 – a doua naţiune după SUA [Corola-blog/BlogPost/94057_a_95349]
-
îndreptățește ca în acest an să parcurgem prima etapă de integrare în spațiul Schengen”, a declarat Traian Băsescu. Vă prezentăm declarația de presă comună susținută de cei doi oficiali la finalul convorbirilor: Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durăo Barroso: Doamnelor și domnilor, îmi face plăcere să-l întâmpin pe domnul președinte Băsescu, la Comisia Europeană, astăzi. Am avut un dejun foarte fructuos, în care am discutat despre viitorul României și al Europei. Traian Băsescu și cu mine am discutat despre
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie etc... Dorința de identificare e de înțeles dar nu poate fi întotdeauna îndeplinită.' În 1999, The Guardian relatează o întâmplare hazlie și semnificativă pentru zgârcenia narativă a lui Harold Pinter: îO doamnă i-a scris lui Harold Pinter cerându-i să-i explice The Birthday Party. "Iată ce nu înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie etc... Dorința de identificare e de înțeles dar nu poate fi întotdeauna îndeplinită.' În 1999, The Guardian relatează o întâmplare hazlie și semnificativă pentru zgârcenia narativă a lui Harold Pinter: îO doamnă i-a scris lui Harold Pinter cerându-i să-i explice The Birthday Party. "Iată ce nu înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Emil Brumaru Pentru Absurdica Doamne nu mă părăsi Ia-mă-n miezul de lumină Al soarelui și ți-oi fi Rază îndulcind rășină Pe trunchi moale de femeie Lin topindu-i-o în suflet Ramurile să se-ncleie Între ele-n cuibul umed Și s-
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12044_a_13369]
-
să se-ncleie Între ele-n cuibul umed Și s-o bată frunza-n carne Pînă o să-i cînte sînii Fluturii să se răstoarne-n Luciul unghiilor mîinii Cîtu-i roua preț de-o zi Dată-n clocot și-n suspine Doamne nu mă părăsi Ia-mă-n miezul de lumine
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12044_a_13369]
-
Iordan Datcu Profund pilduitor este devotamentul cu care doamna Sanda Golopenția se ocupă de editarea operei părinților săi Anton și Ștefania Golopenția, precum și a unor documente și scrisori care contribuie la cunoașterea demersului științific și a biografiei celor doi. Un demers care-i cere nu numai devotament exemplar ci
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
și de durată cu cât în cazul lui Anton Golopenția a trebuit să facă stăruitoare cercetări de arhive, inclusiv în arhivele S.R.I., de unde a recuperat dosarul procesului ce i-a fost instrumentat tatălui ei. Cea mai recentă restituire semnată de doamna Sanda Golopenția, împreună cu Ruxandra Guțu Pelazza, este Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Albatros, 2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
atâtea tare, ale mediului și ale unor colegi, de nefericirile conjugale, Comarnescu și Golopenția au văzut, unul în celălalt, unul din "puținele puncte de reazim". O corespondență așa de vastă, cu participanți de formații atât de diferite, i-a cerut doamnei Sanda Golopenția o deplină familiarizare cu epoca și personalitățile ei, cu mișcarea de idei, în primul rând cu școala lui D. Gusti. Notele nu sunt comode înșirări de date bibliografice, ci răspund la o problemă, la fapte, întâmplări, la chestiuni
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
și ferestrele pline de spectatori - dovadă că "personaja" este apreciată pentru creațiile ei spontane, probabil numeroase -, întreabă, surâzând, dar obosită, ca o adevărată actriță de pantomimă după terminarea spectacolului și după aplauze, cu o surprinzător de blândă intonație: - Unde-i doamna măsa? (Pauză de așteptare a răspunsului.) Nu știți unde-i doamna măsa? (Altă pauză de așteptare a răspunsului.) Vă rog, spuneți-mi la ce etaj stă doamna măsa... Că vreau s-o bag în măsa pentru cum l-a crescut
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
creațiile ei spontane, probabil numeroase -, întreabă, surâzând, dar obosită, ca o adevărată actriță de pantomimă după terminarea spectacolului și după aplauze, cu o surprinzător de blândă intonație: - Unde-i doamna măsa? (Pauză de așteptare a răspunsului.) Nu știți unde-i doamna măsa? (Altă pauză de așteptare a răspunsului.) Vă rog, spuneți-mi la ce etaj stă doamna măsa... Că vreau s-o bag în măsa pentru cum l-a crescut. Comana - Note pe genunchi - Satul urcă încet muchea dealului, din mlaca
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
terminarea spectacolului și după aplauze, cu o surprinzător de blândă intonație: - Unde-i doamna măsa? (Pauză de așteptare a răspunsului.) Nu știți unde-i doamna măsa? (Altă pauză de așteptare a răspunsului.) Vă rog, spuneți-mi la ce etaj stă doamna măsa... Că vreau s-o bag în măsa pentru cum l-a crescut. Comana - Note pe genunchi - Satul urcă încet muchea dealului, din mlaca Sarului până-n crucea clopotniței, printre buchetele uriașe ale vișinilor și cireșilor înfloriți și, printre pâlpâirile luminii
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
sînt ridicule (niciun fel de participare!): la 1 Iulie, o "durere de cap, umilitoare", care "aprčs diner,...s'est dissipé". în ziua de 2 Iulie, se plînge că nu a putut notă nimic în jurnal. La 4 Iulie, după "plecarea Doamnei Copeau și a copiilor" își recitește "notele turce". La 6 Iulie, - notați că în 1914, - se întreabă dacă Jean Ț., e inteligent. El "crede că da". Ce teribilă importantă capătă, în Iulie 1914, problema inteligenții lui Jean Ț. La 7
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]