1,319 matches
-
Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Viperă de stepă) - * Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneață) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă) - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă) PEȘTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Hylidae - Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel) Ranidae - Rana arvalis (Broască de mlaștină, Broască cafenie) - Rana dalmatina (Broască de pădure) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă) - Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană) Bufonidae - Bufo viridis (Broască râioasă verde) PEȘTI PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de râu) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Acipenser sturio (șip) -------------- Poziția "Pești", litera a) din anexa 4A a fost modificată de pct. 98 al art. I din LEGEA
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix (Cioară grivă) - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus philomelos (Sturzul cântător) - Turdus iliacus (Sturzul de vii) - Turdus pilaris (Cocoșar) Anexa 5 D SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă ANSERIFORMES Anatidae - Anas platyrhynchos (Rață mare) GALLIFORMES
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Română. În alcătuirea platformei Moesice distingem două etaje structurale: soclul și cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime. În alcătuirea soclului intră șisturi cristaline, străbătute de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar în anul 1506. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 și 1877. În perioada 1840-1859, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți că germani dobrogeni. Majoritatea acestora au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). Până la reforma admnistrativă din anul 1950, Tulcea a fost reședința județului Tulcea (interbelic). După instaurarea regimului comunist în
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
această situație, adăugându-se doar un grup de lipoveni în secolul al XVIII-lea. Situația însă se schimbă odată cu alipirea Dobrogei la România în 1878. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în Reich). Mangalia devine un port modern (al doilea port maritim după Constanța), cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
orașul intră în atenția guvernului, devenind un important centru turistic : în pădurea Comorova, de-a lungul mării, sunt construite cele șase stațiuni balneoclimaterice și de agrement „Olimp”, „Neptun”, „Jupiter”, „Cap Aurora”, „Venus” și „Saturn”, în timp ce vechiul și pitorescul oraș, tipic dobrogean, este în mare parte distrus și înlocuit prin construcții moderne, într-un stil funcțional care se poate găsi oriunde în lume. Principalele obiective turistice din Mangalia: Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mangalia se ridică la de locuitori, în
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
pământul Dobrogei aparțin mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca 100 000-35 000 î.Hr.). Perioada aceasta corespunde cu sfârșitul celei de-a treia interglaciații (Riess-Wurm) și cu prima parte a glaciațiunii următoare (Wurm), fenomene care au avut urmări importante asupra florei și faunei dobrogene, asupra vieții și activității oamenilor. În perioada feudala, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea "Zanauarda", fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al orașului Năvodari. Acest lucru indică și o circulație intensă
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
de Buzău și București, și spre nord de orașele din Moldova: Focșani, Bacău, Roman, și Suceava. Din acest drum, la Râmnicu Sărat se ramifică DN22, care leagă orașul de Brăila și mai departe (prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate. Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău-Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de Anghel Saligny. Cea mai
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
Delta actuală, sunt geomorfologic false. Delta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N - platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E - Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E - platforma Mării Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Astfel, Munții Carpați, care se ridică până la peste 2 500 m, domină relieful României, altitudinea maximă de 2 544 m fiind în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și au
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de 45 km de Constanța. Este cunoscută de la 1890 - 1905 sub numele Hogeainlik (turcă Poșta Mare), fiind popasul pentru schimbarea cailor poștalioanelor ce străbăteau Dobrogea. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Primii coloniști veniți au fost 44 de familii de etnici germani, originari din Basarabia. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). La recensământul din 2002 avea o populație de
Cogealac, Constanța () [Corola-website/Science/301136_a_302465]
-
Bărăganu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în Podișul Medgidiei. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). În trecut satul se numea Osmanfakî/Osmanfacâ (în turcă "Osmanfakı"). La recensământul din 2002 avea o populație de 1092 locuitori
Bărăganu, Constanța () [Corola-website/Science/301135_a_302464]
-
de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populație modestă de pescari greci (și, mai târziu, Lipoveni) și de oieri Mocani și Tătari. În perioda 1840-1940 satul a fost populat și de așa numiții germani dobrogeni, purtând în limba acestora denumirea de "Büffelbrunnen" (în ). Numele de „Costinești” l-a luat de la Emil Costinescu (latifundiar și om politic la sfârșitul secolului al XIX-lea). În anii 1960 apare pe hartă sub denumirea de „Dezrobirea”. În Costinești, turismul
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
perioadă în care localitatea a purtat numele de Karamurat (Murat cel Negru), numele unui conducător tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari până în anul 1877. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). După terminarea războiului de independență, când Dobrogea intră în componența României, apar primii locuitori români. Un rol deosebit de important
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
arabă din jurul Mării Roșii prezintă deseori influențe rasiale negroide, ca o consecință a comerțului cu sclavi africani practicat aici în trecut și a asimilării acestora de către populația arabă majoritară. Pittard concluzionează că este foarte posibil ca o parte a arabilor dobrogeni să aibă strămoși orginari din această zonă. Ulterior, ultimii arabi dobrogeni au fost asimilați de populația musulmană conlocuitoare.
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
consecință a comerțului cu sclavi africani practicat aici în trecut și a asimilării acestora de către populația arabă majoritară. Pittard concluzionează că este foarte posibil ca o parte a arabilor dobrogeni să aibă strămoși orginari din această zonă. Ulterior, ultimii arabi dobrogeni au fost asimilați de populația musulmană conlocuitoare.
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
stațiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului lacului Techirghiol și a razelor solare marine, valoare confirmată de către oamenii din aceste locuri, de legendele locale, de rezultatele obținute de medicii militari care tratau aici pe militarii suferinzi din Divizia Dobrogeană încă din 1894. El a luat hotărârea de a întemeia pe moșia cumpărată, o stațiune balneară între plaja mării și lac, în 1899. Cu fonduri din exploatarea moșiei sale și cu împrumuturi făcute la băncile vremii, Movilă inițiază aducerea unor
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
turcă "Karatay") este un sat în comuna Castelu din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în partea de centrală a județului, în Podișul Medgidiei. La recensământul din 2002 avea o populație de 1862 locuitori. În sat au locuit și germani dobrogeni, de religie evanghelică. Prima școală din Nisipari a funcționat într-una din cele trei geamii de care amintea I.M. Dobrogeanu la 1904. Deasemeni, prima grădiniță a fost înființată în anul 1909 și instalată în local propriu, astăzi în ruină. A
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
apare sub numele de "Bambola" sau "Pampolo" a fost identificată cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dată menționată cu numele de "Yeni-Sale" în secolul al XV-lea, în cronica lui Sükrüllah. După ce a a aparținut o vreme despotatului Dobrogean, și după acesta, voievodului muntean Mircea cel Bătrân, cetatea a a căzut în 1421 în mâinile turcilor. Între 1397 - 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești. După cucerirea Dobrogei de către
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
-lea d. Hr., schelete de acum 1500 - 1600 de ani. Această cetate a dat numele brațului Dunării pe malul căruia se găsea și anume Băroi (dovadă a adaptării pe teren autohton a denumirii romane). In urma unor conflicte între comații dobrogeni și romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniță. Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înființat mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]