2,116 matches
-
este, în toate religiile lumii, încredere originară. 2.10. ȘCOALA DE LA FRANKFURT Avem de-a face cu o școală de gîndire oarecum inedită pentru peisajul și-așa învolburat al științei economice, o școală care umple un gol în cercetarea noastră doctrinară. Cred că ne ocupăm prea mult de autori cunoscuți și școli consacrate și uităm contribuții ce par minore doar pentru cei ce nu le citesc sau în raport cu mainstream-ul contemporan. Se cuvine, pe ca-lea cunoașterii și în căutarea adevărului, să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să facă un centru de adunare la Brașov, iar mai târziu să facă o adunare și în București. După plecarea celor doi misionari din țară, a fost însărcinat cu conducerea acestui centru pielarul P.P., de origine elvețiană, care era un doctrinar al cultului. Acesta, dispunând de o frumoasă avere, având case mari și camere de primire, era găzduitorul tuturor coreligionarilor care vin la București.” „Scurt istoric al Cultului Creștin după Evanghelie: Cultul Creștin după Evanghelie a apărut aproximativ în jurul anilor 1850
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se referă la protejarea abilității persoanei de a acționa în societate. Dreptul natural reprezintă o școală de drept, o concepție doctrinară care susține că există o ordine a relațiilor umane distinctă de dreptul pozitiv, superioară acestuia, absolut validă și justă, datorită faptului că emană de la natură, din rațiunea umană ori din voința lui Dumnezeu. În virtutea acestei concepții, voința divină este identificată
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
țara noastră, dreptul constituțional s-a predat inițial împreună cu dreptul administrativ, sub denumirea de drept public, dar la 1864 apare cursul intitulat „Drept constituțional” scris de A. Codrescu<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2011, p. 12. footnote>. Sintetizând opiniile doctrinarilor în această materie, dreptul constituțional poate fi definit ca acea ramură a dreptului formată din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale care apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a puterii.<footnote Pentru mai multe detalii, a se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sfinte din Orientul Mijlociu, care au salvat scrierile Antichității. În întreg Evul Mediu, lipsa unui concept care să definească conținutul și esența statului, distinct de termenul larg folosit încă din secolul al XIII-lea de regere = a guverna, a axat preocupările doctrinarilor, începând cu Sfântul Augustin și Toma de Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se referă la protejarea abilității persoanei de a acționa în societate. Dreptul natural reprezintă o școală de drept, o concepție doctrinară care susține că există o ordine a relațiilor umane distinctă de dreptul pozitiv, superioară acestuia, absolut validă și justă, datorită faptului că emană de la natură, din rațiunea umană ori din voința lui Dumnezeu. În virtutea acestei concepții, voința divină este identificată
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
țara noastră, dreptul constituțional s-a predat inițial împreună cu dreptul administrativ, sub denumirea de drept public, dar la 1864 apare cursul intitulat „Drept constituțional” scris de A. Codrescu<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2011, p. 12. footnote>. Sintetizând opiniile doctrinarilor în această materie, dreptul constituțional poate fi definit ca acea ramură a dreptului formată din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale care apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a puterii.<footnote Pentru mai multe detalii, a se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sfinte din Orientul Mijlociu, care au salvat scrierile Antichității. În întreg Evul Mediu, lipsa unui concept care să definească conținutul și esența statului, distinct de termenul larg folosit încă din secolul al XIII-lea de regere = a guverna, a axat preocupările doctrinarilor, începând cu Sfântul Augustin și Toma de Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sau codificate exclusiv, pentru a abandona circulația ideilor unor rețele editoriale închise (considerând, bunăoară, derizorie publicarea în volum) au ajuns reguli ce par să exhibe formula „cine nu face ca noi nu există!”. Adică, un fel de renaștere a prejudecăților doctrinare în cercetarea științifică, ce riscă să însemne că substituie argumentele epistemologiei cu cele ale ideologiei la modă, reîncărcând difuz sensurile elitei intelectuale. Și asta în timp ce se manifestă o mică preocupare pentru inventarea suportului pe care să se testeze inovarea ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
speciale), În august 1968 sunt epurate documentele PCR neactuale, iar În 1974 (ofensiva naționalistă) se iau măsuri pentru „ocrotirea patrimoniului național”. Modul În care se fac epurările și fluctuațiile lor În timp (la nivel de liste) radicalizează distanța dintre raționalitatea doctrinară de care se prevalează regimul și practica instaurării și conservării lui. În perioada 1945-1948, tentativa agresivă de recreare a identității naționale excedează prin amploare și lipsă de discernământ: ea vizează, alături de radierea publicațiilor referitoare la istoria și geografia din timpul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Școala Europeană „Ovidiu Șincai”, București (școala face parte din Rețeaua de Școli de Studii Politice a Consiliului Europei): Misiunea fundamentală a Școlii Europene „Ovidiu Șincai” este să contribuie la internalizarea deplină a valorilor și principiilor democrației, susținând procesul de modernizare doctrinară din România, profesionalizarea și eficientizarea clasei politice. După ani de frământări și reașezări pe scena noastră politică, de existență a unui mare număr de formațiuni, societatea românească a intrat într-un stadiu în care nevoia cristalizării și fundamentării unor orientări
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în care nevoia cristalizării și fundamentării unor orientări politice ferme, bine ancorate în realitățile naționale și internaționale, se resimte acut. Din această perspectivă, Școala Europeană „Ovidiu Șincai” își propune să devină exponentul unui vast proiect de aprofundare, modernizare și contextualizare doctrinară, fiind deschisă tuturor tinerilor interesați de valorile, principiile și practicile democrației. Școala Europeană „Ovidiu Șincai” vine în continuarea unui efort permanent de formare și perfecționare profesională, conferindu-i o dimensiune instituționalizată, resimțită ca necesară. Valorile și principiile democrației devin astfel
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
oamenilor buni”. Ceata a funcționat ca o asociație de formare a tinerilor și de asistență psihosocială, ca un fel de „club” de inițiere cu o organizare internă riguroasă și norme unanim acceptate, promovând spiritul de corp, „conștiința de noi”. Un doctrinar al cooperației moderne, N. Ghiulea, găsește că „asociațiile țărănești” din România, pe care le aflăm „în toate timpurile”, denotă un „simț social dezvoltat și foarte demult exercitat”, acestea născând „o viață comună”, un puternic spirit comunitar (Ghiulea, 1926, p. 32
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un punct de sprijin, în primii ani după război, pentru țărănime și micii meșteșugari (ibidem, p. 140). Nașterea ideii de cooperațietc "Nașterea ideii de cooperație" Părinții ideii de cooperație sunt socialiștii utopici - asupra acestui adevăr au căzut de acord toți doctrinarii cooperatismului. „Cooperația modernă, îndeosebi cea industrială - crede G. Mladenatz - își trage rădăcinile ideologiei sale de la așa-zișii utopiști, care, începând de prin a doua jumătate a secolului alXV-lea și până la jumătatea veacului al XVII-lea, au alcătuit câteva romane
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
tot în organizarea muncii prin asociație. Liberei concurențe el îi opunea „liberul concurs al tuturora prin asocierea lor frățească”. Celula acestui sistem economic îl formează „atelierul social” care este o cooperativă de producție muncitorească, făurită pe baza principiului solidarității muncitorilor. Doctrinarii cooperativismului înregistrează și pe înfăptuitorii ideilor lansate de așa-zișii „utopici”. Între aceste încercări, cea mai cunoscută e istoria „pionierilor din Rochdale” (Anglia), o cooperativă de consum a țesătorilor din această localitate. În statutul acestei cooperative figura și obligația: „Întrebuințați
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
țintind transformarea regimului capitalist într-altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur, nu numai o rezonanță economică, ci și una socială, educativă, pentru că năzuiește la transformarea personalității umane prin articulare la etosul comunitar. Un alt doctrinar al cooperatismului românesc, N. Ghiulea, care, am mai spus-o, a fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj în anii interbelici, de pe pozițiile unuia care credea că „clasele stăpânitoare de astăzi vor lăsa locul altora”, că „lumea merge
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de consum - ea trebuie să se sprijine pe asemenea „idei fundamentale” care-i conferă garanția moralității și posibilității educației sociale a maselor - acesta e crezul acestui reprezentant al cooperatismului românesc. Cum au fost materializate asemenea idei în cooperația română? Toți doctrinarii pionieri ai cooperatismului românesc au susținut această formulă ca pe o posibilitate de a ameliora mizeria țărănimii și, mai apoi, a clasei muncitoare, dar și ca formă de educație socială. Trei „principii generale” au stat la baza tuturor formelor de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
inițiatori ai cooperației române moderne - Ion Ghica, I. Ionescu de la Brad, P.S. Aurelian- au popularizat, deopotrivă, toate formele de cooperare, ei reprezentând perioada de „trecere de la vechiul socialism asociaționist la gândirea cooperativă contemporană” (Mladenatz, 1938, p. 95). Mai târziu, alți doctrinari au constatat însă că problema țărănească nu se poate ameliora fără o bună organizare cooperatistă 3. Această clasă avea cu deosebire nevoie de „îndrumare”, de „luminare”, de o asistență competentă pentru a putea depăși impasul economic, ca și handicapul cultural
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai importante puncte discutate în prima fază a Reformei a fost cel legat de autoritatea Bisericii în probleme de doctrină creștină. În timp ce Biserica romano-catolică socotea că doctrina Bisericii reprezintă singurul canon în stabilirea adevărului și că autoritatea supremă în probleme doctrinare este papa, reformații susțineau că nu oamenii, ci numai cuvântul lui Dumnezeu se poate bucura de o asemenea autoritate și, prin urmare, omul trebuie să asculte ce îi spune Scriptura în probleme de doctrină. Acest punct de vedere reformat în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
căror aveau îndoieli. Există încă dezbateri aprinse legate de perioada în care aceste semne au fost introduse pentru prima dată. Puncta extraordinaria (twdwqn) erau puncte puse deasupra unor litere sau cuvinte asupra cărora existau anumite dubii de ordin textual sau doctrinar; ele se numără printre primele procedee de critică textuală ale copiștilor. În lucrarea Sifrei Num (pp. 64-65) la Num. 9,10 se dă o listă a locurilor din Pentateuh unde apar aceste puncta extraordinaria: Fac. 16,5; 18,9; 19
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
implicații teoretice și practice venite dinspre celelalte științe umaniste înspre teme clasice ale științei politice. La nivel practic, se constată o corespondență tot mai diminuată între modul cum se identifică un guvern la nivelul discursului, din punct de vedere ideologicși doctrinar, și tipurile de intervenție în care se lansează. Problema apare în special în ceea ce privește guvernele de dreapta, în cazul cărora, conform discursului, ar trebui să avem de-a face cu un stat restrâns. Peters (1995, p. 17) afirmă că tendința sectorului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
instituție parlamentară europeană mai eficientă și mai flexibilă. Al treilea capitol - Structura politică a Parlamentului European - prezintă, în prima parte, grupurile parlamentare de pe eșichierul politic european, insistând asupra importanței și evoluției acestora din punct de vedere al componenței, al afilierii doctrinare, al rolului fiecăruia în această instituție, precum și asupra evoluției lor crono- spațiale. Partea a doua a capitolului este consacrată sistemelor electorale, alegerilor europene (insistându-se asupra grupurilor politice importante, modificărilor configurației politice, impactului extinderii Uniunii, inclusiv asupra prezenței la vot
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
locuri. Parlamentul European cuprinde în cadrul său aproape 100 de partide, reunite în aproape 10 grupări politice. De aceea, în afara celor trei grupări ce corespund doctrinelor social-democrată, liberală, creștin-democrată și conservatoare, mai există grupări politice mai mici, care acoperă restul spectrului doctrinar - stânga radicală, extrema dreaptă, partide ecologiste și regionaliste, precum și partide eurosceptice. Există și parlamentari care nu se afiliază doctrinar, de obicei aparținând unor partide extremiste fără o ideologie clară, ce se asociază uneori sub formă de grupare parlamentară datorită avantajelor
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
celor trei grupări ce corespund doctrinelor social-democrată, liberală, creștin-democrată și conservatoare, mai există grupări politice mai mici, care acoperă restul spectrului doctrinar - stânga radicală, extrema dreaptă, partide ecologiste și regionaliste, precum și partide eurosceptice. Există și parlamentari care nu se afiliază doctrinar, de obicei aparținând unor partide extremiste fără o ideologie clară, ce se asociază uneori sub formă de grupare parlamentară datorită avantajelor, în special financiare, pe care le pot obține astfel. Pentru a forma o grupare este nevoie de un număr
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
era unul dintre obiectivele acestei Societăți pentru observarea omului care, indiscutabil, prezintă multe puncte comune cu Grupul celor Zece. În zilele noastre, termenii de "ideolog" și "ideologie" au căpătat o conotație adesea peiorativă, iar adjectivul "ideologic" a căpătat sensul de "doctrinar". Napoleon, căruia această mișcare nu-i plăcea deloc, critica ceea ce el lua drept discuții despre idei lipsite de conținut și trata doctrina Ideologiei drept "metafizică tenebroasă". Ideologul la care ne referim e un om care crede în forța ideilor, materialist
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]