2,821 matches
-
România, căutând a descoperi măcar frânturi din ceea ce fusese odinioară locul și spiritul de la mănăstirea Antim. Ține conferințe, iar discursul universalist, sincretic, flexibil față de adevărurile susținute de alte discipline și confesiuni, disponibilitatea pentru înțelegere ca exercițiu spiritual, nu ca obligație dogmatică, marchează auditoriul. Prelegerile îi sunt înregistrate și valorificate editorial. În România postdecembristă, aflată într-un proces de reînvățare a practicii spirituale, un teolog „cosmopolit și totuși român, călugăr și totuși om de lume, ortodox, dar cu o anumită aromă iezuită
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
lucrări colective, în general cu destinație didactică: Literatura moldovenească pentru copii (1983), Metodica predării literaturii moldovenești (1985) pentru facultățile de filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social și
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
Pânza de păianjen, îi apare în 1938, fiind reeditat, după 1944, în numeroase rânduri, cu modificări și adăugiri. Urmează, în 1950, romanul Cad zidurile, retipărit în 1965 sub titlul Cartea Mironei și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează realismul socialist, compunând, pe teme date (munca în industrie, prefacerile din agricultură, rolul femeii, demascarea dușmanilor de clasă, educația patriotică în armată) și cu sloganurile epocii, romanele Cântecul uzinei (1950), Cantemiriștii (1954) și nuvelele S-a dumirit și
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
o privire panoramică asupra medicinei, P. Jolly nota: „Medicina nu este în întregime studiul clinic al leziunilor materiale ale organismului, nici al manifestărilor sale simptomatice. Ea nu este numai istoria naturală a omului bolnav. Ea are, de asemenea, principiile sale dogmatice, logica, morala, deontologia sa și, ca să spunem totul, ea are de asemeni filosofia sa plină de învățăminte, pe care practicianul nu trebuie să o ocolească fără a abdica de la misiunea sa, în care el va găsi mai multă lumină în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bine reprezentat: Octav Șuluțiu scrie articole de direcție și de estetică generală, Lucian Blaga oferă un fragment din volumul sub tipar Despre gândirea magică, iar Gh. Tulbure publică scrisorile literare ale lui Ioan Bogdan, Vasile Coman dă studii de estetică dogmatică, Al. Dima discută „integralismul estetic”, Ștefan Muscalu face un portret lui Aldous Huxley. Cronica literară e susținută de Mihail Chirnoagă, iar cronica străină de Nicolae Enescu. Se traduce din François Villon, José-Maria de Hérédia, Arthur Rimbaud, Maurice Maeterlinck, Rafael Alberti
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
memorabil: „Are anumite certitudini simple și pozitive, anumite «false idei clare», în care crede orbește. El se afirmă printr-o puternică vitalitate și printr-o lipsă de simț critic care îi permite să vrea să creadă totul în mod absolut. Dogmatic și intolerant, el aderă la o mistică pe care o servește cu pasiune” etc. Vin la rând „dislocarea” unității spirituale a Europei prin naționalism exacerbat și imperialism, nimicirea „regionalismului” și a ceea ce azi se numește subsidiaritate, „izolarea morală a națiunilor
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
de paradox și butadă. El ar personifica spiritul lui Petre Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Anton Holban și G. Călinescu. Se propun puncte de vedere și sugestii bazate pe o lectură din perspectivă actuală. Se urmărește îndeosebi spulberarea prejudecăților, a clișeelor și formulărilor dogmatice emise în anumite perioade. Același scop îl au cărțile Permanențe literare românești (1998), cuprinzând eseuri despre o seamă de scriitori, de la A. I. Odobescu la Marin Preda, ori Recunoașterea valorii (2002), alcătuită din studii care refac un tablou cuprinzând, de asemenea
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
au avut un teoretician în Vasile Băncilă. Nu toți colaboratorii „Gândirii”, fie aceștia eseiști, critici, gânditori, aderau la sensul ideologic al orientării promovate de directorul revistei. Adepți, cu toții, ai spiritualului și ai unei creații cu caracter național, unii refuză ortodoxismul dogmatic, propunând libera interpretare a oricărei credințe, ca și a folclorului românesc cu conținut religios. Potrivit unei precizări a lui Blaga, dintr-un text rememorativ, Începuturile și cadrul unei prietenii (1940), în gruparea revistei s-au conturat încă din primii ani
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ahtiată de parvenire, și romanul Melaniei, soția lui Matei, și al familiei sale, care traversează o dramă. Roman de moravuri, mai ales în prima parte, Vară vrăjmașă este și unul de atmosferă, o atmosferă grea, peste care apasă suspiciunea, mentalitatea dogmatică a activiștilor, așa-zisa „morală proletară”, tragediile „luptei de clasă”. De aici, și valoarea lui de document. Cel mai izbutit este însă Prețul singurătății, roman de un realism crud și totodată carte animată de o aspirație spre ideal și de
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un spirit, pe scurt, rebarbativ, incomod, care-și pune mereu la încercare dușmanii, ca și prietenii... Îl prețuiesc mult ca scriitor și, la ora actuală, mi se pare a fi printre cei mai importanți scriitori români. Ultimele lui romane (din
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
este omniprezent în spațiul narativ fie pe raftul metafizicii, fie pe acela, mai modest, al politicii. Aici „căderea” este ilustrată prin destinele în oglindă ale lui Leo Negotei și Babis întâiul - unul, activist comunist lăsat la vatră odată cu încheierea ciclului „dogmatic” al deceniului al șaselea; celălalt, legionar trimis pe jos și desculț de la Suceava la Turnu Severin pentru a-și ispăși „vina” de a fi adăpostit o evreică. În ambele cazuri, însă, același păcat originar, pe care Babis cel mic îl
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
a voit-o istoria literară politizată. În Scriitorii de la miezul nopții (1996), carte mai puțin creditabilă, ca și altele, se reia o suită de articole tipărite în presa postdecembristă despre atacul la valorile culturii române după 1989, despre victoria matadorilor dogmatici din anii ’50, petrecută în anii ’80 și ’90. Un război civil regizat? (1997), pornind de la volumele, studiile, articolele, știrile închinate evenimentelor din decembrie 1989, urmărește jocul imaginii spontane sau calculate în legătură cu faptele de atunci. În Holocaustul culturii române (1999
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
În Holocaustul culturii române (1999) este analizat, cu aceeași pornire polemică aspră, tăioasă, dar puțin credibilă din cauza recursului la teoria conspirației, modul în care scriitorii și literatura română postbelică au fost loviți. O culegere de texte despre literatura din epoca dogmatică consolidează această perspectivă. Se adaugă Enciclopedia valorilor reprimate (I-II, 2000, în colaborare), care ilustrează printr-o serie de cazuri elocvente maniera agresivă de abordare a valorilor spirituale românești în anii postbelici, ani de ocupație și de dictatură. Amintirea mentorilor
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să ia atitudine împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză intitulată Istoria teatrului românesc, apărută în 1972 într-o colecție de uz școlar, va
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
vedere, și dacă acceptăm că în Preistorie nu se poate preciza existența unei uniformizări a religiilor și a manifestărilor cultice, religia mamei, deci a divinității feminine a coexistat cu religia tatălui creator, deci a divinității masculine. Biblia, ca și sursă dogmatică a Creștinismului, ne oferă, mai întâi, relația htonic-uranic, atunci când se redă pasajul învingerii amaleciților de către israeliteni, prin forța ridicării mâinilor, de către Moise: “Atunci au venit Amaleciții să se bată cu Israeliții la Rafidim. Iar Moise a zis către Iosua: <<Alege
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Ion Călugăru și mai ales a lui Șalom Alehem, din povestirea Halal de mine, sunt orfan. Limbajul țese, în mod excesiv, expresia argotică, eroii „pozitivi”, tineri care își află un drum în viață cu ajutorul comuniștilor, sunt concepuți schematic, conform modelului dogmatic, simplificator al realismului socialist. M-am făcut băiat mare, Astăzi e ziua mea (1959) și Plec la facultate constituie un ciclu autobiografic, amprentă de regăsit în mai toată proza lui T., evocând predilect mediul pestriț al mahalelor, cu șmecheri și
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate, deoarece, considera Gusti, „părerile opuse reprezintă gândirea în acțiune și procesul de elaborare adesea penibilă a adevărului”. Devenise limpede că finalitatea ISR nu era aceea de a furniza adevăruri dogmatice „bine etichetate”, gata numai de a fi clasate de public în chip comod „într-unul din sertarele convenționale ale intelectului politic”; „sinceritatea științifică” drept principiu fundamental al activității ISR, ceea ce implica analiza scrupuloasă și severă a problemelor abordate, verificarea și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Niculescu, Eusebiu Cămilar. Eseistica promovată în T.s. are un aspect inegal. Primele numere sunt aproape în exclusivitate ocupate de articole și comentarii „normative”. Publicația își ia în serios misiunea ideologică și „formativa”, tipărind un lung șir de texte ce stabilesc, dogmatic, necesitatea că literatura să devină oglindă noii stări politice și sociale a țării, precum și codul de sarcini și obiective ale tinerilor scriitori și ale activității unui cenaclu literar, impunând astfel temele, motivele și modalitățile chemate să configureze nouă epistemă a
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
patru discipline matematice” (geometria, aritmetica, astronomia și teoria muzicală). Vom regăsi această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se va vedea într-un capitol următor. De altfel, sistematizarea ca atare a fost pe nedrept atribuită lui Thrax și Varro. Ei mai degrabă au pregătit-o pentru creștinare - ceea ce va însemna și o abandonare a idealului educațional cuprins
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făcut eroarea fatală de a renunța la instituțiile sale de educație și învățământ și nimeni nu mai nutrește teorii ucigașe cu privire la curricula moderne. Criticile postmoderniste, dincolo de vehemență, au avut darul de a trezi lumea cercetărilor educaționale dintr-un anumit „somn dogmatic” în care se cufundase vreme de aproape un veac. Zgomotul cercetărilor postmoderne n-a fost un simplu bruiaj cacofonic. Preferăm să considerăm că a fost vorba despre o simfonie care s-a asamblat cu gândirea modernă într-o orchestră neomodernistă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
neomodernistă, capabilă să interpreteze muzica extrem de complexă și multivariată a destinului omenesc în integralitatea lui. Aceasta este poziția de pe care sunt prezentate, în continuare, realizările gândirii postmoderniste în domeniul curriculumului. Dar cum s-a produs această amplă trezire din „somnul dogmatic”? Merită să analizăm aici contribuția decisivă a reconceptualismului. Este vorba despre un curent care nu s-a bazat exclusiv pe vehemența contestatară a antimoderniștilor, ci pe sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale dintr-o perspectivă largă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu ajutorul unui nou mod de a gândi. Dacă granițele paradigmei nu sunt încălcate printr-un „nou mod de a gândi”, se produc catastrofe de proporții. Istoria omenirii a avut parte de numeroase asemenea mari nenorociri cauzate de încremenirile în viziuni dogmatice despre realitate: prăbușirea Imperiului Roman din cauza cantonării în realitatea sclavagistă, prăbușirea monarhiei franceze din pricina fixației în realitatea feudal-nobiliară etc. Între anii 1980 și 2000 s-a evitat o asemenea catastrofă datorită „ieșirii din paradigmă” și „gândirii dincolo de realitatea dată”, la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin formal, după cum cel care conducea era un activist fervent sau un simplu sindicalist, comunist la fel de puțin convins ca și participanții. În tot cazul, trebuia ca fiecare să ia cuvântul. Să iei cuvîntul însemna să debitezi tot felul de aserțiuni dogmatice, care puteau fi completate de un alt coleg, dar fără nici o dezbatere, discuție, fără preocupări de argumentare reală. Era un scenariu stupid. Metoda cea mai răspândită era aceea ca fiecare să copieze câte o pagină din „bibliografie” și să o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a căror meserie constă în a cerceta adevărul, în a analiza cu mare minuțiozitate fapte și argumente de mare finețe, în a dovedi existența unor erori și a fundamenta un alt punct de vedere erau puși să repete mecanic teze dogmatice și minciuni evidente, debitate de conducătorii partidelor comuniste. Era penibil și înjositor. și ritualul se repeta lună de lună, an după an! Munca de îndoctrinare și organizare politică era asigurată și de sindicate - sub conducerea partidului. Sindicatele aveau rolul principal
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]