599,398 matches
-
ale țării putuseră să asiste impasibile la acest efectiv asasinat, în ciuda unor proteste unanime (găzduite, printre altele și de revista la care lucrați dv., Familia, fapt pentru care vă sunt, în continuare, recunoscător). Prejudiciul adus activității editoriale românești, îndeosebi în domeniul tipăririi programatice a operelor scriitorilor români în ediții critice, de înaltă valoare științifică, este greu de evaluat și ceea ce s-a stricat atunci nu știu dacă mai poate fi remediat; o muncă temeinică de decenii s-a risipit în mai
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
pentru Știință și Artă, în relație directă cu Institutul de Istorie și Teorie Literară Se pare că, deocamdată, instituția salvatoare este precară pe toate palierele, insuficient dotată și ajutată. Se fac ediții critice și la Editura Jurnalul literar�, îndeosebi pentru domeniul exilului, într-un proiect ambițios susținut cu competență de Nicolae Florescu. Se realizează bune ediții critice și la Editura Saeculum�, animată de I. Oprișan, un editor cu experiență și un istoric literar de totală încredere. Și ar mai putea fi
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
faza cu pomicultura, adică altoirea aia de arborele televizionistic... -Vai de mine, vecine! S-a minunat Haralampy. Se poate ? Ia privește la televizor... Tot nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând peste ignoranța ta într-ale interpretării corecte a imaginilor și comentariilor tv, nu voi intra prea mult în
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
mine, vecine! S-a minunat Haralampy. Se poate ? Ia privește la televizor... Tot nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând peste ignoranța ta într-ale interpretării corecte a imaginilor și comentariilor tv, nu voi intra prea mult în detalii ale stufosului fenomen. Mă voi limita la a-ți spune
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
Dimisianu se desfășoară cu maximă eficiență generalizatoare este cel al revizuirilor. Ochiul d-sale vede penetrant și limpede, sesizînd notele esențiale care, dacă sînt neglijate, pot arunca întreaga chestiune în confuzie. Căci nu e un secret că există falsuri în domeniu, revizuiri-surogat pe tarabele unor conștiințe oportuniste, care n-au curajul a respinge frontal conceptul, preferînd a-l sabota. Nu avem a face în prezent, punctează cu pertinență dl Dimisianu, cu operațiuni exclusive de reevaluare estetică, în perspectiva tihnită a lovinescienelor
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
pilduitoare. El s-a transformat într-un mare ecran de calculator prin care navigăm cu funcțiile „Scroll”, „Find”, „Find and Replace”, „Delete” și altele devenite operatori universali. Și dinamica meseriilor se schimbă. Tinerii aleg - de multe ori - pentru specializări universitare, domenii de studiu care, după terminarea facultății, nu-și mai găsesc corespondentul în viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-au studii, ori să se mulțumească cu un provizorat
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
dinamica meseriilor se schimbă. Tinerii aleg - de multe ori - pentru specializări universitare, domenii de studiu care, după terminarea facultății, nu-și mai găsesc corespondentul în viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-au studii, ori să se mulțumească cu un provizorat marginal în branșă. În contemporaneitate, viața se schimbă mai repede decât programele universitare și ei se trezesc deseori în situația de a învăța lucruri care nu le mai
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
de evenimente. Suntem prizonierii unei dinamici temporale care va schimba fața lumii în următorii zece ani. Suntem „oameni recenți”, pentru a folosi exploziva și inspirata formulă a lui H.R. Patapievici. O parte a acestui mecanism dinamic se regăsește și în domeniul muzicii contemporane. O dezbatere privind canonul, asemenea aceleia din literatură, încă nu a avut loc în ceea ce privește muzica nouă. Și acest lucru este valabil nu numai pentru România, ci pentru întreg peisajul muzicii contemporane. Dar urgența temei și influența pe care
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
nouă. Poate că un drum ar fi să încercăm să construim o muzică ce este totodată tonală (astfel că putem auzi rezultatul) și - în același timp - hipercomplexă din punct de vedere combinatoric, astfel încât și compozitorul conceptualist să-și poată avea domeniul său de referință.” Și încheie cu brio, semnând cumva simbolic actul de deces al supremației muzicii seriale, declarată de Schoenberg acum o sută de ani: „Aici am arătat că răspunsul probabil nu va fi o nouă paradigmă muzicală de genul
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
În galeria de monștri sacri cu care Franța a fost răsplătită în a doua jumătate a veacului XX (Malraux, Camus, Aragon, Eluard și poate nu mai prejos Mauriac, Montherlant, René Char, Céline și alții) Sartre a excelat în mai multe domenii: filosofie, literatură, critică de artă, gazetărie. Senzațional în personalitatea sa se dovedea demersul de a îndeplini o misiune de intelectual total, de conștiință a națiunii. Ceea ce zicea el avea o greutate mai mare decât rezoluția unui minister, în înrâurire rivaliza
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic fixat de creațiile și de autorii supuși revizuirilor, în dorința de a-i minimaliza și
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că emițătorul ei nu are capacitatea de empatie cu acea cultură, nu are posibilitatea unei vederi din interior: nu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Portrete literare (1911), dar sinuciderea din 1913 pune capăt unei ascensiuni intelectuale. Dintre contemporanii săi, personalități în curs de afirmare la începutul secolului XX, poate că numai Nicolae Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
să o ia într-o seară de undeva, de pe șoseaua dintre Borganes și Stykkisholmuer, și să o violeze, prilej cu care solida stofă austriacă a reverendei a intrat în contact cu sperma islandeză. Nu găsiți că toate astea sunt de domeniul posibilului? Ciudate mai sunt și căile destinelor omenești sau căile Domnului, cum ați spune dumneavoastră. A, dar v-ați gheboșat, Monseniore, o clipă, și vă ajut să vă îndreptați.“ Și, într-adevăr s-a sculat de jos, m-a apucat
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
ceva, totuși, prin însăși credința cu care crede este vindecat, pentru ca să înțeleagă cele mărețe; căci sunt unele pe care dacă nu le înțelegem nu le credem, și sunt altele pe care dacă nu le credem nu le înțelegem”. Totuși, în domeniul credinței, esențială este autoritatea: quod scimus, debemus rationi; quod credimus, auctoritati („ceea ce știm datorăm rațiunii, ceea ce credem, autorității”)<footnote Augustin, Retractationes, I, 14, 3. Vezi și traducerea de la Editura Anastasia, București, 1997, 64. footnote>. Dumnezeu este obiectul material, formal și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
este indicat după pagini, locul editării unor lucrări este eronat ș.a.; toate dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu defecțiunile de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie romaine, apărut în două tomuri în 1996 și 2000, și Inscripții latine din Dacia, publicat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
propagare, integrare și control social ale unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a bibliografiei românești și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca, C. Daicoviciu, I. I. Russu, D. Tudor, M. Macrea, sau mai noi, ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în cele ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin care Irina Ioniță și Cristina Ioniță, patronate de Alexandra Ioniță, directoarea demiurgicei case editoriale, au deformat, uneori radical, cuvintele și ideile lui Bowersock, falsificând, totodată, realitatea istorică. Persoane fără pregătire în domeniul istoriei antice, necunoscătoare ale epocii și personajului, străine de progresul editării textelor, ele sunt reprezentative pentru o întreagă categorie de traducători din literatura istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
muncii științifice, cine se mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea imposturii în domeniu și formarea tinerilor cercetători se realizează printrun permanent dialog critic, prin supunerea diferitelor lucrări, indiferent de natura lor (monografii, volume colective, studii, reviste), unui riguros examen și printr-un exercițiu constant de citit și scris. În ceea ce ne privește, vom
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
măsură, economiei provinciale. Sunt materiale care abordează o tematică diversă (economie agrară și urbană, vânătoare, meșteșugul prelucrării osului și cornului, sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești, cir culație monetară ș.a.). Valoarea lor este inegală, dar toate contribuie la trasarea tabloului unui domeniu extrem de important al vieții provinciei norddunărene. O mică secțiune de recenzii (p. 263-266) și o binevenită Cronică a activității științifice a Centrului de Studii de Istorie și Arheologie pe anii 2008-2010 (p. 267-276) întregesc conținutul volumului.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de agitație și tratîndu-le cu indulgență și umor: în tăceri înțelepte, un pic sceptice, în care lucrurile se așează pînă la urmă în matca lor - sau se acoperă definitiv de ridicol. Profesorul Brâncuș a pus adevărată pasiune în mai multe domenii lingvistice - istoria limbii, gramatica, istoria lingvisticii, albanologia, tracologia, dialectologia - astfel încît cronicarul chiar nu știe cu ce să înceapă. În istoria limbii române, din care a publicat recent un prim volum de foarte utilă sinteză (Introducere în istoria limbii române
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
81), scris împreună cu Manuela Saramandu și Adriana Ionescu, în care partea de gramatică ierarhizează și echilibrează foarte bine faptele de limbă în funcție de frecvența lor în uz și e ireproșabilă din punctul de vedere al corectitudinii și al preciziei descrierii. Un domeniu deloc neglijabil e cel al permanentei readuceri în actualitate a operei unei mari personalități a lingvisticii românești: Bogdan Petriceicu Hasdeu. Profesorul Brâncuș a îngrijit reeditarea critică a unora din principalele opere ale lui Hasdeu: Etymologicum Magnum Romaniae (Minerva, 1972; Teora
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
cu prudență științifică a celei mai obscure zone a istoriei limbii române: elementul dac: Vocabularul autohton al limbii române, 1983; Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, 1995. I-a îndemnat și i-a sprijinit pe mulți tineri să cerceteze domeniul balcanistic și al istoriei limbii. Momentul aniversar oferă un reconfortant model și exemplu: al seninătății și frumuseții unei vieți de profesor și cercetător care știe măsura lucrurilor și are înțelepciunea celor fundamentale.
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]