1,677 matches
-
Înscrie În perspectiva marxistă sau durkheimiană ori că se bazează pe interpretări funcționaliste sau interacționiste, problematica subiacentă acestor discuții este cea a integrării și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să acționăm pentru Întărirea normelor colective și pentru unificarea conștiințelor, să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme de dominare sau de injoncțiune, contracultura s-a născut În Statele Unite, unde și-a găsit domenii de expansiune, a produs eroi și analiști. Influența sa s-a extins apoi În Europa Occidentală. Astfel, citim În Les Nouvelles littéraires din 21 august 1972
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a se impune În fața celor dominați, care, de altfel, nu le contestă tot timpul supremația. Există Între cele două părți și relații consensuale și de cooperare. De ce? Mai Întâi, pentru că cei care domină nu-și folosesc Întotdeauna capacitatea de dominare Într-un mod pe care cei dominați să-l considere inacceptabil. Dacă Își face bine treaba, nimeni nu se plânge că un anumit pilot conduce avionul! Atunci când conducătorii se ocupă de interesul general, atunci când rezolvă marile probleme ale vieții colective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clar distinctive, ci doar diferențe culturale (limbă, religie, referințe la alte țări decât Statele Unite etc.) față de modelul anglo-saxon protestant dominant. Devianți față de norma majoritară, ei sunt, Într-un anumit fel, subordonați, iar subordonarea lor ține de singularitatea lor. Raportul de dominare este astfel parte integrantă a producerii etnicității (Werner Sollors a arătat că utilizarea modernă a acestui termen concordă cu cea antică: În Grecia, termenul ethnos desemna popoarele barbare sau pe grecii care nu erau organizați În orașe-state, iar tradiția ecleziastică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
preexistând indivizilor, sunt capabile să producă o coerență de ansamblu, indiferent dacă este vorba despre „spiritul unei națiuni” sau despre „conștiința colectivă”. O ultimă concepție recuză principiul unei autonomii efective a realității instituționale În afara sferei economicului (diviziunea sarcinilor, raporturile de dominare și luptele de interese, În tradiția marxistă) sau a culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
corp intermediar Între stat și individ, poate oferi o grupare intermediară compatibilă cu caracteristicile diviziunii moderne a muncii. Modul În care este concepută problematica integrării și aexcluderii acordă prioritate chestiunilor morale În raport cu cele politice. Înainte de a fi o problemă de dominare, este vorba despre o problemă de percepție, cauzată În primul rând de slăbirea conștiinței colective În societățile noastre. Deși astfel de piste sunt sugestive, ele sunt insuficiente și riscă să le dea dreptate celor care consideră că explicațiile lui Durkheim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de influențare muzicală și culturală. Muzica va veni de la ele și se va propaga de jos În sus. Nerecunoașterea valorilor estetice la modă și opoziția față de acestea le desemnează ca minorități. Faptul că sunt atrase de reușita socială, vedetismul și dominarea maselor În concerte ne permit să le calificăm drept anomice, pentru că aceste elemente, simboluri ale influenței majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înfrunte pentru a-și lărgi teritoriile. Învingătorii reușesc să-și constituie domenii vaste. Ajung din nou În situație de rivalitate și trebuie să reia de Îndată lupta. În cercuri concentrice, printr-o serie de competiții eliminatorii, se formează unități de dominare din ce În ce mai Întinse. Prin depășirea unui anumit prag, se constituie regate care se pot apăra Împotriva atacurilor din exterior și-și pot asigura perenitatea frontierelor (Elias, 1975). Totuși, trebuie să depună eforturi deosebite. Trebuie să exercite un control fiscal deplin asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au precedat epoca gândirii clasificatoare, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea; pe de altă parte, punând pe primul plan problema relațiilor dintre o serie de practici sociale de excludere (segregare, discriminare) sau de dominare (colonialism, sclavagism) și configurațiile ideologice care legitimează aceste practici. Aceste forme prerasialiste țin de ceea ce voi numi „protorasismul” modern și funcționează pe baza unui număr mic de „ideologeme”: 1) mitul „sângelui pur” și imperativul păstrării lui; 2) convingerea referitoare la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1991). VENNE Michel (2002), Souverainistes, que faire?, Montréal, VLB. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, MINORITĂȚI (drepturile Î), NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Șoc culturaltc "Șoc cultural" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Ttc "T" Totalitarismtc "Totalitarism" „Totalitarismul are drept obiectiv dominarea totală a omului”, afirma Hannah Arendt. Scurtă și masivă, această frază definește destul de bine miza majoră a unui fenomen specific secolului XX, mai Întâi În Europa, apoi În Asia. ν Dacă, de la sfârșitul regimului sovietic (1991) și, puțin mai Înainte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai lipsită de primejdii. Totalitarismul secolului XX a pus la Încercare politicul: departe de a vedea În acesta o activitate autentic umană, iar În evenimentele care Îi sunt asociate o anumită consistență, majoritatea analizelor au pus accentul pe raporturile de dominare. De asemenea, multă vreme „am citit” fenomenul totalitar cu ochelari liberali: totalitarismul ar fi fost culmea unei viziuni politice asupra lumii, iar viața publică ar fi sufocat sfera privată. Astfel de analize trimit la criticile pe care Benjamin Constant le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se dau ca exemple și delincvența marginalilor, femeile bătute, represiunile nejustificat de dure ale poliției. Este denunțată În jungla capitalismului internațional, În dereglementarea piețelor bursiere, În diplomația cu pușca la nivelul societăților globale. Violența numită structurală În economie rezultă din dominarea țărilor sărace de către cele bogate care le exploatează. În relațiile dintre indivizi, violențele verbale (invectiva, ultrajul) sunt resimțite ca niște răni psihologice. O violență simbolică, spune Pierre Bourdieu, s-ar exprima ca supremație culturală a clasei dominante: impunerea unor ierarhii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenii de adresare se caracterizează prin valențe specifice, dispuse prin raportare la diferite tipuri de relații (nuanțate, cu precădere, la nivel terminologic): a) relația,,orizontală" - axa distanței, proximității, a distanței/ solidarității, axa intimitate vs. distanță etc.; b) relația,,verticală" - axa dominării sau a sistemului,,locurilor", a ierarhiei, a statutului/puterii, axa egalitate vs. inegalitate ierarhică etc.; (c) relația de conflict vs. cea de consens - plasată pe o axă care le guvernează, în actul comunicativ, pe celelalte două, care pot fi prezentate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relația de putere, de gradul de intimitate, de costurile și beneficiile personale, de atitudine (de rezistență sau cooperare) și de consecințele interacțiunii comunicative; e) stilul comunicativ; f) autopercepția și percepția celuilalt; g) emoția; h) trăsături individuale de personalitate (extrovertit /introvertit, dominare /subordonare, machiavelism, atitudinea față de actul de comunicare, dependență/independență contextuală); i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două dintre ele au făcut obiectul unor investigații aprofundate: a) axa orizontală sau axa de proximitate/distanță mai mult sau mai puțin apropiată/îndepărtată, cu diverse variante (familiaritate, intimitate, solidaritate); b) axa verticală sau axa puterii care se referă la dominarea între participanți, relația acestora putînd fi mai mult sau mai puțin egalitară sau ierarhizată. Din această perspectivă, se disting trei tipuri de relații: 1) simetrice (schimburi egalitare în care diferiți participanți dispun, în principiu, de aceleași drepturi și îndatoriri); 2
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ține seama de eterogenitatea (structurală a) limbii, care este în covariație cu eterogenitatea structurală a socialului. Astfel, limba nu oferă numai situațiile socialului, ci participă la impunerea lor, căci servește atît la comunicare, cît și la discriminare, la separare, la dominare etc. Deoarece studiază limba așa cum este vorbită într-o comunitate lingvistică, sociolingvistica nu poate susține o omogenitate a structurii gramaticale, așa cum postulează de obicei știința gramaticii, căci ea are în vedere tot ce variază în limbă și structurează structura socială
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
instituie identități, el este conceput astăzi ca un sistem coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ori tradiționale. Dimensiunea pro sau antisovietică rămâne dimensiunea principală a scenei politice lituaniene și determină conținutul axei stânga-dreapta, așa cum o percepe opinia publică. Opozițiile politice între partidele ex-comuniste și anticomuniste au bază socială profundă. Analiza comportamentului electoral demonstrează că experiența dominării sovietice e unul dintre factorii cei mai importanți, dacă nu cumva factorul cel mai important în structurarea preferințelor politice în Lituania. Dezbinările politice și comportamentale între forțele prosovietice și antisovietice au fost de asemenea sporite de rețele organizaționale ale partidelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comună care traversează istoria. Așa cum această identitate solidaritate pan-națională duce la impiedicarea clivajelor veritabile înainte de 1947, fragilizând implantarea augmentată sub regimul comunist, în aceeași manieră, de-a lungul timpului, această formă de consens "de clasă" își pierde efectul de dominare a distincțiilor societale transversale și fragilizează regimul care devine transparent înaintea acumulării de inegalități crescute. Se crează societăți, care permit și alimentează forme de protest individual, la început punctuale, dar care apoi se propagă și care ajung la o vizibilitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prostie încearcă să dărâme tocmai coloanele de susținere ale specificului național, sub pretextul unui internaționalism dubios moștenit probabil de la internaționalismul proletar și convertit în falsele idealuri ale unei noi ordini, impuse și nedorite de nimeni, în fond un instrument de dominare a marilor capitaluri în dauna individualității unor popoare care nu pot să se apere. Pentru moment, parcurgem ultima lucrare a lui Theodor Codreanu: Controverse eminesciene (Ed. Viitorul românesc, București, 2000), ceea ce nu înseamnă că nu am citit și celelalte scrieri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să adopte instituțiile acesteia. Celălalt partid, al radicalilor, era mai democrat și cu orientare socialistă, avînd mai multe în comun cu partidele populiste, socialiste și anarhiste ale vremii. Acesta sprijinea introducerea dreptului la vot universal pentru bărbați, impozitarea directă și dominarea guvernului de către legislativ, și a fost primul partid sîrb care a încercat să implice țărănimea în viața politică. Liderul lui, Nikola Pašić, avea să joace de acum înainte un rol de frunte în politica Serbiei și mai tîrziu în formarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urbană, care deținea puterea politică și beneficia de avantajele economice, trăia, se îmbrăca, vorbea și gîndea altfel decît țărănimea majoritară, dar tot mai aproape de clasele sociale similare din Europa Occidentală. Sistemul administrației centralizate și folosirea poliției pentru controlarea alegerilor garantau dominarea mediului rural de cel urban. Politicienii și birocrații, ei înșiși săteni cu o generație sau eventual două în urmă, aveau tendința să-i privească de sus și să-i disprețuiască pe țărani. Între timp, după cum am menționat deja, viața satelor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
financiar foarte puternic. În 1873, un crah urmat de o depresiune au avut repercusiuni atît politice cît și economice. În 1878 a apărut însă problema ocupării Bosniei și a Herțegovinei, care a declanșat criza politică ce a dus la sfîrșitul dominării germanilor liberali. Opunîndu-se foarte energic includerii în imperiu a încă unor popoare slave, acest partid a refuzat să voteze fondurile necesare ocupării acestor teritorii. Conservator în chestiunile politice, Franz Joseph nu-i simpatizase niciodată personal pe liberali, dar tolerase guvernarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de influența revoluției bolșevice asupra popoarelor lor, fiind nevoite, fără excepție, să ia măsuri de contracarare a efectelor propagandei comuniste. Reforme agrare au fost introduse în toate statele, cu excepția Albaniei. Anii de după război au marcat și o tot mai intensă dominare a scenei politice de către partidele bazate pe sprijinul masei țărănești. Uniunea Agrară a lui Stamboliski a fost singura formațiune care a reușit să prezinte un program pozitiv, dar Partidul Țărănesc Croat al lui Ștefan Radić și Partidul Țărănesc român au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era "autodeterminarea" sau uniunea națională, care fuseseră deja realizate, ci constituirea unui imperiu mediteranean, care ar fi fost o provocare și în același timp o emulație pentru dominația imperială a Britaniei și Franței. În ceea ce privește Europa de Răsărit, politica aceasta includea dominarea Adriaticii și exercitarea unei influențe majore în Peninsula Balcanică. În anii '20, relațiile cu Iugoslavia și Grecia erau proaste, Italia avînd neînțelegeri cu aceste țări încă din timpul negocierilor de pace. Tensiunea era deosebit de ridicată la Belgrad. Prin Tratatul de la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]