2,129 matches
-
nu e o problemă. La terminarea cursurilor universitare, este numit profesor de istorie într-o școală din capitală. Curând își dă seama că locul lui nu e la catedră. Nici vorbă să povestești copiilor despre „trecute vieți de doamne și domnițe“... Un cunoscut îi vorbește despre fascinanta lume a teatrului și a cinematografului. și iată-l absolvent al Secției regie de film din cadrul Institutului de Teatru și Artă Cinematografică „I.L. Caragiale“. Este repartizat la Studioul Cinematografic „Al. Sahia“. Nu se opune
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ne puteam retrage. În ceea ce mă privește, eu m-am plictisit mai puțin, făcându-mi de lucru cu cei doi mici prințișori pe care, folosind tot felul de cârpe găsite prin casă, îi deghizam, spre hazul întregii adunări, în gingașe domnițe și marchize... Am plecat cu Mihai în zori, pe o vreme plăcută cu fulgi rari de zăpadă, l-am condus până în Puțul de Piatră, unde se mutase alături de restul familiei, iar apoi, tot pe jos, am mers până acasă la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acestora! Și dacă "victimele" erau "mai multe", mă întreb, logic: erau toate orfane sau văduve, nu aveau părinți, soți, frați, unchi... care să le apere de "Don Juanul" de la Ambasadă? Exclus într-o țară latină "macho", unde "onoarea" doamnelor și domnițelor este păzită și apărată mai ceva decât a făcut-o Leonidas la Termopile, ceea ce s-ar fi soldat pentru numitul Săvescu Alin cu o suită de contuzii, fracturi, plăgi tăiate sau împușcate și perioade îndelungate de spitalizare, cu cheltuieli suportate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
1937 înființează și conduce revista „Sânzana” (București). A ținut conferințe și a avut, între 1929 și 1937, o serie de intervenții radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui Kogălniceanu, Dimitrie Cantemir, Romanul lui Stefan Zweig, ciclul Domnițele române ș.a.). În 1934 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Ca memorialist de război, G. se remarcă prin sinceritatea notațiilor și accentul patriotic. Prima lui carte câștigă în interes grație descrierii detaliate pe care „fostul holeric” o dedică tuturor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
din învolburatul Ev Mediu românesc destine grandioase și tragice, așa cum îl reînviase și pe cel al lui Despot (Farmece, 1933). Se oprește de preferință asupra personalităților feminine, cărora le acordă un spațiu larg, îndeosebi în Trecute vieți de doamne și domnițe (I-III, 1932-1939), Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues (1937) și Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui G. vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
românesc destine grandioase și tragice, așa cum îl reînviase și pe cel al lui Despot (Farmece, 1933). Se oprește de preferință asupra personalităților feminine, cărora le acordă un spațiu larg, îndeosebi în Trecute vieți de doamne și domnițe (I-III, 1932-1939), Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues (1937) și Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui G. vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
și Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui G. vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență rămâne lucrarea Trecute vieți de doamne și domnițe (volumul I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute de un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
și domnițe (volumul I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute de un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite de la primii voievozi până la Unirea Principatelor, se perindă pe fundalul unei istorii zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei Movilă ori sfârșitul cumplit al domniței Ruxanda, frumoasa fiică a lui Vasile Lupu. Povești de dragoste, răpiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite de la primii voievozi până la Unirea Principatelor, se perindă pe fundalul unei istorii zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei Movilă ori sfârșitul cumplit al domniței Ruxanda, frumoasa fiică a lui Vasile Lupu. Povești de dragoste, răpiri și răscumpărări, execuții spectaculoase (ca aceea a familiei Brâncoveanu), înălțări și căderi se succed în imagini ritmate alert, capabile să restituie atmosfera specifică epocii. G. a lăsat și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
cu unele capitole, cum ar fi cel dedicat Junimii, de interes documentar. SCRIERI: Amintirile unui fost holeric, București, 1914; Prin viroage și coclauri, București, 1922; Pe aripa vremei, București, 1923; Întâmplarea cea mare, București, 1927; Trecute vieți de doamne și domnițe, I-III, București, [1932] - [1939]; ed. I-II, București, 1999; Farmece, București, 1933; Acum o sută de ani, I-II, București, 1935; P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, I-II, București, 1936; Domnița Alexandrina Ghica și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
de doamne și domnițe, I-III, București, [1932] - [1939]; ed. I-II, București, 1999; Farmece, București, 1933; Acum o sută de ani, I-II, București, 1935; P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, I-II, București, 1936; Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues, București, 1937; Dincolo de zbuciumul veacului, București, 1939; Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane, București, [1943]; Rădăcini, București, [1947]. Repere bibliografice: Camil Petrescu, „Prin viroage și coclauri” de Const. Gane, RVVR, 1923, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
Repere bibliografice: Camil Petrescu, „Prin viroage și coclauri” de Const. Gane, RVVR, 1923, 1; Perpessicius, Opere, XII, 200-202, 495; Pompiliu Constantinescu, „Întâmplarea cea mare”, SBR, 1927, 9; Octav Șuluțiu, „Farmece”, „Axa”, 1933, 15; N. Iorga, [„Trecute vieți de doamne și domnițe”. Raport], AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1932-1933; Octav Șuluțiu, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, vol. II, F, 1935, 4; Predescu, Encicl., 340; Crăciun, Confesiuni, 199-200; Dicționarul botoșănenilor, ATN, 1984, 9; B. Ionel, Constantin Gane, ATN, 1985, 4; Elena Sfrangeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
Opere, XII, 200-202, 495; Pompiliu Constantinescu, „Întâmplarea cea mare”, SBR, 1927, 9; Octav Șuluțiu, „Farmece”, „Axa”, 1933, 15; N. Iorga, [„Trecute vieți de doamne și domnițe”. Raport], AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1932-1933; Octav Șuluțiu, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, vol. II, F, 1935, 4; Predescu, Encicl., 340; Crăciun, Confesiuni, 199-200; Dicționarul botoșănenilor, ATN, 1984, 9; B. Ionel, Constantin Gane, ATN, 1985, 4; Elena Sfrangeu, Constantin Gane și rolul Găneștilor în istoria și cultura română, CL, 1989, 9. C.Bz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
calea și spre pierzania cavalerilor Graalului și mai ales a noastră. E vorba de vastul sălaș de acum peste o jumătate de secol al curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa, Pica, tanti Berta, ovreica, madam Gonda, unguroaica, și țiganca Măndica, pro tejate de eroii inimii lor, Iancu Chelbosu, Mitică Buzatu, Gonea și de eroul Între
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de folos În depanajul motorului. - Cât mai puțin confort pentru un minimum măcar de sportivitate. - Drumuri, popasuri și Întâl niri cu oamenii, ba chiar și cu Dumnezeul rumânilor, și zăbo viri ale inimii păgâne și date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iubite de lângă volan, Măriuca, Neli sau Lilica, egeriile mele de odinioară, ale căror tentații secrete le-am urmat Întot deauna cu credință și cu răsplata amintirilor mele de astăzi, așa cum Regele Numa asculta și urma cuvântul nimfei profetice din dumbrava domniței Aricia. De pe urma drumurilor mele prin țară, niciodată singur și niciodată mai mulți ca doi, cu Renault-ul, cu Chevroletul sau cu DKW-ul, păstrez și astăzi În casă, moștenire pentru botanis tul meu insensibil la asemenea lucruri, ulcelele condeiate ale țăranului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
afaceri. În centrul Otopeni lor a avut un han din administrarea căruia a strâns un modest capital. Apoi a renunțat la el și a deschis un birt chiar În Bucu rești, pe strada Brezoianu la nr. 8, colț cu strada Domnița Anastasia, pe firma căruia a scris „La acvila română“. Mai târ ziu i-a schimbat firma, zicându-i Transvaal, ca un ecou al atitu dinii sale de Înțelegere față de războiul dus de buri Împotriva coloniștilor englezi. Când afacerile au luat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
surdă Biruit-ai numai tu. Și cu ce avânt serafic Ai vâslit spre cer, spre zări! Cum s-a-ntins a ta iubire Peste țărmuri, peste mări! Cu ce dor și foc în suflet Logoditu-te-ai pe veci Cu „domnița sărăcie”, Mama sfintelor poteci! Cine-a mai iubit vreodată Ca și tine-nflăcărat Pe Cristos, Om-Dumnezeul Pentru noi crucificat!? Cum ai vrut cu El asemenni Umilit, sărac să fii! Bine și virtuți să sameni Și să naști atâția fii! Pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Giotto. Francisc își dezbracă hainele, cămașa, tot, și i le dă tatălui, împreună cu banii pe care îi mai avea. „De aici încolo, vreau să spun: Tatăl nostru care ești în ceruri!, iar nu: Tatăl meu Bernardone”, Aceasta este „logodna” lui cu „Domnița sărăcia”, „Madonna povertà”. Dante o descrie astfel în cântul 11 din Paradisul: „Căci, tinerel, cu al său tată s-a războit / pentr-o femeie, căreia ușa bucuros / ca morții nu-i deschide nimeni; / și în fața curții sale duhovnicești / et coram
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tot ce ai, împarte săracilor și vei avea comoară în cer. Vino apoi și mă urmează” (Lc 18,22-23). Ceea ce Bernard a împlinit cu rigurozitate, nepăstrând pentru el și Francisc nimic din marea lui avere. Când numărul celor îndrăgostiți de „Domnița sărăcie” a ajuns la 12, în frunte cu Francisc au alergat la Roma, unde la catedra Sf. Petru învăța temutul Inocențiu al III-lea. Citind „Regula” de viață pe care și-o propuneau „sărăcuții din Assisi”, atât Papa, cât și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cultura națională. La L. și a. r. au colaborat unii dintre cei mai de seamă poeți ai vremii, publicația acordând întâietate celor care se inspirau din tradiție. Tipăresc aici G. Coșbuc poemele Moartea lui Gelu și Ghiaură, Duiliu Zamfirescu poeziile Domnița Mezirea, Fiica Haosului, În ruine, D.C. Ollănescu-Ascanio basmul în versuri Împăratul șoarecilor, poezia De la Grivița, satire. Cu foarte multe poezii este prezent, după 1900, D. Anghel (În grădină, Floarea soarelui, Se trec și florile de toamnă etc.). Sporadic este întâlnit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
nu e stăpân nici pe inima sa; el nu are decât o singură mare iubire: Moldova. În acele zile sumbre, între zidurile reci ale Sucevei, se petrece o altă dramă: conflictul dintre cele două Marii, Doamna Maria de Mangop și Domnița Maria Voichița -, două femei ce iubesc același bărbat. Citind și scriind despre zbuciumata epocă a lui Ștefan, de multe ori m-am gândit la chinuita epocă a zilelor noastre din ultima jumătate de veac. Condiția "bietului om sub vremi" drama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce nici lacrimi n-au. Genunchii i se moaie, îngenunchează la icoană. Ce să fac? șoptește ea cutremurată. Sfântă Fecioară, ajută-mă!! hohotește ea. Obloanele zgâlțâite de vânt gem din balamale, se izbesc bezmetic de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată cu flori, către slavă... declară, înfocat, frumosul principe Alexandru, sprijinit de fântâna din mijlocul curții, jucându-se cu un fir de margaretă. Voichița e o crăiță cu ochi albaștri și cosițe blonde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
temeiul acesta cât o fi el de mic multe s-or putea înălța mai apoi! Să dea Dumnezeu să fie așa cum năzuiești tu, Alexandre. Mai e un lucru pe care te rog... te rog să-l ceri lui Vodă! Anume? Domnița Maria Voichița fiică de domn! izbucnește revoltat. O Basarabă! Nepoata Marelui Mircea cel Bătrân! De doi ani, Vodă o ține prizonieră, împreună cu Doamna Despina, în latura de miazăzi a Cetății! E posibil aceasta?! De aceea am și luat-o pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zîmbește trist Maria. Mie-mi spui? Nu o dată, m-am ars, mărturisește Țamblac. Intră Bârsan acum un oștean-curtean abia descălecat de la drum lung. Căpitane!! strigă Alexandru repezindu-se la el. Au sosit?!?! Căpitanul Bârsan se înclină adânc: Mărită Doamnă! Principe! Domniță! Galioanele genoveze și trei steaguri de oștire așteaptă porunca Principelui Alexandru și vânt prielnic în pânze pentru a pluti victorioase spre Cetatea Mangopului! Dat-a Domnul! își face cruce Alexandru și o îmbrățișează pe Maria. Azi e o zi mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]