1,417 matches
-
un om căruia i s-a făcut rău pe stradă și pe care a încercat să-l ajute, ducându-l la un spital din apropiere (m-am gândit că, fiind în zonă...). Partea succesivă a relatării, în care povestește cu dramatism faptul că nu a reușit să găsească nici cea mai mică asistență medicală, este prefațată prin ei, vreau să vă spun că...: B: În spațiul ăla verde dintre sensurile de mers ale mașinilor, e un spațiu verde și era un
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
depus, după stabilirea În România, pentru reintegrarea Basarabiei În vechile hotare ale românității și redobîndirea spiritului românesc, fapt ce vorbește, dacă nu de identitatea personajului cu autorul, cu siguranță despre identitatea a două conștiințe, a personajului și a autorului, accentuîndu-le dramatismul credinței În idealul asumat. <endnotelist> C. Stere, În preajma revoluției, vol. 1, Prolog: Smaragda Theodorovna, Ediție și prefață de Z. Ornea, Editura Cartea Românească, București 1991. 2. Idem, În preajma revoluției, vol.al II-lea, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, ediția
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
poate observa funcția de oglindă a poveștilor terapeutice: imaginile pe care le declanșează povestea în ascultător sunt încărcate de semnificație personală; o poveste terapeutică este o poveste în care cineva se poate identifica, se regăsește în trăsăturile unui personaj, în dramatismul unei situații de viață; aceasta oglindește realitatea ascultătorului și îi oferă posibilitatea de a se distanța emoțional de situația pe care o trăiește. Aspectul propriu-zis terapeutic al poveștilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală și familială. Copilul, neavând bagajul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
relațiile dintre ele au determinat în linii mari câmpul la începuturile cercetării academice a Studiilor de Securitate, ca subdomeniu specific al Relațiilor Internaționale. Competiția bipolară în perioada Războiului Rece, prin componenta sa nucleară, a adus în epocă un plus de dramatism și actualitate acestei direcții de studiu nimeni nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Perioada postbelică a cunoscut mai multe confruntări armate, cu sau fără implicarea
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
mausoleu, dând numele lui tuturor acestor tipuri de construcții. O influență deosebită asupra elenismului timpuriu 1‑a avut Lysippus și școala sa. Rea‑ lismul clasic al antichității târzii s‑a transformat către mijlocul secolului al II‑lea î.Cr., într‑un dramatism aproape baroc. Sunt celebre lucrările: Gal murind, ofrandă adusă regelui Attalos I al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
celălalt pentru a‑și îndeplini fiecare destinul. Fața lui Cristos este redată perfect, în schimb chipul lui Iuda redă răul care deja i‑a intrat în trup ca urmare a trădării sale. Procedeele folosite de Giotto în această frescă întăresc dramatismul și intensitatea psihologică a scenei: lumina nocturnă, halebardele, torțele, gesturile personajelor precum și clarobscurul și diversitatea drapajelor, atrag atenția spre scena principală. De remarcat este faptul că Giotto prin această frescă, aflată printre alte fresce remarcabile, stabilește o paradigmă pentru pictura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
deschidă și a doua să încheie ciclul operelor capelei Sixtine. Michelangelo studiase deja ambele cartoane când papa reduce lucrarea la un singur panou, Judecata de Apoi: pentru ea a dedicat opt ani din viața sa. Judecata de Apoi marchează apogeul dramatismului în creația lui Michelangelo; ea este în același timp cea mai protestatară dintre operele sale. Sensul major al compoziției, ideea care surprinde pe cel ce privește este pedepsirea vinovaților și sancționarea violen‑ tă a nedreptății. Personajul principal, central al panoului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Leo‑ nardo din secolul al XV‑lea cum ar fi: Filippo Brunelleschi, Donatello, Ma‑ saccio și Leon Battista Alberti. Alte carac teristici ale acestei opere sunt: sim‑ bolismul său matematic, întrebuințarea perspectivei, complexitatea psiholo‑ gică, limbajul original plin de dramatism și idealizare, care a fost sursă de inspirație pentru unele lucrări ale lui Michelangelo și Raffaelo. În mod tradițional pictorii foloseau Cina cea de Taină pentru a ilustra in‑ stituirea sfintei Euharistii. Leonardo a combinat acest lucru cu un moment
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
încercat să reînno‑ iască pictura printr‑o reîntoarcere la antichitate și la Renașterea matură. În opoziție cu frații Carracci, întâlnim pictura lui Caravaggio, care prin tehnica de clar‑obscur bogată în contraste de un naturalism surprinzător și de un puternic dramatism al sentimentelor, a fost adoptată de numeroși alți pic‑ tori. 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur Rembrandt a fost considerat unul dintre cei mai mari pictori din istoria artei. A trăit în perioada
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din spațiul de necesitate al unei instanțe. * Din punctul de vedere al unei teleologii extra umane, orice destin este menire, este lucrarea în finit a spiritului infinit. În cazul acesta, destinul apare drept scenariul unei libertăți fictive și chiar și dramatismul destinului devine forma întâmplătoare pe care o îmbracă jocul calm al proiectării divine. Menirea lărgește cadrul de referință al umanului și transformă în simplă iluzie credința că destinul este o faptă a libertății umane. * Trecerea de la destin la menire se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să nască în imagine o mișcare ondulatorie sau circulară. Arta barocului este cel mai elocvent exemplu de compoziție cu linii curbe și contracurbe, din care se realizează o neliniștitoare mișcare a formelor în imagine. Tensiunea acestor relații a dat naștere dramatismului baroc și a iluzionismului pictural, în care formele de arhitectură reală se prelungesc în forme de arhitectură sugerată cu ajutorul picturii, care se bazează pe folosirea perspectivei și a culorii. Tot în același univers de forme se situează și stilul rococo
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
un element dramatic, funcțional, în acțiune. Felul în care luminăm un portret, un chip uman de jos, de sus, de la stânga sau de la dreapta ajută la accentuarea caracterului cu ajutorul umbrei. Expresionismul cinematografic a utilizat umbre oblice uriașe, stranii, care accentuează dramatismul. În desen, umbra este folosită în mod frecvent la Corneliu Baba pentru a sublinia caracterul personajelor. În gravurile lui H. Daumier întâlnim exemple strălucite de integrare a umbrei în compoziție. Pentru fiecare grafician, umbra face parte din arsenalul de modalități
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
o atitudine. Dintre mijloacele specifice care intră în alcătuirea compoziției face parte și schimbarea orientării formelor în imagine. Modalitatea cea mai simplă urmărește schimbarea direcției unei linii sau a unui volum care modifică tensiunea compoziției, o dinamizează și îi accentuează dramatismul. Primul mod de a deranja, de a strica tihna unei linii drepte, orizontale, verticale sau oblice este accidentul pe traseul grafic, o scurtă schimbare de direcție și revenirea la vechea orientare. Aceasta poate să fie o modalitate de a scoate
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
care i-l întindea Antipa. Da, a spus el, știu. Și-a scos ochelarii. Știu. Întinse mâna, palma desfăcută spre tabloul lui Janssens, (vezi nota 13). Această punere în scenă centrată pe tablou creează un efect teatral, fragmentul câștigând în dramatism. Se poate observa că în acest caz reacția contemplatorului nu este una pasivă. Gesturile subliniază o stare de spirit - mirarea ("stătea nemișcat"); dar, de cealaltă parte, ele sunt semnul interesului pentru celălalt participant la dialog ("întinse mâna"). În același timp
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
semnificativ la mulți pacienți diabetici. Deși sunt urgențe excepționale, urgențele metabolice specifice pacientului diabetic sunt posibile în practica de medicină dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se desfășoară intervenția : cabinet stomatologic versus ambulator de chirurgie dento-alveolară În final , toleranța individuală a fiecărui pacient față de actul operator , toleranță care poate să nu fie modulată de nici unul dintre factorii enumerați anterior. Apariția brutală și neașteptată, gravitatea urgenței medicale, dramatismul situației ne motivează să propunem introducerea în practica stomatologică și de chirurgie dento-alveolară, a unui ALGORITM de intervenție profilactică în managementul urgenței medicale. ( 37 ) ALGORITMUL PROFILACTIC AL URGENȚEI MEDICALE ÎN STOMATOLOGIE ȘI CHIRURGIA DENTO-ALVEOLARĂ EVALUAREA TERENULUI PACIENTULUI( ANAMNEZA MEDICOCHIRURGICALĂDUPĂCHESTIONARULPROPRIU) COLABORAREA
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
instalării urgenței medicale. Deși urgența în cabinetul de medicină dentară sau chirurgie dento-alveolară nu este un eveniment de excepție , observațiile au dovedit că medicul practician -în general, nu este suficient de pregătit pentru a preveni sau „trata” o urgență. Datorită dramatismului urgenței medicale , manifestărilor sale complexe, grave și în general neașteptate, datorită implicațiilor morale , profesionale și medico-legale ale medicului stomatolog , noi am considerat necesară această actualizare a noțiunilor privind Riscul ugențelor medicale în practica de medicină dentară . Sperăm că această carte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în conștiință, în asumarea la persoana întâi a «procesului semnificației»”. În Mircea Eliade. Spectacolul magic (1991) se demonstrează legătura inextricabilă între dramaturgia și proza scriitorului, actualizabilă ca „joc teatral” cu o dublă deschidere: înspre lectură și înspre spectacol. E surprins „dramatismul” întregii opere ca „spectacol existențial” și ca „operă deschisă”, cu o pluralitate de înțelesuri. Eliade este considerat un mare dramaturg și un precursor al celor mai noi forme ale teatrului, în speță a viziunii beckettiene și poststructuraliste. Interesante sunt și
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
maternității, al pământului cu valoare mitică universală sau - mai particulară - de plai mioritic domină poezia și mitopoetica lui V. Caracterele esențiale ale creației sale sunt organic legate de lupta pentru afirmarea românismului: mesianism, cantabilitate clasicistă și folclorizantă, simplitate a formulelor, dramatism de esență baladescă, eminescianism transplantat pe solul modernității. „Păstrând proporțiile, el și generația sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie ceea ce a fost, la începutul secolului, generația lui Goga pentru Transilvania. Similitudinea de destin are și o
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
război mondial. Ampla desfășurare narativă conține multe elemente care par să nu își găsească utilitate în arhitectura textului, dar creează atmosfera unei lumi în continuă și abruptă transformare, cu o identitate pe cale de dispariție. Deși situațiile sunt încărcate de un dramatism acut, atingând uneori paroxismul, implicarea auctorială, de altfel programatic abandonată, nu este vizibilă, rezultând doar din selecția evenimentelelor plasate în prim-plan, din decupaje și din felul în care sunt asamblate. Perspectiva narativă este însă omniscientă, textul răspunzând formulei realiste
ZARIFOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290713_a_292042]
-
nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi" (Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, XVIII, 12). În iconomia divină a mântuirii, omul este actorul fără de care spectacolul istoriei nu se poate înfăptui. Dacă, în tragedia greacă, dramatismul culminează cu sancționarea hybris-ului eroului de către nemesis-ul zeilor, în istoria mântuirii dinamica raportului om-Dumnezeu este cea care definește și jalonează istoria. Analizând acest raport, Berdiaev conchide că "istoria nu este numai planul Revelației divine, este de asemenea și reciproca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istoria nu este numai planul Revelației divine, este de asemenea și reciproca revelare a omului, și acest fapt face din istorie o atât de teribilă și complexă tragedie"88. Din conflictul aparent al libertății umane cu voința divină se naște dramatismul istoriei. Istoria e dramatică cum e orice viață, profundă, adevărată, pentru că esența ei e libertatea 89. La fel ca viața, istoria este destin, destin tragic, crede Berdiaev. Și, ca orice tragedie, trebuie să sfârșească cu un deznodământ. Nu poate fi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
În loc să se pocăiască, așa cum au făcut odinioară locuitorii din Ninive, evreii L-au acuzat de blasfemie și L-au răstignit pe cruce. Răstignirea nu era neapărat necesară, și Iona ilustrează acest lucru; pocăința, în schimb, da. Nicio profeție de asemenea dramatism nu-și caută împlinirea, niciun profet al nenorocirii nu se bucură de confirmarea avertismentelor sale. Pe lângă concepția clasică, există unii teologi (școala antiohiană, Duns Scotus, Karl Barth, unii teologi liberali)5 care nu îl văd pe Hristos doar ca pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
depus, după stabilirea în România, pentru reintegrarea Basarabiei în vechile hotare ale românității și redobîndirea spiritului românesc, fapt ce vorbește, dacă nu de identitatea personajului cu autorul, cu siguranță despre identitatea a două conștiințe, a personajului și a autorului, accentuîndu-le dramatismul credinței în idealul asumat. ANTROPONIMIA, PARTE INTEGRANTĂ A TRADIȚIILOR CULTURALE ROMÂNEȘTI <footnote Apărut în „Revista română”, 2010, nr. 3. footnote> Apartenența antroponimiei, ca știință integrată onomasticii, la domeniul lingvisticii este astăzi un lucru neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Științe Cognitive al Universității din California Berkeley, din anii 2000, au demonstrat existența a trei canale principale ale comunicației emoționale între oameni: a) faciesul, reprezentat de expresia feței și corpului; b) prozodia, reprezentată de tonalitatea, intensitatea, timbrul, ritmul, modulația și dramatismul vocii; c) lexico-sintaxa, reprezentată de aspectul gramatical al vorbirii. Cercetătorii Rolls 95 și Ekman 53 au ajuns la concluzia că expresia feței joacă un rol special în comunicarea dintre oameni, datorită efectelor sale sociale. Aceste efecte au determinat, de-a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]